Premierul Cîțu a lansat, joi, o campanie de informare publică privind vaccinarea împotriva Covid, ce va cuprinde 11 spoturi video, ce vor fi rulate în următoarele șase luni. Potrivit premierului, trei astfel de spoturi sunt generale, care ne arată „de ce ne este dor”, și alte șapte, făcute pe public țintă: elev, bunică, mamă, turist, tânăr festivalier, iar toți aceștia ne vor spune ce conține vaccinul pentru ei.
În cadrul evenimentului de la Palatul Victoria, au fost prezentate câteva dintre aceste spoturi, și ca bonus și unul pe care publicul îl va putea găsi doar pe pagina de Facebook a premierului, care s-a implicat și el în această campanie de informare.
Pentru Cîțu, vaccinul conține normalitate. „Să pot să îmi beau cafeaua alături de prieteni, aici, la interior. Să nu mai depindem de mască, să putem să mergem la concerte, la plajă, fără griji, dar mai ales, să pot să-mi văd familia în siguranță”, a spus premierul în spotul său. Mai mult, acesta le-a lansat o provocare membrilor guvernului, dar și liderilor coaliției: „Ce conține vaccinul pentru voi?”
În privința costurilor pentru această nouă campanie de informare, premierul Cîțu a precizat că a fost realizată fără costuri din partea Guvernului, dar cu sprijinul UNICEF. Totodată, Cîțu a menționat că Guvernul nu a plătit nici pentru conceptul creativ, nici pentru partea de producție, mai mult, nici pentru partea de difuzare în mass-media, fiind o campanie de informare publică. Astfel, „cele 11 spoturi vor fi difuzate la tv, radio și mediu online pentru cel puțin 6 luni de zile. Sper să fie cel mult șase luni, să învingem pandemia înainte de acest termen”, a mai spus Florin Cîțu.
Cabinetul Cîțu, ședință pentru o nouă relaxare
În ședința de Guvern, programată joi, de la ora 17.00, se așteaptă ca Executivul să adopte măsurile de relaxare ce urmează a fi aplicate de la 1 iunie, aceasta fiind a doua „relaxare” de la jumătatea lunii mai.
„Am prezentat un calendar al relaxărilor – 1 iunie, 1 iulie, 1 august. Ne ţinem de acest calendar. În şedinţa următoare de Guvern – cred că şedinţa o să fie joi sau vineri – vom avea măsurile pentru 1 iunie. Dacă este nevoie să ajustăm şi pentru celelalte perioade, vom ajusta acum. Am avut discuţii cu cei care sunt afectaţi direct, vom îmbunătăţi unele dintre măsuri în funcţie de aceste discuţii”, a afirmat Florin Cîţu, marţi, înaintea şedinţei conducerii PNL.
Fostul lider al PSD, Liviu Dragnea va mai sta încă cel puțin trei luni în penitenciar după ce Tribunalul București i-a respins cererea de liberare condiționată, ca fiind nefondată.
Decizia, care este definitivă, a venit la exact doi ani de la condamnare de 3 ani și 6 luni pe care Dragnea a primit-o în dosarul angajărilor fictive de la Consiliul Județean Teleorman. Propunerea sau cererea de liberare condiționată va putea fi reînnoită după 27 august 2021.
Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A., împotriva sentinţei penale nr. 1025 din 27.04.2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 București, pe care o desființează în parte, în sensul că propunerea sau cererea de liberare condiționată va putea fi reînnoită după data de 27.08.2021.
Minuta de pe portalul Tribunalului București
Miercuri, 26 mai, instanța a decis să judece cererea lui Dragnea, deși avocata acestuia solicitase amânarea până când Curtea de Apel București hotărăște în legătură cu cererea de strămutare a procesului, care potrivit portalului are termen pentru 14 iunie 2021.
În vederea liberării condiționate, Liviu Dragnea avea de partea sa, la data judecării pe fond, la Judecătoria Sectorului 5, avizul favorabil privind reabilitarea, acordat de Penitenciarul Rahova, unde ispășește pedeapsa, precum și decizia definitivă a magistraților, care i-au dat dreptate fostului președinte al PSD în dosarul în care a cerut recunoașterea a 49 de zile de muncă în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 şi 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, cât timp dreptul la muncă i-ar fi fost încălcat.
Viza de SUA vine din urmă
Și cum un necaz nu vine singur, de numele lui Dragnea se leagă și dosarul vizitei în Statele Unite ale Americii, din urmă cu patru ai, de la învestirea președintelui Donald Trump. Concret, Dragnea este trimis în judecată pentru trafic de influență (două fapte) și folosire a influenței sau autorității în scopul obținerii pentru de foloase necuvenite, potrivit unui comunicat al DNA, din urmă cu 10 zile.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna și comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu au participat joi la o acțiune împotriva comerțului ilegal cu deșeuri, la Sărulești. La acțiune, ce se dorește a fi „un semnal” pentru cei care au ca activitate colectarea și depozitarea deșeurilor, au participat 180 de jandarmi, 65 de polițiști și 21 de comisari de mediu. De asemenea, în acțiunea de control au fost utilizate un utilaj pentru încărcat deșeuri, 5 platforme pentru transport, 1 elicopter.
„E un exercițiu tactic, asta înseamnă că vrem să-l repetăm”, a declarat Octavian Berceanu, explicând că s-a ajuns în Sărulești după ce s-au studiat documente care arată „cine plătește și cine primește marfa”.
