Cinci ploieșteni cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani sunt cercetați pentru distrugerea mai multor monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din oraș.
IJP Prahova a anunțat că au fost identificați autorii distrugerii, iar față de trei tineri a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore. Aceștia vor fi prezentați unității de parchet competente, cu propunere de luare a unei alte măsuri preventive.
Reprezentanții IJP Prahova susțin că acțiunea tinerilor, care erau sub influența alcoolului, nu a avut nicio tentă xenofobă.
Vă reamintim că săptămâna trecută 16 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc au fost împinse de pe soclul lor, iar unele dintre acestea au fost sparte.„La data de 03.06.2021, Secția nr.2 de Poliție Ploiești a fost sesizată cu privire la faptul ca un număr de 16 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc au fost împinse de pe soclul lor fiind căzute pe sol. Cu ocazia cercetării la fata locului s-a constatat că cele sesizate se confirmă, trei dintre aceste monumente fiind găsite sparte. Vinovații vor fi acuzați de săvârșirea infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte”, a precizat IPJ Prahova.
Printre cei care au reacționat public în legătură cu distrugerile monumentelor funerare au fost actrița Maia Morgenstern și Silviu Vexler, președintele Comunității Evreiești din România.
IJP Prahova a descoperit foarte rapid vinovații, mai ales în contextul în care preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, este, marți, în vizită oficială la București, urmând a avea mai multe întâlniri oficiale cu reprezentanții statului român.
Prăbușirea cascadei Bigăr, considerată patrimoniu natural, poate avea urmări penale, potrivit lui Dan Trifu, președintele Federației Coaliția 2000. Într-o intervenție la RFI, acesta a precizat că „distrugerea de patrimoniu natural, de monument al naturii este faptă penală”.
Dan Trifu spune că prăbușirea cascadei Bigăr „înseamnă prăbușirea patrimoniului natural al României. Dacă tot am clasificat cascada Bigăr ca fiind una dintre cele mai frumoase din România și nu i-am dat nici un fel de importanță, vă dați seama că dezastrul la nivel național și chiar mondial este unul foarte grav și vă dați seama cum afectează acest lucru imaginea României”.
Cascada Bigăr, după prăbușire (foto Știrile ProTV)
Trifu consideră că este de neconceput ca Romsilva, cea care administrează inclusiv această zonă să nu fi făcut studii, dar mai ales demersurile necesare știut fiind faptul că fisurile s-au văzut de ceva timp, iar potrivit legii trebuiau luate măsuri științifice.
Totodată, Trifu a precizat că nu există niciun fel de protecție pentru monumentele naturale, fapt care a dus la degradarea vizibilă a patrimoniului, mai ales după îndepărtarea ONG-urilor de la asministrația ariilor protejate. „Cum se face că după înlăturarea acestor ONG-uri, începem să pierdem zone de patrimoniu extrem de importante?”, se întreabă retoric Trifu. „Distrugerea de patrimoniu natural, de monument al naturii este faptă penală. În cazul de față, cred că putem vorbi, pentru că s-a distrus această bucățică din patrimoniul nostru natural, mai ales că era un monument al naturii cascada respectivă și legea spune foarte clar că este faptă penală. Ca atare, poate începe urmărirea in rem”, a mai spus Trifu.
Ce spun activiștii de mediu
Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului și ghid de turism, a declarat pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei.
„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca, citat de Digi24.
Ce spune Romsilva
De partea cealaltă, Romsilva neagă această ipoteză a lui Jumanc. „Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”, arată Romsilva.
Cristian Popescu Piedone și Gabriel Lupulescu, pe Strada Drăganului
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a participat, marți, la o acțiune de reparare a unei străzi aflate la granița dintre sector și orașul Bragadiru. Concret, strada Drăganului va fi acoperită cu pietriș, urmând ca după preluarea de la administrația municipală, această stradă să fie modernizată așa cum se cuvine. Strada Drăganului este importantă, fiind o rută ocolitoare a traficului de pe Șoseaua Alexandriei, de interes atât pentru locuitorii din Bragadiru, cât și pentru cei din Sectorul 5.
