Mai bine de zece zile de la începutul conflictului din Israel, între forțele israeliene și militanții palestinieni, în care au căzut victime civili nevinovați, pacea pare să fie departe, căci niciuna dintre părțile implicate nu vrea să cedeze. În ciuda solicitărilor făcute de forurile internaționale pentru oprirea acestor atacuri, orgoliile conducătorilor din zonă par să fie la cote înalte.
În aceste momente de restriște, comunitatea românilor din Israel, ce numără aproximativ jumătate de milion de oameni se consideră „uitată, neglijată sau chiar ignorată”, motiv pentru care așteaptă măcar un gând bun din partea șefului statului, Klaus Iohannis.
Dragoș Nelersa, un român cu dublă cetățenie, română și israeliană, a ținut să îi transmită o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis, de la care se așteaptă, dacă nu la o reacție oficială, măcar la una umană, o încurajare sau o îmbărbătare pentru cei aflați sub tirul rachetelor, la propriu.
Scrisoarea deschisă, integral, o puteți citi mai jos.
„Stimate domnule președinte Klaus Iohannis,
Vă scriu în calitatea mea de persoană cu dublă cetățenie, atât română cât și israeliană. De 11 zile, Israelul se află sub o ploaie neîncetată de rachete. Trei grupări teroriste, Hamas și Jihadul Islamic (din sud) împreună cu Hezbollah (din nord) aruncă asupra noastră sute de rachete, făcând numeroase victime, rănind zeci și sute de persoane și terifiind un popor întreg. Probabil că ați aflat deja despre momentele grele prin care trecem și despre cât de tare ne este amenințată siguranța.
De când au început tirurile de rachete, am primit sute de telefoane atât din România, cât și din întreaga lume de la rude și prieteni care au dorit să ne transmită câteva cuvinte calde de îmbărbătare pentru a ne încuraja. Nici nu vă închipuiți ce mult contează ca, printre urletele sirenelor și bubuitul rachetelor, să auzi o voce caldă, prietenească, să știi că cineva de departe se gândește la tine și îți dorește să fii în siguranță. În calitatea mea de jurnalist român în Israel, cred că nu a fost televiziune sau post de radio românesc care să nu-mi solicite informații despre actualul conflict. Interesul românilor este foarte mare față de acest subiect fierbinte pentru că în Israel trăiește o comunitate numeroasă de originari din România și este normal ca oamenii să fie îngrijorați de soarta fraților și surorilor lor.
La nivel guvernamental, țările lumii și-au exprimat poziția pro sau contra acestui conflict și, din câte s-au dat publicității, atât președintele Reuven Rivlin, cât și primul ministru Benjamin Netanyahu au primit la rândul lor telefoane sau mesaje de la omologii lor. Austria, Cehia, Slovacia și alte țări au abordat steagul israelian în semn de solidaritate pentru că un prieten îți este alături și la bine și la rău. Întrucât România și Israelul au bune relații de prietenie vechi, cu tradiție, sunt foarte mirat că din partea autorităților române nu a existat nicio reacție oficială. Desigur, Guvernul României are o echipă profesionistă și sunt convins că va veni momentul când își va arăta sprijinul pentru Guvernul israelian.
Eu aș dori mai mult să mă refer la cetățenii români care trăiesc în Țara Sfântă și care estimăm că sunt peste jumătate de milion. În ciuda acestui fapt, există sentimentul că, după anii în care nu a fost numit un ambasador în Statul Israel, noi, comunitatea originarilor din România care trăiește în Israel, suntem o comunitate uitată, neglijată sau chiar ignorată.
Chiar dacă trăiesc în Israel, ei sunt și cetățenii României iar o vorbă bună, un semn din partea dumneavoastră, domnule președinte, cred că le-ar prinde bine în aceste zile. Această comunitate care are și persoane în vârstă sau familii cu copii, suferă în aceste zile grele și s-ar bucura să audă câteva cuvinte de la dumneavoastră, o încurajare sau o îmbărbătare și sunt convins că veți găsi o cale de a le transmite gândurile dumneavoastră”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Dragoș Nelersa. Acest „strigăt de ajutor” a fost postat pe pagina de socializare a acestuia.
Până în această dimineață, în urma conflictelor din Fâșia Gaza au decedat 227 de civili, printre care și copii, iar aproximativ o mie de persoane au fost rănite. Pagubele materiale înregistrate sunt pe măsura atacurilor.