Totodată, Berceanu a precizat că recent au fost verificate firme din Sintești și s-a descoperit faptul că unele dintre acestea au legătură cu firme din județul Călărași. De asemenea, comisarul șef a anunțat că în zonă urmează și o acțiune de igienizare, mai mult, acesta consideră că este necesară dezvoltarea unor platforme pe care să se facă sortarea deșeurilor, iar munca oamenilor să nu se mai desfășoare „la negru”. De altfel, sunt cunoscute dramele sociale ale celor din „prima linie” în sortarea deșeurilor, care nu mai țin nici de Garda Națională de Mediu, nici de poliție, acolo fiind cazuri de „sclavie modernă”.
Criminalitatea de mediu, în creștere
Nenumăratele cazuri de criminalitate de mediu aduc în discuție necesitatea implicării și a procurorilor în acest sistem, astfel că ministrul Tanczos Barna a precizat că se caută „soluția de profesionalizare a procurorilor” pentru acest tip de criminalitate. Iar acest lucru poate fi realizat doar cu implicarea activă a Ministerului Mediului, Ministerului de Interne (MAI), respectiv Minsterul Justiției (MJ).
„Fără dar şi poate există reţele organizate, de crimă organizată în domeniul financiar, în domeniul colectării, în domeniul sortării şi aceste reţele trebuie distruse”, a declarat ministrul Mediului care a ținut să le mulțumească celor de la MAI și MJ. „În ultimele două luni, trei luni am avut foarte multe întâlniri pe tema criminalităţii organizate din domeniul gestionării deşeurilor. Cele două ministere vin în sprijinul Ministerului Mediului, pe de o parte cu forţe de ordine care ne ajută la asemenea controale şi, cel mai important, poate, sprijinul Ministerului Justiţiei, care caută soluţia de profesionalizare a procurorilor pe criminalitatea de mediu”, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna, în conferința de presă de la Sărulești.
Liderul Partidului Unității Naționale (PUN), istoricul Octavian Țâcu a respins oferta Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (PAUR) Moldova în vederea formării unui bloc electoral care să reunească cele două partide unioniste în perspectiva alegerilor parlamentare din vară, relatează Jurnal.
Motivul este unul care și pe scena politică din România a fost „pus pe tapet”: partidul este anti-mască, anti-vaccin, dar și anti-european.
„Care este logica construirii unui bloc? Nici logică preelectorală, dar cu atât mai mult logică post-electorală! Divergențele noastre de viziuni sunt absolut clare, pentru că AUR este un partid anti-european, un partid anti-mască, anti-vaccin, anti… ce vreți. Plus la asta, e un partid care este refractar la asumarea actului de guvernare. Eu personal mai bine mă întorc la catedra universitară, decât să intru cu AUR în Parlament”, a declarat Țâcu în cadrul emisiunii „Puterea a patra” la N4, citat de Jurnal.
Mai mult, în opinia sa, Țâcu consideră că PAUR Moldova ar putea susține platforma unionistă a PUN, însă fără a participa la alegeri cu lista proprie.
PAUR Moldova este insistent
De partea cealaltă, președintele PAUR Moldova, Vlad Bilețchi, vrea să discute și cu alți lideri ai formațiunii, nu doar cu Țâcu, astfel că rămâne de văzut al cui cuvânt cântărește mai mult, al președintelui sau al liderilor.
„Continuăm discuțiile. Nu doar cu Octavian Țâcu, dar și cu colegii lui, care conduc sau se află în vârful de conducere al Partidului Unității Naționale, pentru că deciziile se iau în mod colectiv, se iau în cadrul Consiliului Politic Național și al Biroului Politic Permanent, nu doar de către președinte, președintele fiind forța executivă în cadrul unui partid. Este exclusă retragerea Alianței pentru Unirea Românilor din cursă, pentru că este strict necesară prezența unioniștilor în Parlamentul de la Chișinău”, a declarat Vlad Bilețchi, citat de Jurnal.
Potrivit lui Bileșchi, PAUR va insista în continuare asupra unui bloc electoral, constituit pe bază de egalitate și respect reciproc.
În vederea alegerilor din 11 iulie, PAUR Moldova va avea alături Uniunea Salvați Basarabia și Partidul Popular Românesc, dar și Partidul Liberal, condus de fostul primar la Chișinăului, Dorin Chirtoacă.
Ana Birchall și Cristina Prună își transmit una alteia mesaje pe Facebook, după ce ex-ministrul Justiției a avut proasta inspirație să critice (din nou, am spune noi), unul dintre miniștrii – colegi de partid ai deputatei USR PLUS.
Pe de o parte, Cristina Prună dă de înțeles că Ana Birchall face parte dintr-o clasă politică dezastruoasă și plină de nulități, în vreme ce aceasta din urmă este mai directă, și scrie că activitatea parlamentară a deputatei USR PLUS este „mai mult decât modestă”.
Marți, Prună scrisese – pe Facebook, cum altfel, că „o fostă ministră a Justiției PSD preia informațiile despre companiile de stat pe care le dă Claudiu Nasui și dă vina pe actuala guvernare pentru situația dezastruoasă în care se află acestea” – cu referire la o postare de-ale Anei Birchall legată de numirea unor membrii într-un consiliu de administrație, subliniind că „dezastrul acesta este datorat vechii clase politice care a pus nulități cu carnet de partid în conducerea acestor companii”.
Ana Birchall a interpretat această postare drept „un atac la persoană, nu numai mincinos dar și manipulativ” și arată că, în legislatura trecută, i-a fost mai ușor să o ignore pe Prună, care totuși nu a învățat nimic în primii patru ani de politică. Așa că îi dedică un soi de scrisoare deschisă.
