Procurii DIICOT și ofițerii de poliție judiciară au efectuat, joi, opt percheziții la locuințele unor persoane suspectate de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Acestea au legătură cu un caz ancheta în SUA, cu privire la clonarea de carduri bancare, în gruparea investigată de autoritățile americane fiind implicat și un cetățean român.
În luna octombrie 2020, autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii au trimis în judecată membrii unei grupări infracționale organizate, din care făcea parte și un cetățean român, grupare specializată în săvârșirea de infracțiuni informatice, respectiv operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Din cercetările efectuate de către autoritățile judiciare din SUA a rezultat faptul că, în perioada martie 2019 – iunie 2020, cetățeanul român împreună cu ceilalți membri ai grupării au desfășurat activități de montare de dispozitive de skimming la ATM-uri de pe raza orașului Miami Beach, extragerea datelor aferente cardurilor bancare, falsificarea instrumentelor de plată și retragerea frauduloasă a sumelor de bani din conturile persoanelor vătămate.
Cinci bolizi de lux au fost confiscați
Potrivit sursei citate, o parte din sumele de bani astfel obținute au fost transferate de către suspect pe teritoriul României, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.
În urma acestor cercetări a rezultat faptul că suspectul a ascuns proveniența acestor sume de bani, prin încredințarea acestora către diferite persoane, în scopul utilizării ulterioare pentru satisfacerea unor nevoi personale și prin achiziționarea, prin interpuși, a unui număr de 5 autoturisme de lux (valoare aproximativă de 840.000 euro), care au fost ridicate și predate Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Pe lângă acestea au fost confiscate și 15 telefoane mobile, 3 laptop-uri, o tabletă, 3 carduri bancare, 3 carduri de memorie, 2 cartele SIM, 7 stick-uri de memorie, 2 HDD-uri, mai multe înscrisuri și mai multe sume de bani. În acest dosar au fost interogate 15 persoane.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a precizat, într-un interviu acordat Antena3, că o dată realistă pentru eliminarea taxei de pod Giurgiu-Ruse va fi abia în 2022, deși se dorea acest lucru încă din 2021, fiind una dintre promisiunile USR PLUS din campania electorală. Drulă a subliniat că pe lângă factorul economic, prin sprijinirea zonei, pe parte de turism, este și un factor politic, având în vedere că Bulgaria abia a trecut de perioada alegerilor parlamentare.
„Da, eliminarea taxei de pod Giurgiu-Ruse o avem în plan, o avem şi în programul de guvernare, deci trebuie să facem aceşti paşi, dar aici este o discuţie cu partea bulgară. A fost amânată, pentru că ei au avut alegeri în aprilie – de altfel nu ştiu dacă au încă Guvernul format, din câte ştiu sunt încă în discuţii – şi cumva am aşteptat o zonă de stabilitate politică după contactele iniţiale, pentru că e o decizie care are şi o componentă politică”, a declarat Drulă, la Antena3.
Giurgiu-Ruse, trecerea spre vacanțele de vară
Varianta cea mai accesibilă pentru români de a ajunge în Grecia, pe cale rutieră, estecea de traversare a Dunării prin zona Giurgiu-Ruse. Ministrul Drulă consideră că ridicarea acestei taxe poate duce la o dezvoltare a turismului în zonă dacă va fi ridicată taxa de pod, care în acest moment variază între 15 lei (auto 8+1) și 58 de lei (microbuz 9-12 persoane) sau 122 de lei pentru autocare (peste 23 persoane), respectiv de la 29 de lei (autoutilitare) până la 180 de lei (vehicul de peste 12 tone).
„Noi susţinem în continuare şi în programul de guvernare eliminarea acestei taxe, astfel încât credem că vom ajuta şi zona Giurgiu – Ruse şi partea de turism şi de afaceri în momentul în care nu mai există această barieră tarifară între cele două ţări”, a declarat Cătălin Drulă, la Antena3. Totodat, ministrul a precizat că „un orizont realist este pentru anul 2022”, în privința eliminării acestei taxe de pod.
Europarlamentarul social democrat Victor Negrescu critică strategia actualului Guvern în ceea ce privește domeniul cercetării care, atât cât a putut observa, este lăsată de izbeliște. Referirea acestuia este inclusiv la faptul că din Planul Național de Redresare și Reziliență cercetarea este aproape neluată în seamă, în condițiile în care bani pentru acest domeniu nu sunt alocați nici din bugetul național.
Vina pentru această „scăpare” îi aparține – potrivit lui Negrescu – celui care conduce în prezent Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Sergiu Teleman (USR PLUS).