Piedone l-a avut alături pe Gabriel Lupulescu, un antreprenor în domeniul imobiliar, candidat la Primăria Orașului Bragadiru. Lupulescu a donat 15 mașini de piatră, necesare pentru prima etapă de reparare a străzii Drăganului, în același timp a pus la dispoziție în mod gratuit atât utilajele, cât și forța de muncă necesare pentru lucrare.
Văzându-l pe străzi, ca de obicei, cu directorii mobilizați pentru diverse acțiuni, primarul Piedone a fost abordat de locuitorii din zonă. Edilul Sectorului 5 le-a promis acestora că problemele lor vor fi rezolvate, cât de repede se poate.
„În administrația publică locală nu este loc pentru dispute politice, deoarece singura politică pe care un primar eficient o are de făcut în mandatul său este aceea de a munci în folosul oamenilor. Indiferent de partidele din care fac parte, primarii localităților care se învecinează trebuie să conlucreze”, și-a justificat demersul Gabriel Lupulescu, candidatul PNL la Primăria Bragadiru.
Acesta a precizat că relația dintre primarii localităților învecinate trebuie să fie dincolo de „culoarea politică”, interesul comun să fie bunăstareas și siguranța cetățenilor. „Împreună cu Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, credem că diferențele politice pot fi înlocuite de colegialitate. Din discuția pe care am avut-o reiese clar că amândoi vom colabora pentru rezolvarea problemelor care apar în zonele în care localitățile noastre se învecinează. Fără să ținem cont de politică, amândoi vom face totul pentru oameni”, a mai spus Lupulescu.
O femeie ce locuiește de 50 de ani pe Strada Drăganului ne-a povestit că aici nu a fost niciodată asfalt, iar fostul primar Marin Brânzoi (2000-2008), între timp decedat, este cel care a „tras gaze” în zonă. „Acum vine dl Lupulescu și ne face strada”, a spus bătrana, ce se uita lung la muncitorii ce lucrau de zor la stradă să o scoată din noroaie.
Panoramă asupra viitoare străzi asfaltate
Alegerile din 27 iunie au loc după ce primarul PNL reales în 2020, Vasile Cimpoeru, a fost condamnat la închisoare cu executare. Până la alegerea unui nou primar, interimar este viceprimarul Grigore Marian Dumitru.
Sectorul 5 vrea mai multe străzi și spații verzi de la Primăria Generală
Consiliul Local al Sectorului 5 a adoptat o hotărâre prin care solicită Primăriei Capitalei să dea în administrarea Primăriei Sectorului 5 mai multe străzi, dar și spații verzi, pentru a le putea repara sau moderniza, după caz.
De asemenea, primarul Cristian Popescu Piedone a solicitat o audiență în cursul acestei săptămâni la primarul general, Nicușor Dan, pentru a rezolva această situație cât mai repede.
Bogdan Davidescu este fostul primar al comunei prahovene Șotrile. Politicianul și-a pierdut mandatul în urma unor acuzații de pornografie infantilă și sex cu minori, fiind condamnat definitiv la o pedeapsă de un an și șase luni cu suspendare.
Davidescu a câștigat detașat și alegerile locale din luna septembrie 2020, dar mandatul său a fost invalidat de instanță din cauza condamnării definitive. Localitatea a fost condusă de viceprimar, iar fostul edil a fost angajat…consilier personal al vicelui cu atribuții de primar.
Acum, Bogdan Davidescu revine și va candida, din nou, pentru postul de primar al comunei Șotrile, la alegerile locale parțiale care vor fi organizate pe 27 iunie.
Davidescu și-a depus candidatura ca independent și va intra în cursa electorală alături de alți trei candidați: Mosor Ionuţ (AUR), Preda Iulian (PMP) și Broșteanu Gabriel (PNL). Bogdan Davidescu a fost condamnat penal, pentru infracțiunea de pornografie infantilă, de către Curtea de Apel Ploiești în luna noiembrie 2019. Conform prevederilor legale, reabilitarea intervine după o perioadă de trei ani, și asta în situația în care condamnatul nu mai săvârșește o altă infracțiune. Cu alte cuvinte, dacă politicianul va câștiga și alegerile din 27 iunie 2021, mandatul său va fi din nou invalidat, iar comuna Șotrile va rămâne tot fără primar.