„În primul rând măi dragă doamnă Cristina Pruna, poate totuși după 4 ani și jumătate de stat în Parlament ai pricepe cum funcționează legal statul român și așa ai ști că un ministru, cu atât mai mult un ministru al justiției, NU este ministrul justiției USR-ist, PSD -ist, PNL-ist etc ci este Ministrul Justiției României! Iar eu chiar am fost ministrul justiției României, nu al unui partid sau altul! Iar românii cinstiți și de bună credință știu acest lucru!
Așa că încercarea asta penibilă cu care te chinui și tu și alții, cu același punctaj de partid, nu numai că te face de râs dar arată și o mentalitate bolnavă în a considera o funcție de demnitate publică „pe persoană fizică” sau „pe partid”! Oricât se chinuie, în micimea lor, unii ca tine, adevărul este că mandatul meu de ministru al justiției a fost un mandat pentru care stau cu fruntea sus în fața oricărui român cinstit și de bună credință!
Faptele mele au arătat exact cum trebuie să fie ministrul justiției României, lucru statuat inclusiv în rapoartele MCV și a instituțiilor internaționale!
Apropo, unde erai și tu și alții când eu, împreună cu colegele și colegii mei de la MJ, eram sub asediu pentru că mă opuneam unor măsuri care ar fi făcut un rău ireversibil sistemului judiciar și românilor cinstiți că nu te-am auzit susținându-mă public? Unde erai dragă Cristina Pruna când eram propusă pentru remaniere pentru că am trimis la CJUE punctul corect de vedere privind SIIJ, că nu te-am auzit luând o poziție publică!
Unde îți era glăsciorul, altfel foarte vocal, când eu și familia mea eram sub rafala continuă a atacurilor celor certați cu legea pentru ca m-am opus, legal, nominalizării Adinei Florea!?? Și aș putea continua cu încă zeci de exemple în care tu personal, dragă Cristina Pruna, ai dat dovadă de maximă ipocrizie ca de exemplu când cinic mi-ai spus că votezi legea tăieri pensiilor speciale deși știai încă de atunci că e neconstituțională pentru că „vine campania electorală locală și nu dă bine la public”!
Sau când eu mă chinuiam să introduc pe ordinea de zi legea confiscării extinse a averilor ilicite iar voi nu mă ajutați, creditând astfel măgaria lui Florin Iordache care conducea ședința de plen, pentru „că noi vrem legea asta măi Ana ca și temă de campanie în alegerile parlamentare care bat la ușă”!
Sigur că după ce am reușit să o introduc pe ordinea de zi și a fost votată te-ai și lăudat cu această lege fără a avea decența să dai credit exact persoanei care s-a luptat încă din 2017 ca legea confiscării extinse a averilor ilicite să fie votată, adică mie! Și exemplele pot continua!”, scrie Ana Birchall, care chiar continuă. Postarea întreagă, aici.
În mai 2019, ca „aspirant” la o funcție de europarlamentar, Dacian Cioloș lansa un „manifest” cu 4 priorități pentru Uniunea Europeană, pentru care urma să lupte alături de colegii săi care ar fi fost votați de cetățeni. Au trecut doi ani, iar azi noapte Cioloș și-a adus aminte că pe 26 mai 2019 chiar a câștigat un mandat de europarlamentar, astfel că a făcut o prezentare a ceea ce a realizat.
Pe scurt, o listă de 10 realizări, un decalog, în care co-președintele USR PLUS face referire la faptul că „a contribuit”, „a oferit sprijin”, „a susținut” și „a atras atenția”.
Decalogul lui Cioloș se încheie punctual, cu faptul că a respectat o promisiune: deschiderea de „birouri locale ale Delegației USR PLUS în Parlamentul European în aproape toate județele României”. De altfel, liderul Renew Europe recunoaște la doi ani de la alegeri că munca de europarlamentar nu este foarte spectaculoasă și că, în realitate, nu se pot pune rotițe în mișcare prea curând.
Una peste alta, Cioloș scrie că în urmă cu doi ani a avut un „sentiment de gratitudine, dar și de mare responsabilitate” atunci când a aflat „ce susținere uriașă am primit din partea voastră la prima participare electorală a USR PLUS în alegerile europarlamentare”.
„În general, munca legislativă nu este spectaculoasă pentru public. Deciziile se iau greu, prin negocieri lungi și complicate, iar victoriile au mai mulți „părinți“. Totuși, în acești doi ani, împreună cu colegii europarlamentari USR PLUS și cu echipele lor, am reușit să respectăm deja foarte multe promisiuni din programul electoral european pentru care v-am cerut votul în campania electorală.
Mai jos, o mică selecție cu ceea ce noi considerăm 10 reușite concrete, lucruri pe care vi le prezint cu recunoștința încrederii pe care am primit-o în 2019:
Am contribuit decisiv la inițierea și adoptarea Mecanismul de Redresare și Reziliență și am introdus alocarea de bani pentru copii și tineri prin adoptarea Garanției pentru copii. Acest lucru va asigura accesul copiilor din România la educație, sănătate, hrană nutriție și condiții de locuire mai bune.
Am oferit sprijin pentru protejarea drepturilor muncitorilor români transfrontalieri și pentru nominalizarea unui român, Cosmin Boiangiu, în calitate de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă.
Am contribuit la începutul crizei COVID-19 la constituirea Rezervei Strategice Europene (RescEU) de medicamente și echipamente medicale ale Uniunii Europene, iar România a fost desemnată de către Comisia Europeană unul dintre statele-gazdă pentru stocarea acestor echipamente.
Am susținut în programul electoral și până la implementare Mecanismul european privind Statul de Drept, prin care se poate suspenda acordarea de fonduri europene către statele ai căror lideri nu respectă valorile comune ale Uniunii.