Și, din perspectiva lui Negrescu, care este vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație, raportor al Comisiei pentru Cultură și Educație privind construirea politicii în domeniul educației digitale, și membru în Comisia pentru bugete, Guvernul nu face altceva decât să „pună pe butuci” cercetarea. Social democratul nu vine însă neapărat cu soluții, ci promite să interpeleze Comisia Europeană pentru a rezolva situația.
„Cercetarea românească este pusă pe butuci de un Guvern incapabil să protejeze interesele țării. Ne-au mințit că au relații foarte bune în străinătate, că vor moderniza #România, dar au distrus cel mai important proiect european de #cercetare inițiat de țara noastră.
Cu o aroganță ieșită din comun, necunoscutul ministru al cercetării, domnul Ciprian Teleman, ne spune astăzi că nu este un eșec faptul că România a fost exclusă din continuarea proiectului paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastracture (ELI) deși țara noastră a inițiat programul care a condus la construcția Laserului de la Măgurele.
Acesta recunoaște că au eșuat demersurile diplomatice făcute de Guvernul actual, fără să ne spună ce au făcut exact în acest sens, în timp ce consilierul premierului responsabil de subiect, domnul Sorin Costreie, recunoaște că vina aparține actualilor guvernanți pentru că au trimis solicitarea prea târziu.
Din păcate, cercetarea lipsește din prioritățile guvernului. Fondurile pentru cercetare au fost tăiate în bugetul național, iar în Planul Național de Redresare și Reziliență cercetarea este sub-finanțată deși trebuia să fie o prioritate. Voi interpela Comisia Europeană privind acest subiect pentru a ne asigura că România o să poată să se asocieze proiectului, fără sincope și cu drepturi depline, în cel mai scurt timp”, scrie Victor Negrescu pe Facebook.
Ministrul Sănătății din Germania, Jens Spahn a cerut o „resetare globală” în lupta împotriva pandemiilor, în timp ce Germania și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au anunțat crearea unui nou centru global la Berlin pentru colectarea datelor privind pandemiile, relatează Reuters.
În discuțiile ce au avut loc online, și la care au participat cancelarul german Angela Merkel și șeful OMS, Spahn a spus că lumea este încă insuficient pregătită pentru pandemii. „Trebuie să identificăm riscurile de pandemie și epidemie cât mai repede posibil, oriunde ar apărea în lume. În acest scop, trebuie să consolidăm sistemul global de supraveghere a avertizărilor timpurii cu o colectare îmbunătățită a datelor referitoare la sănătate și analize inter-disciplinare ale riscurilor”, a spus Jens Spahn.
Noul centru din Germani, care reunește instituții guvernamentale, academice, dar și din sectorul privat, își propune să valorifice datele globale pentru a prezice, preveni și răspunde la riscurile de pandemie și epidemie la nivel mondial.
„Vor exista mai mulți viruși care vor apărea cu potențialul de a provoca pandemii”, a declarat șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus în cadrul conferinței de presă.
OMS criticată din cauza pandemiei Covid
Organizația Mondială a Sănătății a fost criticată pentru tratarea pandemiei Covid-19, provocată de un noul coronavirus care a apărut în orașul Wuhan din centrul Chinei la sfârșitul anului 2019, dar care a fost anunțată abia în 11 martie 2020, după ce s-a răspândit în 114 țări și a făcut peste 4.000 de victime.
„OMS a evaluat acest focar 24 de ore din 24 şi suntem profund îngrijoraţi atât de nivelurile alarmante de răspândire şi de gravitate, cât şi de nivelurile alarmante de inacţiune”, a afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus, la acel moment, într-o conferinţă de presă la Geneva.
Trei grupuri independente vor raporta luna aceasta despre modul în care au reacționat OMS și statele membre și vor propune modificări. Tedros a spus în repetate rânduri că agenția ONU este deschisă reformelor.
Anunțul potrivit căruia persoanele vaccinate vor avea mai multe facilități, doar pentru că au decis să se imunizeze împotriva Covid, aduce în discuție un subiect extrem de sensibil, în care unii sau alții s-ar putea simți discriminați. La RFI, Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a precizat că eventualele măsuri privind accesul persoanelor în restaurante sau teatre doar dacă sunt vaccinate ar trebui dezbătute public, într-o primă fază.
Acesta consideră că există riscul să apară probleme cu încălcarea drepturilor omului, dar în același timp pune accent și pe obligațiile cetățenilor. Totodată, Csaba a precizat că deși vaccinarea nu este obligatorie, fiecare în parte, stat și cetățean are obligația de a sigura sănătatea publică a acestora, subliniind faptul că este nevoie de un efort colectiv pentru a ieși din pandemie.