Am contribuit la deblocarea numirii Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european și ne-am asigurat că instituția procurorului public european primește finanțare suficientă pentru a putea fi operaționalizată pe 1 iunie 2021.
Suntem inițiatori ai Conferinței pentru viitorul Europei, cea mai mare dezbatere cu cetățenii despre reforma și viitorul Uniunii Europene de la formarea sa. USR PLUS a cerut această dezbatere în Manifestul de la Sibiu, lansat în 2019 la Summitul liderilor UE.
Am atras atenția permanent Comisiei Europene și autorităților din diferite state membre asupra încălcării drepturilor cetățenilor români aflați în situații excepționale. De exemplu, cazul călătorilor care la trecerea frontierei UE-UK erau ținuți zile întregi în centre de detenție sau cel al lipsei de securitate a șoferilor de camioane în locurile de odihnă din Franța.
Am susținut constant și concret reluarea ajutorului financiar european pentru Republica Moldova și distribuția de vaccinuri pentru cetățenii moldoveni prin mecanisme de solidaritate europene.
Ne-am implicat pentru creșterea influenței românilor în instituțiile europene, cerând Comisiei să rezolve problema subreprezentării cetățenilor români în poziții de conducere.
Ne-am respectat promisiunea de a deschide birouri locale ale Delegației USR PLUS în Parlamentul European în aproape toate județele României”, se arată detaliat în postarea europarlamentarului USR PLUS.
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședintele CNCAV, a anunțat că sistemul informatic de implementare a certificatului verde digital al UE este pregătit și a fost testat cu succes în România. Baciu a precizat că același test, de intreconectare a sistemelor informatice, a fost făcut și de Polonia, Portugalia și Letonia. Mai mult, acesta a menționat că certificatul verde va fi disponibil în UE de la începutul lunii iulie.
România a mai trecut un test! Sistemul informatic pentru implementarea certificatului verde digital al UE este pregătit, iar conectarea la serverul blocului comunitar european s-a realizat cu succes. În plus, colegii de la STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au reușit să pună la punct și aplicația de verificare, ceea ce a permis țării noastre să efectueze testul complet, iar rezultatul a fost unul foarte bun”, a scris Baciu pe pagina sa de Facebook.
Certificatele și verificarea datelor
Andrei Baciu a precizat și ce anume cuprinde acest certificat digital, dar și cum se realizează verificarea datelor. „Ca orice document oficial, certificatul digital UE conține datele de identificare ale celui care îl solicită: numele și prenumele, data nașterii, statul membru emitent, date medicale privind categoria pentru care se emite documentul, precum și un identificator unic al certificatului”, a mai spus secretarul de stat.
Verificarea pentru emiterea certificatului se va realiza simplu și rapid: din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) pentru persoanele vaccinate împotriva Covid 19; respectiv din aplicația Corona-Forms pentru persoanele care au un test negativ în ultimele 72 de ore și persoanele care s-au recuperat după infectarea cu noul coronavirus.
Scanarea codului QR reduce din timpii de așteptare de prin aeroporturi
Aceste certificate verzi digitale vor facilita călătoriile în Uniunea Europeană fără restricții epidemiologice, astfel existând libertatea de circulație. Documentul poate fi tipărit sau accesat direct de pe telefonul mobil, iar în acest fel, timpul de așteptare în aeroporturi va fi extrem de redus, doar cât este scanat codul QR.
Sistemul informatic aflat în dezvoltare la STS facilitează generarea certificatelor digitale UE privind Covid, transmiterea elementelor de siguranță care permit verificarea, centralizarea acestora în gateway-ul european și validarea codurilor QR de către celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Scopul înființării certificatului verde digital este de a pune într-un singur document informațiile cu privire la vaccinare, testul PCR sau imunitatea naturală. Certificatul va fi suspendat, imediat, după ce OMS va declara sfârșitul pandemiei Covid 19.
Laurentiu Nistor - Președintele Consiliului Județean Hunedoara
Aceste eșecuri se datorează în egală măsură și incompetenței sau indiferenței, deseori chiar a complicității, șefilor de consilii județene, care se mulțumesc cu faptul că gunoaiele dispar din spațiul public, fără să le pese că cei care i-au votat plătesc sume imense pentru ascunderea gunoiului sub preș.
Hunedoara este unul dintre județele în care lucrurile merg din rău spre mai rău. Ziarul de Investigații a mai scris despre faptul că România riscă returnarea la Bruxelles a celor 55 de milioane euro primite de Consiliul Județean (CJ) Hunedoara pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), din cauză că operatorul de la Depozitul ecologic de la Bârcea Mare, firma Supercom SA, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea, nu respectă obligațiile din Autorizația Integrată de Mediu.
Mai nou, descoperim că în baza unor raportări fictive Supercom încasează milioane de lei din banii strânși din taxele de salubritate plătite de hunedoreni, pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor, deși stația de tratare funcționează la jumătate din capacitate. Este o nouă încălcare de către Supercom a obligațiilor asumate prin Autorizația de Mediu. Deocamdată, pandemia de Covid-19 a salvat afacerea lui Ciuclea, pentru că Agenția de Mediu Hunedoara așteaptă încetarea „stării de alertă” pentru a suspenda autorizația.
Tratarea mecano-biologică reduce cu 17% cantitatea de deșeuri depozitate
Unul dintre obiectivele sistemului european de gestionare a deșeurilor este reducerea cantităților depozitate pentru prelungirea duratei de funcționare a unui depozit ecologic. Pentru asta, deșeurile menajere sunt sortate și tratate mecano-biologic. Prin sortare, sunt selectate deșeurile reciclabile, din plastic, sticlă, hârtie, etc., cantitatea depozitată fiind redusă cu 30-40 până la 50%.
La tratarea mecano-biologică e procesată fracția umedă din deșeurile municipale, respectiv deșeurile reziduale colectate în amestec cu deșeuri biodegradabile. Se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deşeurile municipale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu. Prin tratarea mecano-biologică se reduce cu aproximativ 17% cantitatea de deșeuri depozitate.
Raportarea cantităților de deșeuri tratate la depozitul din Bârcea Mare e prevăzută în Regulamentul Consiliului Municipal Deva
Firma Supercom SA București, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea, deține contractul 20.110/18.12.2018 pentru administrarea depozitului ecologic Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare, pentru care Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara a eliberat Autorizația Integrată de Mediu nr 2/15.05.2017. În cadrul CMID, Supercom are la dispoziție o stație de sortare, dar și o stație de tratare mecano-biologică a deșeurilor.
În perioada 2018-2020, Supercom a încasat numai pentru tratarea deșeurilor suma de 9,5 milioane de lei, fără TVA, dar sunt mari suspiciuni în privința raportării cifrelor, care stau la baza facturării serviciilor Supercom, pentru că aceste operațiuni sunt realizate de firmă în spatele porților închise.
Aceste raportări sunt prevăzute la art 66 al Regulamentului Serviciului de Salubrizare (proiectul 283/2016 al Consiliului Local Deva), în care, la articolul 66, se spune că „operatorul Stației de Tratare Mecano-Biologică are obligația de a monitoriza următorii parametri:
1. cantitatea şi tipul de deșeuri intrate în stație
2. tipul şi cantitățile de deşeuri reciclabile generate pe amplasament
3. cantitatea şi calitatea deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic
4. cantitatea deşeurilor reziduale, transportate pentru eliminare la depozit.
Prima problemă! Capacitatea Stației de Tratare nu face față nici celor mai optimiste statistici oficiale
Stația de tratare de la CMID Bârcea Mareare capacitatea de 82.379 tone/an, dar, din motive tehnice, de la bun început stația a funcționat la 50% din capacitate. Potrivit datelor furnizate Ziarului de Investigații de către CJ Hunedoara, în 2019 au intrat în Stația de Tratare Mecano-Biologică 97.565 tone de deșeuri biodregradabile și în amestec, iar în 2020 au intrat în stație 95.709 tone de deșeuri. De fapt, acestea sunt cifrele raportate de Supercom SA și pe care conducerea CJ Hunedoara le-a luat de bune.
Dacă luăm în calcul și acest „cel mai optimist scenariu”, că aceste cantități sunt cele reale, iar stația funcționează la capacitatea de 82.000 de tone, evident, se pune întrebarea ce s-a întâmplat în 2019 și 2020 cu cele peste 28.000 de tone de deșeuri care nu au mai putut fi tratate din cauză că a fost depășită capacitatea stației. Evident, au fost depozitate fără tratare, deși dacă operațiunea ar fi fost realizată, cantitatea depozitată ar fi fost redusă cu aproape 5.000 de tone. Cum costul unui astfel de echipament este între o sută și două sute de mii de euro, s-ar fi justificat achiziționarea unei a doua stații de tratare.
Chiar și reprezentanții Supercom au recunoscut că Stația de Tratare lucrează la 50% din capacitate
Ilie Ciuclea Foto gsp.ro
Instituția cea mai interesată ca tratarea mecano-biologică să se desfășoare în cele mai bune condiții este CJ Hunedoara, care e titularul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor. Dar deși știa încă din 2018, chiar de la reprezentanții Supercom SA, că stația nu funcționează nici măcar la capacitatea proiectată, fostul președinte al CJ Hunedoara, Mircea Flavius Bobora (PSD), nu a făcut absolut nimic pentru a remedia situația.
Acum, când lucrurile s-au precipitat și se discută chiar de suspendarea autorizației de mediu a Supercom pentru administrarea CMID, reprezentanții firmei au transmis CJ adresa nr 5.387/30.03.2021, din care rezultă că „este imposibilă atingerea parametrilor proiectați de funcționare, a Stației TMB, respectiv 82.739 tone/an, iar compoziția deșeurilor aduse la TMB permite tratarea doar în procent de 50%”.
În realitate, în stație intră 50.000 de tone, dar pe lângă această cantitate e raportată fictiv „tratarea” a încă 90.000 – 100.000 de tone
Situația de la CMID Bârcea Mare este cu mult mai complicată, pentru că Supercom SA raportează fictiv cantități cu mult mai mari decât cele pe care ar putea să le proceseze la Stația de Tratare Mecano-Biologică. Dintr-o corespondență între Agenția de Protecția Mediului (APM) Hunedoara, CJ Hunedoara și Supercom, rezultă că deși nu tratează anual decât 45.000-50.000 tone, Supercom SA declară fictiv tratarea, peste această cantitate, a încă 90.000-100.000 tone de deșeuri.
„Condițiile în care a fost emisă AIM 2/2017, privind tratarea deșeurilor în stația TMB, sunt substanțial modificate. Astfel, conform declarațiilor administratorului infrastructurii CMID-UAT Județul Hunedoara, capacitatea de tratare înscrisă în autorizație nu a fost atinsă niciodată, iar potrivit declarațiilor operatorului CMID, se tratează maxim 50% din cantitatea de deșeuri intrată. Comparând aceste declarații cu raportările în SIM/ANPM/APM Hunedoara ale operatorului Supercom SA, rezultă că anual s-au tratat circa 45.000-50.000 tone deșeuri și s-a raportat tratarea fictivă pentru încă circa 90.000-100.000 tone deșeuri în anii 2019 și 2020. Tratarea necorespunzătoare a deșeurilor intrate la CMID este confirmată și de cantitatea nesemnificativă de deșeuri recuperate, de gradul de umplere a Celulei 1 a Depozitului și de lipsa compostului, respectiv a materialului valorificabil în agricultură sau lucrări de îmbunătățiri funciare”, se spune în adresa nr 3.992/12.05.2021, semnată de Viorica Georgeta Barabas, director executiv al APM Hunedoara.