„Pot să existe probleme de încălcare a drepturilor omului cu aceste măsuri. De aceea, ele trebuie dezbătute în public și pregătite de experți din toate zonele, inclusiv din zonele ce țin de drepturile omului. În primul rând, orice restricție impusă pe exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, potrivit Constituției, se realizează prin lege”, precizat Csaba, la RFI.
De asemenea, Csaba a precizat că una dintre întrebările la care experții în sănătate publică trebuie să acorde un răspuns de care să se țină cont în acordarea unor facilități celor vaccinați se referă la perspectiva transmiterii Covid, „dacă sunt contagioși sau nu în momentul în care se infectează. În măsura în care sunt în situație diferită, atunci nu este o formă de discriminare acest tratament diferențiat”.
Este nevoie de un efort colectiv pentru a ieși din pandemie
Asztalos Csaba consideră că toți cetățenii ar trebui să contribuie la acest efort de a trece cu cât mai puține pierderi peste pandemie și fiecare este responsabil în dreptul său, căci pe lângă drepturi avem și obligații.
„Vaccinarea nu este obligatorie, dar constituțional, statul are obligația să asigure sănătatea publică și această obligație incubă două aspecte: să se abțină să facă orice de la a pune în pericol sănătatea publică, dar mai are și obligația pozitivă de a face lucruri pentru a asigura sănătatea publică. În măsura în care eu decid să nu mă vaccinez, practic, pun în pericol acele categorii de persoane din comunitate care nu au atins vârsta necesară pentru a se putea vaccina, acele grupuri de persoane care au o contraindicație la vaccinare. Deci fără a face acest efort colectiv, noi nu putem avea rezultate într-o campanie de vaccinare”, a declarat Csaba, la RFI.
Cazul ursului Arthur, ucis de prințul austriac Emanuel von und zu Liechtenstein, cu derogare din partea Ministerului Mediului a stârnit zeci de reacții în mediul online. Sibianul Sebastian Buța a făcut un pas mai mult și a inițiat o petiție, în care solicită repatrierea lui Arthur, relatează Ora de Sibiu. Prin intermediul acestei petiții este solicitată autorităților competente luare în custodie a ursului Arthur de la persoana care o deține momentan. „Voi solicita reglementarea legislației în vigoare și limitarea activităților de vânătoare pe suprafața României. Voi solicita dezvoltarea unei strategii pentru ocrotirea și protejarea animalelor sălbatice. Voi solicita protejarea ariilor naturale prin reglementări aspre și înăsprirea pedepselor pentru braconaj și defrișări ilegale. Aceste solicitări vor fi redactate prin colaborarea cu specialiști și asociații care apără drepturile animalelor”, se arată în descrierea petiției formulate de sibian și semnată de peste 50 de persoane.
Organizaţia Agent Green şi VGT au condamnat, miercuri, într-un comunicat de presă, uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee, Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie, la Ojdula (judeţul Covasna), pentru a-l împuşca. Acesta obținuse o derogare pentru extragerea unei ursoaice care i-a provocat pagube în vara anului 2020, însă exemplarul ucis, cel mai mare din Europa, era un mascul ce trăia în adâncul pădurii și nu venise niciodată în aproprierea localităților.
Dosar penal pentru braconaj și uz de armă
Potrivit IPJ Covasna, în acest caz a fost deschis un dosar penal in rem, iar faptele sunt „în principiu, braconaj cinegetic şi uz de armă”. În același timp sunt deschise și două anchete, una de către Garda Națională de Mediu, respectiv de Garda Forestieră. Într-o conferință de presă, desfășurată miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna a precizat că așteaptă raportul oficial al celor două anchete pentru a se putea pronunța în acest caz.
Ursul Arthur (uciderea lui, adică) ne-a readus în atenția presei internaționale.
Toți vorbesc despre cum era (poate) cel mai mare urs din UE, ce punctaj avea în industria vânătorii de trofee, câți ani avea, cum a fost ucis (da, se cheamă ”crimă”), cine l-a ucis, de ce și, mai ales, cum s-a ajuns aici.
Numele și talia lui Arthur sunt pe buzele tuturor, inclusiv în străinătate.
Se semnează petiții, se cer anchete, se caută vinovați.
Între timp, două figuri emblematice pentru acest caz, prim-ministrul și, respectiv, ministrul Mediului, nu prea au habar despre ce e vorba. În declarații ambigue, spun, amândoi, cam aceeași chestie: nu prea ne pasă de Arthur, ne pasă să iasă bine ancheta, să putem reveni, liniștiți, la ale noastre.
Ce a reținut Cîțu din moartea lui Arthur?