Practic, Supercom SA raportează că anual tratează mecano-biologic aproximativ 135.000 – 150.000 de tone de deșeuri, deși stația nu poate trata mai mult de o treime din aceasă cantitate. Iar în condițiile în care raportările false sunt demonstrate prin gradul de umplere a Celulei 1, cu mult mai mare decât în condițiile în care s-ar face tratarea întregii cantități, nu mai e nimic de comentat.
Agenția de Mediu așteaptă încheierea „stării de alertă” pentru a suspenda Autorizația Integrată de Mediu a Supercom
După doi ani în care firma lui Ciuclea nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Autorizația Integrată de Mediu pentru administrarea CMID Bârcea Mare, încercând să se acopere cu raportări false, prin adresa nr 3.992/12.05.2021, APM Hunedoara a notificat Supercom SA și conducerea CJ Hunedoara că firma nu îndeplinește condițiile pentru obținerea vizei anuale și Autorizația Integrată de Mediu va fi suspendată, deocamdată această decizie fiind amânată din cauza Legii 55/2020, care suspendă unele măsuri administrative în perioada „stării de alertă” decretate ca urmare a pandemiei de Covid-19:
„În concluzie, deși s-a confirmat că titularul actual al AIM 2/2017 nu desfășoară activitatea în aceleaşi condiții în care a fost emisă autorizația, dar activitatea la CMID fiind considerată esențială, suspendarea AIM 2/15.05.2017,conform art.17, alin.3 din OUG 195/2005, privind protecția mediului, pentru neîndeplinirea măsurilor de remediere conform art.6, alin.6 din Anexa la Ordinul 1150/2020, privind aprobarea procedurii de aplicare a vizei anuale, se amână cu 90 de zile de la încetarea stării de alertă, conform art 5 alin 5 din Legea nr 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei Covid-19”, se spune în notificarea APM Hunedoara.
Potrivit articolului 3 al Ordonanței 195/2005, „acordul de mediu şi autorizaţia sau autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care a emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare sau a planurilor de acţiuni, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni”.
În perioada suspendării autorizației integrate de mediu, este interzisă desfăşurarea activităţii, așa că se poate ajunge în situația ca firmele care colectează deșeurile din localitățile din Hunedoara să fie nevoite să transporte deșeurile la un alt depozit ecologic, din județele învecinate. Cine va suporta costurile transportării a zeci de mii de tone de deșeuri? Evident, tot hunedorenii!
Șefii CJ Hunedoara, „virusați” de elanul raportărilor fictive ale Supercom: Stația de Tratare lucrează peste capacitatea proiectată!
Stația de Tratare Mecano – Biologică de la Bârcea Mare
Se anunță o criză în serviciul de salubritate din județul Hunedoara, dar conducerea CJ nu dă semne de îngrijorare, încercând să demonstreze că lucrurile merg foarte bine. Deși mai multe documente demonstrează că din motive tehnice Stația de Tratare Mecano-Biologică nu poate funcționa decât la 50% din capacitate, conducerea CJ Hunedoara încearcă să ascundă această situație, transmițând presei raportări false, ca-n anii 80. Potrivit adresei nr 18/IP/14.05.2021 a CJ Hunedoara către „Ziarul de Investigații”, Stația de Tratare Mecano-Biologică de la CMID Bârcea Mare funcționează la capacitate maximă, tratând 20 de tone pe oră.
„Capacitatea nominală a Stației de Tratare Mecano-Biologică a fost estimată a fi circa 82.379 t/an, în condiții de funcționare de 7 ore/zi în 2 schimburi. Având în vedere faptul că, cantitatea de deșeuri intrată la TMB este de cca. 97.000 t/an condițiile de functionare ale stației sunt de 8 ore/zi în 2 schimburi, crescând capacitatea de tratare pe oră de la 18,5 t/oră la cca 20 t/oră”
Calculele ies perfect. Fără minivacanțe, într-un an sunt aproximativ 259 de zile lucrătoare și la 20 de tone prelucrate într-o oră, în două schimburi de 8 ore, ar însemna că, anual, Supercom SA tratează la Bârcea Mare 82.880 de tone de deșeuri, adică la nivelul capacității nominale, de 82.379 tone/an.
Deși tratarea se face pe hârtie iar raportările sunt falsificate, CJ Hunedoara a aprobat majorarea de tarif de la 37 la 42 de lei/tonă
În pofida suspiciunilor cu privire la activitatea desfășurată de Supercom SA la CMID Bârcea Mare, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, a obținut aprobarea consiliului pentru Hotărârea nr 238/22.12.2020, de modificare a tarifelor în baza documentelor prin care Supercom și-a argumentat cererea.
Astfel, s-a ajuns la o majorare cu 11 lei față de tariful inițial. Potrivit Raportului procedurii de atribuire a contractului nr 18.701/04.12.2018, Supercom SA a câștigat licitația pentru administrarea CMID Bârcea Mare cu un tarif al tratării mecano-biologice de 31,12 lei/tonă. Apoi, tariful a crescut la 35-37 lei/tonă.