Așteaptă rezultatele anchetei. Nu contează că ursul împușcat nu era cel căutat. Nu contează că prințul a cam abuzat de cartușe. Nu contează nici măcar că ursul brun e protejat, prin lege. Cîțu s-a interesat (nu știm unde, că nu ne spune) și a ajuns la concluzia că ”Se pare că nu este cel mai mare urs”.
E ca și cum ai spune: ”Ei, da` nu era ultimul exemplar din specie cel care a fost omorât; era penultimul.”
Cineva să-l anunțe pe domnul Cîțu că nu mărimea contează. E mai important cum și de ce s-a ajuns acolo.
Tanczos Barna nu știe nimic, dar pare să vrea să fie amuzant
El nu știe dacă e ursul ăla, nu știe ce traseu avea, nu știe cum îl chema. Știe doar că vrea să afle rezultatele unei anchete despre care, se pare, nu știe nimic. Cam cum aștepta elevul cel mai bâtă la matematică, rezultatele la teză: nu știe despre ce e vorba, vrea să vadă nota finală.
Ciudat cu ministrul mediului e că pare să nu știe nimic legat de mediu, în general. Măcar știrile de dimineață dacă le-ar fi citit, și ar fi aflat despre ce e vorba. Dar dacă, după cum spune el, chiar nu știe nimic, atunci nu e numai pe dinafara subiectului, dar e și dezinteresat de acesta.
Dacă ar fi fost interesat câtuși de puțin, ar fi știut că animalele din pădure sunt monitorizate. Că primesc nume, că organizațiile (neguvernamentale, ce-i drept) știu de existența lor, că există proceduri stricte care trebuie urmate și că, în principiu, nu mergem după ureche când dăm derogări.
Așa ar fi aflat că Arthur (da, domnule Taczos Barna, așa îl chema, nu ”Ioniță”) ”a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta”.
Cam mult research pentru ministrul Mediului, nu?
Șeful Gărzii de Mediu știe mai multe decât ministrul Mediului și prim-ministrul, la un loc
Octavian Berceanu spune că problema nu e dimensiunea ursului, ci modul în care a fost acesta omorât. El știe că activitățile de acest gen ar trebui făcute în prezența unui angajat al Ministerului de Interne și a unui reprezentant al Gărzii de Mediu, doar că legea nu prevede (încă) acest lucru.
Ar trebui să se facă, dar nu la el e responsabilitatea aceasta, ci la Taczos Barna (care susține că el nu știe nimic).
Octavian Berceanu știe că urșii de o astfel de vârstă și astfel de dimensiuni nu coboară să sară gardul gospodăriilor. Știe că singurele motive pentru care ar face-o sunt defrișarea masivă sau lipsa hranei (care pentru Arthur nu erau valabile). Și mai știe și că ar trebui făcută o monitorizare atentă, pentru a evita vânătoarea de trofee.
Cu alte cuvinte, chit că e doar șeful Gărzii de Mediu, știe cam tot ce trebuia să știe ministrul Mediului, și câte ceva în plus. Bine, nu el era ăla care țipa sus și tare pro-vânătoare; ăla era chiar ministrul Mediului.
Că are două sau patru picioare, mortul e întotdeauna vinovat
Cum Arthur nu mai are cum să se apere, rămâne de văzut dacă ancheta aia o să spună că viața e mai presus de titlu, și legea mai presus de bani.
Până atunci, ar trebui să-i repetăm lui Taczos Barna că pe urs îl chema Arthur. Că avea 17 ani, că a fost monitorizat constant, că nu dărâma gospodării, că nu era un pericol. Că un prinț a vrut să plece cu un trofeu. Și că el, ca ministru al Mediului, are trecut în fișa postului protejarea naturii. Nu a celor care o distrug, pentru că pot, și pentru că sunt lăsați. Legal.
Un dosar penal in rem a fost deschis în cazul ursului împuşcat în zona Ojdula, faptele cercetate fiind de braconaj cinegetic şi uz de armă, au informat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Covasna, potrivit Agerpres. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, Valentin Teodorescu, a precizat că IPJ Covasna s-a sesizat miercuri din oficiu, „pe baza materialelor din mass media” şi că aşteaptă documentele de la Poliţie, pentru a înregistra dosarul penal în evidenţele Parchetului.
Faptele pentru care a fost deschis dosarul penal sunt „în principiu, braconaj cinegetic şi uz de armă”. În același timp sunt deschise și două anchete, una de către Garda Națională de Mediu, respectiv de Garda Forestieră. Într-o conferință de presă, desfășurată miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna a precizat că așteaptă raportul oficial al celor două anchete pentru a se putea pronunța în acest caz.
Organizaţia Agent Green şi VGT au condamnat, miercuri, într-un comunicat de presă, uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee, Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie, la Ojdula (judeţul Covasna), pentru a-l împuşca.
„Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600, care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prinţul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prinţul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul şi să îşi ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăţa pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împuşcat ursul greşit”, a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
Castelul prințului, „sub asediu”
Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein a oferit jurnaliştilor de la Blick, o publicație din Elveția, o primă reacţie în urma scandalului izbucnit în România. „Personal, nu vreau să mă implic în niciun fel de discuţie”, a fost răspuns sec al prințului în legătură cu ursul ucis în luna martie.
Scandalul nu a trecut neobservat nici în mediul online, unde indignarea a fost la cote înalte, iar prințul a reușit să strângă sute de comentarii negative la adresa sa. De altfel, pagina castelul său din Austria a fost luat cu asalt de românii indignați, iar zecile de comentarii și recenzii au fost postate pe site-ul Tripadvisor, car s-a văzut nevoit să oprească fluxul de comentarii. „Din cauza unui eveniment recent care a atras atenția presei și a generat un flux ridicat de recenzii care nu au legătură cu vizitarea propriu-zisă, am suspendat temporar publicare de noi recenzii pentru acest obiectiv”, a transmis TripAdvisor, citat de Știrile ProTV.
Senatorul Alina Gorghiu l-a criticat pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui, după ce acesta a solicitat Parlamentului amânarea dezbaterii Legii 5G. Gorghiu îi atrage atenția că ar trebui să urmărească mai bine procedura, mai ales că respectiva lege trecuse de toate etapele de decizie necesare.
„E bine ca anumiți miniștri să învețe puțină procedură. E greu de înțeles de ce ministerul Economiei trimite scrisori către Parlament, pentru amânarea Legii 5G, transmisă în procedură de urgență de Guvernul din care face parte. Greu de înțeles. Ca procedură, pentru că nu un ministru, ci doar Guvernul, eventual prin Departamentul pentru relația cu Parlamentul, putea să ne comunice solicitarea. Dar mai ales politic și strategic, pentru că știm cu toții cât de important și stringent este acest subiect”, a scris Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, senatorul PNL a subliniat că toate etapele de decizie au fost deja bifate: cea politică, în cadrul Coaliției, cea de securitate, în cadrul CSAT, cea executivă, în cadrul Guvernului.
„Când Guvernul hotărăște ceva, când Coaliția convine asupra unui subiect, un ministru face corespondență peste aceste decizii? Totuși, e o temă care privește securitatea națională. O lege care respectă angajamentele pe care le avem față de SUA și UE. Sunt convinsă că proiectul de lege privitor la 5G își va continua parcursul parlamentar în procedură de urgență, iar dl Năsui va depune toate diligențele să comunice rapid notificări, oricărei structuri internaționale dorește, că acest proces este în derulare”, a mai scris Alina Gorghiu.
Premierul Cîțu, ferm pe poziție
Și premierul Florin Cîțu a fost surpins de decizia ministrului Năsui, dar a fost ferm la adresa acestuia. „Mesajul meu este ferm şi clar – am aprobat un proiect de lege în Guvern şi l-am trimis şi în coaliţie, decizia a fost să treacă acest proiect de lege prin Parlament cât mai rapid. Nu am avut această discuţie cu ministrul Economiei, o să am, nu înţeleg de ce ar încerca să amâne un astfel de proiect foarte important pentru industria tehnologică din România”, a declarat Florin Cîțu, la Constanța, unde s-a aflat la întâlnirea cu reprezentanții HoReCa.
Solicitarea lui Claudiu Năsui are la baza faptul că nu ar fi fost respectați toți pașii procedurali înainte ca această lege să fie trimisă în Parlament.
Nu este o acțiune care să aibă loc doar cu ocazia Sărbătorilor Pascale și nici nu este o campanie intens mediatizată: oamenii încă fac bine, fără să aștepte ceva în schimb.
Asociația Dragoste Desculță din Vaslui a demonstrat că poate să se mobilizeze într-o singură zi. 70 pungi cu alimente, 50 de cadouri, 50 de saci cu cartofi și multe hăinuțe și-au găsit casă pe dealurile Vasluiului, în cursul zilei de 4 mai.
Produsele provin din donații, iar membrii au grijă de oamenii bolnavi, de bătrâni a căror pensie nu acoperă valoarea medicamentelor, de copii care adorm, de cele mai multe ori, flămânzi și de mulți vasluieni pe care statul român pare să-i fi uitat.
Mai mult, asociația din Negrești, Vaslui construiește case, ecologizează și strânge donații pentru oricine se află în impas.