Potrivit structurii de cheltuieli înaintat în 2020 conducerii CJ Hunedoara de către firma lui Ciuclea, în 2019 a fost programată pentru tratarea mecano-biologică o cantitate de 82.379 tone (cât capacitatea stației), facturile fiind întocmite pentru un tarif de 37,03 lei/tonă, cu TVA inclus. Pentru 2020, a fost programată pentru tratare o cantitate ceva mai mare, de 85.476 tone, rezultând un tarif de 35,37 lei fără TVA, pentru care Supercom a și cerut aprobarea consiliului.
Astfel, CJ Hunedoara a aprobat noul tarif, care cu TVA inclus înseamnă 42,09 lei/tonă, valoare care a fost trecută și în actul adițional nr 3 la contractul dintre CJ și Supercom. Numai pentru cele 40.000 de tone care nu pot fi tratate din motive tehnice Supercom câștigă 1,6 milioane de lei.
Mai mulți bani pentru Supercom SA și la „sortare” și „depozitare”
Noile tarife ale Supercom, aprobate în decembrie 2020 de Consiliul Județean Hunedoara
Prin Hotărârea nr 238/22.12.2020 a CJ Hunedoara au fost „optimizate” și tarifele practicate de Supercom și pentru sortarea și depozitarea deșeurilor la CMID Bârcea Mare. Potrivit documentelor înaintate la CJ de Supercom SA, în 2019, a fost programată pentru sortare o cantitate de 33.573 tone, dar s-au realizat doar 10.000 tone, tariful cu TVA fiind de 6,81 lei/tonă. În 2020, a fost programată o cantitate 10.497 tone de deșeuri și această cantitate a fost luată în calcul pentru stabilirea noului tarif, care este de 72,86 lei/tonă, cu TVA inclus. Este o creștere de tarif care se va resimți și în buzunarele hunedorenilor.
Tot potrivit datelor Supercom, în ceea ce privește depozitarea deșeurilor la CMID Bârcea Mare, în 2019 au fost depozitate 111.247 tone, pentru care Supercom a încasat 4,7 milioane de lei. Tariful a fost de 50,92 lei/tonă.
Pentru 2020, cantitatea programată pentru depozitare a fost de 52.530 tone. Noul tarif propus este de 67,93 lei/tonă fără TVA, dar cu TVA și prin includerea taxei pentru economia circulară, de 80 de lei, tariful de depozitare a deșeurilor este de 176,04 lei/tonă. Numai pentru depozitare, veniturile Supercom au crescut de la 4,7 milioane în 2019, la 7.770.771 lei în 2020.
Hunedorenii sunt „țepuiți” de Supercom-ul lui Ciuclea cu complicitatea șefilor CJ Hunedoara
Noul tarif pentru tratarea mecano-biologică a fost aprobat de CJ Hunedoara exact la valoarea solicitată de administratorul Supercom, Ilie Ciuclea
Locuitorii localităților hunedorene plătesc sume mari de bani pentru că este facturată tratarea mecano-biologică pentru peste 95.000 de tone de deșeuri, deși în realitate este tratată mai puțin de jumătate din această cantitate: „Se cunoștea faptul că se pot trata în TMB cca 45.000-50.000 tone de deșeuri, costurile suportate de hunedoreni se raportează la 96.505 tone deșeuri în 2019 și 95.709 tone deșeuri în 2020, conform declarațiilor CMID, Supercom SA, în SIM, ANPM, APM.”, se spune în adresa nr 3005/05.04.2021 a APM Hunedoara, în care se mai spune că Supercom SA beneficiază de complicitatea șefilor CJ Hunedoara, care au aprobat majorarea de tarife în baza unor cifre nereale:
„Această practică are girul titularului SMID (CJ Hunedoara – n red), care în Memoriul de fundamentare a Proiectului de Hotărâre a Consiliului Județean privind aprobarea tarifelor la CMID, postat pe site-ul instituției la data de 20.10.2020 se raportează costurile TMB la cantitatea de 93.000 tone/an”.
E greu de înțeles de ce șefii CJ Hunedoara sunt complici la această degringoladă, acceptând ca cei care i-au votat să plătească sume imense în raport cu serviciile care li se oferă. E nepăsare sau complicitate?
„Economia o fac oamenii”, a afirmat premierul Florin Cîțu. Declarația a fost făcută în cursul acestei seri, în podcastul prezentatorului de radio și televiziune, Mihai Morar. Mai mult, premierul Cîțu a vorbit și despre rolul său și al echipei sale, ca parte din stat, de a asigura pe toată lumea că există un set de reguli care trebuie respectate de toți. „Asta este ceea ce putem noi să facem. Statul nu poate să-ţi dea sfaturi ce să faci. Tu ştii cel mai bine ce vrei să faci, e timpul tău, sunt banii tăi, e experienţa ta. Eu sunt avocatul acestui sistem care le permite oamenilor să încerce, sunt banii lor, e viaţa lor, să încerce, să greşească şi să pornească din nou. Să nu îi penalizăm”.
Florin Cîțu: „A fost o problemă în România în ultimii 30 de ani. Oamenii care au încercat, pe banii lor, au încercat ceva şi au pierdut, au fost stigmatizaţi în societate”
Ăla a dat faliment – este ceva grav. Dar oamenii aşa învaţă, asta e modul de a învăţa, învăţăm, faci o greşeală şi mulţi au curajul să pornească. Dar dacă noi, în societate, îi stigmatizăm, îi marginalizăm pe cei care încearcă, aceia se duc în altă parte şi câştigă.