O masă caldă pentru bătrâni și haine pentru copiii care încep școala
”Ce mai facem zilele astea? Ducem alimente la familii în satele de care avem grijă. Vizităm bătrânii cu mâncare caldă și lucruri utile, ducem scutece la bebeluși și jucării la copiii de prin sate”, au scris reprezentanții asociației pe pagina de Facebook.
Foto: Facebook
De asemenea, cei implicați au adăugat că începerea școlii înseamnă și nevoia de haine pentru cei mici.
Își motivează gestul menționând că responsabilitatea înseamnă să nu existe nepăsare.
Indiferent de condițiile meteo, noroi, străzi care nu sunt asfaltate și ore de mers cu mașina, oamenii au reușit să bucure 150 de familii.
Nu este pentru prima dată când oamenii ajută fără a cere nimic în schimb și reușesc să bucure alți oameni, săteni cu condiții matreriale precare, majoritatea uitați de autorități sau de propria familie.
Oamenii își arată recunoștința ajutând la rândul lor, implicându-se, alături de membrii campaniei, la ecologizarea zonelor din județ.
Alături de binele pe care îl fac, în mod constant pentru cei din satele din Vaslui, reprezentanții sunt implicați și în campanii de ecologizare și curățenie.
Oamenii care au fost ajutați, ajută la rândul lor: au participat la o campanie de curățenie și ecologizare
În cursul lunii aprilie, asociația s-a mobilizat, iar oamenii care au primit ajutor au decis să se implice, alături de reprezentanți. Astfel, o parte din comunitatea ajutată de Dragoste Desculță a ieșit, la finalul lunii aprilie, pentru a curața zonele verzi.
Foto: Facebook
Reprezentanții au precizat, pe pagina de Facebook, că acțiunea a reprezentat o încântare pentru toți, iar munca a fost răsplătită: cei care au muncit din greu au beneficiat de un bon de masă.
”Învățăm și noi treptat să dăm înapoi din binele pe care îl primim”, au precizat membrii asociației.
A împlinit 84 de ani: ”Ne-am gândit să luăm un tort și un ursuleț și să trecem pe la ea”
În data de 1 mai, membrii asociației Dragoste Desculță au decis să sărbătorească, prin implicare și prezență, ziua de naștere a unei bătrâne care a împlinit 84 de ani.
Foto: Facebook
Pentru că bucuria nu are vârstă, oamenii au ținut să precizeze și povestea din spatele imaginilor: un nepot, o colecție de ursuleți și despărțirea de familie.
”Ne pusesem în calendar ziua unei bunicuțe care nu își amintea să își fi serbat vreodată ziua de naștere în 84 de ani de viață. Ne-am gândit să luăm un tort și un ursuleț și să trecem pe la ea.
Tortul că tortul… dar să-i dea lacrimile de la ursulețul ăla? Atât de drag i-a fost...
Ne povestea că, în urmă cu mulți ani, a stat cu ea un nepot care avea o colecție de ursuleți. Când a plecat de la ea, l-a rugat mult să îi lase și ei unul amintire.Și nu s-a putut desprinde copilul de niciunul.Ne spunea azi atât de fericită, că și-a primit ursulețul acela mai târziu, dar mai mare și mai frumos.
Ni s-au întâmplat multe lucruri frumoase zilele astea: jucării, copii, veselie și multă culoare”.
”Cine știe câte astfel de povești rămân nescrise în satele pline de glod și frig, fără fântâni, fără oportunități și locuri de muncă, fără speranță?”
Asociația a ajuns în Negrești în iarna anului 2011, împreună cu un grup de voluntari din București. Oamenii ajută constant una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene.
Foto: Facebook
Magda Săvuică, liderul asociației, a precizat că fiecare donație contează, și este nevoie în permanență de donații care să schimbe viața oamenilor cu condiții materiale precare.
”Cum să dormim liniștiți în patul nostru călduros de acasă? De ce suntem noi binecuvântați cu mâncare și haine și tot ce ne dorim și alții mor de frig, de foame, de lipsă de speranță?”
Aceasta a fost motivația pentru care proiectul Dragoste Desculță a pornit an de an și a strâns zeci de mii de euro, jucării, cadouri și mâncare pentru sute de familii din județul Vaslui.
Oricine se poate implica pentru a dona încălțăminte, haine groase de iarnă, bani de lemne, alimente de bază, produse de igienă personală, cărți de povești, jucării, mașini de spălat și alte lucruri utile pentru bătrâni singuri și familii nevoiașe.
”Să zâmbeşti unui om care este supărat; să vizitezi, chiar şi pentru puţin timp, pe cineva care este singur. Să oferi adăpost sub umbrela ta cuiva aflat în ploaie. Să citeşti ceva unui orb. Aceste acţiuni şi multe altele pot părea mărunte, dar astfel noi putem să dăm iubirii noastre pentru Dumnezeu o formă concretă”, mai spune Magda Savuică.
Fostul ministrul PNL al Mediului și actual șef al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe rămâne sub control judiciar, conform deciziei magistraților. Dacă în cursul zilei de ieri, Alexe „se milogea” în fața magistraților cu scopul ca aceștia să-i acorde circumstanțe atenuante și să-l scoată de sub control judiciar, cu toate că, haideți să recunoaștem, se putea și mai rău de-atât (spre exemplu arest la domiciliu), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a liniștit pe șeful CJ Iași, refuzându-i cererea.
Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că plângerea lui Costel Alexe este nefondată
Procurorii DNA – Secţia de combatere corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând din 27 aprilie şi până în 25 iunie, faţă de Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru luare de mită şi instigare la delapidare, şi o persoană fizică având funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru dare de mită şi delapidare.
Conform DNA, atât Costel Alexe, cât și celălalt inculpat, Grecu Ioan Bogdan, au obligația, potrivit controlului judiciar, de a nu părăsi țara, însă nici de a nu comunica cu alte persoane implicate în ancheta transformată în proces pe rol la Înalta Curte.
„La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, inculpat în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE”, a scris DNA, instituție citată de Agerpres.
Alerta a fost dată de o investigație Agent Green și VGT Austria care a titrat împușcarea unui urs (considerat cel mai mare din România) într-una dintre cele mai mari arii naturale protejate de la noi, Natura 2000 Oituz. Vinovat a fost găsit prințul Emanuel von und zu Liechenstein care ar fi primit o derogare oficială din partea Ministerului Mediului, dar nu pentru uciderea lui Arthur, un exemplar pașnic și sălbatic, ci a unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube în mai multe rânduri unor ferme din Ojdula, județul Covasna.
Agent Green atrage atenția asupra unei posibile intenționalități a prințului de a fi ales acest exemplar impunător în locul celui pentru care a primit autorizație: „Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. (…) în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130.” Prințul nu a omorât ursul problemă, ci un urs mascul de 17 ani care nu a creat niciodată probleme oamenilor, care trăia în adâncul unei arii naturale protejate și care nu se apropiase niciodată de localități. El a fost cel mai mare urs observat nu numai în România, ci în întreaga Uniune Europeană, măsurătorile cadavrului având 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee.
Cel care l-a ucis pe ARTHUR
Aceste întrebări mi le pun și eu, și nu se poate să trecem peste penibilul situației. Este evident că prințul a folosit hârtia oferită de autorități doar ca paravan a unei acțiuni de-a dreptul grotești. Este imposibil ca acesta să fii greșit și sexul, vârsta și proporțiile exemplarului în căutarea căruia se afla.
Guvernul pare să nu ia apărarea oamenilor, chiar dacă la o primă-vedere cele două anchete te-ar face să pari asta. Luările de cuvânt ale lui Tanczos Barna, ministrul mediului și ale lui Florin Cîțu sunt de-a dreptul oripilante pentru orice om de bun simț și cu un minim de educație: „Nu știu dacă era cel mai mare sau cel mai mic, nu știu dacă îl chema Arthur sau Ioniță. Nu știu care este persoana care poate spune despre un urs, un cerb sau un mistreț că este cel mai mare din țară” a spus Tanczos Barna, luându-ne peste picior cu aroganță și văzând-se clar că nu a priceput de fapt problema. Pentru ca să înțeleagă totuși și ministrul Barna niște realități, problema reală, am extras în următoarea parte a articolului câteva date privind pădurile fără stăpân ale României.
Pădurile fără stăpân din România
În România a fost nevoie de-a lungul întregii istorii moderne de o permisie sau derogare oficială pentru a fi vânător. Mai mult de atât și vânătorii sunt supuși mai multor restricții ce țin de modul și perioada de timp a anului în care își pot petrece activitatea. Utilizarea de capcane pentru prinderea și uciderea animalelor spre exemplu, a devenit ilegală începând cu anul 1992, iar anumite specii considerate pe cale de dispariție sau amenințate nu pot fi vânate deloc.
Din păcate, pădurile românești continuă să rămână în continuare fără stăpân. Povestea aceasta din codrii covăsneni nu este singulară și doar Providența știe câte zeci ori sute de capete de cerbi, urși, capre negre ori alte nevorbitoare ale sălbăticiei părăsesc stivuite pe o placă de lemn ori blănuri sau colți (toate fiind așa zise „trofee”) România. Trist este că pe lângă acest braconaj cinegetic „legal” – situații în care se emit derogări pentru uciderea unui exemplar, dar se ucide altul se alătură braconajul complet ilegal.