Florin Cîțu, în podcastul lui Mihai Morar
Potrivit premierului Florin Cîțu, o societate e societate numai atunci când reușește să rămână efervescentă, subliniind că el asta caută. Astfel, dacă ne vrem să avem un viitor, ne trebuie efervescenţă la companii mici şi mijlocii, acolo unde este vorba despre start up, a spus acesta, menționând, de asemenea, că faptul „că ele pornesc, se închid, e un lucru bun. Ar fi ciudat că avem multe şi mici. Noi vrem să avem companii care sparg bariera şi ajung mari. Avem exemple de succes”, a mai declarat premierul.
Tot premierul este cel care a afirmat faptul că și-ar dori ca în perioada următoare să se permită oamenilor să îşi asume riscuri, responsabilităţi şi să fie răsplătiţi de societate.
În plus, întrebat despre situația restaurantelor din țara noastră și cam câte dau faliment imediat după redeschidere, Florin Cîțu a spus: „Ştim pe restaurante, de exemplu, este cam 50 la sută din restaurantele care se deschid, dau faliment. E un procent bun. Trebuie să înţelegem că nu e o tragedie”, a mai spus premierul.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și-a scris nemulțumirea pe Facebook, vis-a-vis de lipsa de fluidizare în traficul bucureștean, cu emfază pe sectorul pe care îl administează. În postarea sa, edilul dă vina indirect pe Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, cel pe care îl acuză că s-ar mișca un pic cam lent, în contrasens cu necesitățile Capitalei, din acest moment. Iar una din aceste necestități este găsirea de soluții pentru fluidizarea traficului. Potrivit lui Negoiță, soluțiile există, însă avizele întârzie.
Robert Negoiță: „Economie de timp şi de combustibil, mai puţini nervi şi stres în trafic, mult mai puţină poluare. Sună bine, nu?
Întrebare retorică la care edilul își răspunde singur, spunând că ar fi aproape imposibil într-un oraş atât de aglomerat Bucureștiul să se facă economie de timp, combustibil, nervi și stres în trafic. „Şi totuşi, dacă se vrea… se poate, deoarece, din fericire, avem şi soluţii de fluidizare: poduri şi pasaje în zonele cheie, atât de necesare pentru noi cei din S3, dar şi pentru cei care tranzitează sectorul nostru”, a mai spus Robert Negoiță, adăugând că soluţii asemenea celor propuse de el sunt folosite cu succes în alte oraşe civilizate ale lumii la care România se uită acum cu admiraţie.
Problema este că, deşi soluţiile există, proiectele la fel… avizele întârzie. Şi vă amintiţi că fix zilele trecute vorbeam de faptul că stăm cu aceste proiecte blocate, aşteptând unul – două avize de la Primăria Generală. De mai bine de un an
Robert Negoiță, pe Facebook.
Mai mult decât atât, primarul Sectoului 3, Robert Negoiță, a amintit că ar avea deja restul avizelor, câteva zeci de la diferite alte instituţii, mai exact.
„Municipalitatea pare însă că are un alt ritm de lucru. Sau poate nu este pur şi simplu interesată de implementarea unor măsuri vitale pentru fluidizarea traficului şi reducerea poluării, pentru a trăi normal şi decent în acest oraş”, a adăugat Robert Negoiță, pe Facebook.
După declarațiile de zilele trecute în care toată lumea asigura că nici nu se pune problema ca vârsta de pensionare să fie modificată și acuze între partenerii coaliției de guvernare, azi parcă lucrurile s-au mai relaxat un pic.
Inclusiv vicepremierul USR PLUS a arătat că a Ministerul Muncii se lucrează în prezent la o nouă lege a pensiilor.
E adevărat, Dan Barna nu a spus cu subiect și predicat că ar fi vorba despre creșterea vârstei de pensionare, însă aproape că a oftat atunci când a făcut referire la sistemul actual care poate să rămână „sustenabil”, co-președintele USR PLUS fiind mai ales îngrijorat pentru că generaţiile numite „decreţei” mai au un pic până la pensie, ceea ce cumva va destabiliza lucrurile. Și, din câte a explicat Barna, nu e niciun motiv de panică, în condițiile în care „speranţa de viaţă a crescut peste tot”.
„Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară.
De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor.
În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. În momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem.
Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite ‘decreţei’, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a spus Barna, citat de Agerpres.
DNA (Direcția Națională Anticorupție) are în plan achiziționarea unei tehnici pentru ca, pe viitor, să poată intercepta atât apelurile efectuate pe WhatsApp, cât și mesajele private. Însă cum socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg, achizițiile vor trebui să mai aștepte, întrucât banii de la Buget se primesc cu țârâita, iar cei care ajung în visteria DNA sunt folosiți, în general, pentru personal.
Crin Bologa, șeful DNA: „Nu avem aşa ceva în prezent”
„Există societăţi private în Israel sau în Italia care scot pe piaţă şi vând, la preţuri destul de importante, tehnologii care permit o interceptare a convorbirilor pe WhatsApp. Nu avem aşa ceva în prezent. Ăsta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru”, a mai spus Crin Bologa, întrebat despre posibilitatea achiziționării unor astfel de dispozitive care, ulterior, să ajute instituția în filaje.
Mai mult, potrivit interviului publicat de G4Media.ro, eventualele noi achiziții, a căror funcționalitate exactă rămâne încă un secret, de vreme ce Crin Bologa nu a dorit să răspundă în amănunt, ar putea duce DNA la nivelul următor, din punct de vedere al profesionalismului. Cu toate astea, Bologa a spus că „de-asta nici nu vreau să intru în detalii ca să vă spun ce dorim. Vreau sume de bani care să ne permită să cumpărăm”, adăugând că eventuala tehnologie ar intra la categoria „nişte jucării foarte bune, pe care ştim că alţii le au, ştiu că alţii le folosesc şi am vrea şi noi ca să ne putem face treaba şi dacă aş intra în detalii”.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