World Wildlife Fund România (WWF) scoate la lumină poveștile dezgustătoare ale acestei industrii ilicite care afectează mamiferele sălbatice, păsări și pești: lanțuri metalice montate ilegal în păduri care mutilează animalele, recoltarea neselectivă a ihtiofaunei folosind curent electric și plase monofilament etc. Primul urs monitorizat de aceștia într-un proiect transfrontalier România-Ucraina a fost prima experiență cu terorile vânătorii ilegale – exemplarul, un mascul de doar 6 ani, având 2 metri lungime și 150 de kilograme a fost împușcat pe raza județului Maramureș.
Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice și de Agenția Mediului Vrancea (ACDB) a surprins de asemenea cu ajutorul camerelor plasate în păduri, urși, mistreți și lupi mutilați în mai multe forme: fără picioare, cu răni adânc-cicatrizate, abrutizate de om și desprinse de ordinea naturală. ACDB trage atenția că o nouă specie începe să răsară în Carpații românești, cea a animalelor cu 3 picioare și că fenomenul este cu mult mai îngrozitor și extins pe cât ne-am aștepta.
Potențialul sălbatic necaptat
O alternativă la turismul cinegetic l-ar reprezenta turismul verde – crearea de safari-uri în munții României, de observare a animalelor în mediul lor natural. Un alt prinț, de data aceasta unul britanic, Charles ne îndemna anul trecut să petrecem vacanțele la noi în țară și să redescoperim bogății de necrezut: „România este o țară uimitor de diversă, de la Delta Dunării, cea mai mare și mai sălbatică zonă umedă a Europei, la pădurile, izvoarele și mănăstirile Bucovinei, Moldovei și Maramureșului, colinele Apusenilor sau întinderile nelocuite ale Harghitei (…) O atât de bogată diversitate naturală și culturală reunite sub același drapel e remarcabilă și e una dintre caracteristicile care fac din România acest colț deosebit al Europei”.
Am remarcat postarea unui internaut care arată ironicul situației în care se află România astăzi – după ce austriecii au fost cei care ne-au distrus patrimoniul, Mânăstirile de la Sâmbăta, Prislop și din Bucovina în perioada habsburgică, pădurile începând din anii 2000’, tot ei sunt cei care se fac stăpâni astăzi peste fauna noastră. Să nu credeți că austriacul Emanuel este singurul! Nu, România este ținta turismului cinegetic, a „băieților de bani gata” care după ce au împușcat elefanți în Kenya, anaconde în Amazonia și varani în Sumatra aleg să își petreacă această pasiune și pe plaiurile mai apropiate lor, România, care totuși rămâne un paradis-natural pe lângă landscape-ul denaturat al Renaniei germane, Chester-ului britanic sau Vienei austriece.
Un vânător străin poate plăti un onorariu de aproximativ 4.000 – 4.500 de euro pentru o excursie de vânătoare în România, o sumă impresionantă doar pentru noi, căci pentru ei reprezintă doar un mărunțiș așa cum reiese și dintr-un articol Ziarul Ring care a făcut public dialogul dintre o româncă indignată de o imagine a unui turist străin alături de captura sa publicată pe Facebook de către Hunting and Sporting Scotland, unul dintre ofertanții de astfel de servicii în România și reprezentanții companiei britanice. Răspunsul a fost de-a dreptul unul revoltător: „vom ucide toți urșii voștri, toate păsările voastre din Delta Dunării, toți cocoșii de munte, toți mistreții și toți cerbii. Sunteți o țară ieftină, cu conducători ieftini, politicieni corupți și o meritați”.
Inițiatorii arată în descrierea petiției că „vânătoarea de trofee trebuie interzisă sub orice formă (…) trebuie închise toate portițele care astăzi sunt deschise”. Conform acestora pentru controlarea populației de urs dintr-o anumită regiune a țării trebuie apelat la soluții non-letale precum mutarea specimenelor, iar în cazul în care totuși este necesară uciderea aceasta să aibă loc prin eutanasie după tranchilizarea animalului.
Tot Agent Green explică de ce noile implementări legale sunt extraordinar de necesare, criticând în același timp activitatea Ministerului Mediului până la acest moment: „Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. (…) Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele.” De asemenea, ecologii avertizează că extracția masculilor mari preferați de vânătorii de trofee ar duce la consangvinizare și astfel la degradarea și dispariția ulterioară a speciei.
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