Curtea de Apel Cluj răstoarnă prevederile Hotărârii de Guvern 580/2021 în ce privește condiționarea participării la spectacole, nunți, botezuri, competiții sportive sau alt gen de evenimente de prezentarea de către participanți a dovezii vaccinării sau a unui test negativ la Covid-19.
Ieri, instanța a admis în parte acțiunea introdusă de doi avocați, fiind astfel anulate mai multe puncte din trei articole ale actului normativ.
Hotărârea de Guvern a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2021, însă reclamanții din cauză au introdus acțiunea pe 14 mai. După doar un termen, instanța s-a pronunțat, soluția definitivă putând fi dată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care Guvernul României va face recurs.
„Respinge excepțiile lipsei de interes a reclamanţilor şi lipsei de obiect a acţiunii. Admite în parte acțiunea formulată şi precizată de reclamanţii KMK şi MG. Respinge cererea de intervenţie în favoarea pârâtului Guvernul României de către Ministerul Afacerilor Interne.
Anulează în parte HG nr. 531/2021 astfel cum a fost modificată de HG nr. 580/2021 în privinţa următoarelor dispoziţii: Anexa2 art. 3 ind. 1 iar la Anexa 3 articolul 1 pct. 5,6,7,12,13,18,20,22,27 şi art. 6 punctele 2,4,9 doar în privinţa condiţionării participării de prezentarea dovezilor menţionate la art. 3 ind. 1 al anexei 2.
Menţine celelalte dispoziţii ale acestor articole. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, se arată în hotărârea pronunțată ieri.
Concret, articolul 3 indice 1 prevedea că „…este permisă participarea la una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 3 art. 1 pct. 5, 6 și 12 numai a persoanelor care se află în una dintre următoarele situații: a) sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare; b) prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore; c) prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore; d) se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2”.
Aceleași prevederi au fost cenzurate de instanță și în ceea ce privește alte interdicții, legate de competițiile sportive desfășurate cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiilor deschise sau închise, doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.
Totodată, a picat și prevederea legată de „organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 1.000 de spectatori, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, precum și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2…”.
Co-preşedintele PAUR George Simion a declarat că este neconstituţională instituirea stării de alertă în baza Legii 55/2020. El şi-a exprimat convingerea că şi judecătorii CCR vor constata acelaşi lucru, deoarece situaţia sanitară nu ar mai impune această măsură.
„Credem că starea de alertă bazată pe Legea 55 este neconstituţională. Măsurile de relaxare aşa-spuse, din ultima perioadă, vin şi în urma acestui proces la CCR. S-au comis multe abuzuri, încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor. Această stare de alertă nu a ajuns niciodată să fie votată în Parlamentul României şi fără control parlamentar nu a existat procedura de confirmare a stării de urgenţă. De aceea, mâine, la CCR, se va face dreptate”, a declarat lna trecută George Simion.
Liderul deputaţilor PAUR a mai afirmat că starea de alertă este în vigoare „doar pentru a satisface anumite grupuri de interese din domeniul achiziţiilor medicale”.
Necesitatea stării de alertă
De cealaltă parte, luna trecută, secretatul de stat în MAI, Raed Arafat și-a argumentat decizia de prelungire a stării de alertă ca fiind necesară pentru aplicarea anumitor măsrui ce în „starea de normalitate” nu s-ar putea aplica. „Starea de alertă nu s-a ridicat, pentru că noi ca să aplicăm măsurile și incidențele, în situația în care încă nu putem să spunem că situația este sub control… «ridicăm starea de alertă și tot»… Noi acum aplicăm niște măsuri într-o stare de alertă, nu suntem într-o stare de normalitate. În secunda ridicării stării de alertă înseamnă că suntem într-o stare de normalitate. În starea de normalitate nu mai poți aplica anumite măsuri care le aplici sub starea de alertă, sau starea de urgență”, a declarat Arafat, în luna mai.
După două luni, prelungite, de stare de urgență, în luna mai 2020 a fost instituită starea de alertă, care a venit cu o serie de măsuri mai restrictive sau mai permisive, în funcție de evoluția epidemiologică.
Tot marţi, este aşteptată pronunţarea pe „excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 ind.1 – 9 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Data de 1 ianuarie 2022 este dată ca sigură pentru următoarea creştere a alocaţiilor pentru copii, a asigurat Ludovic Orban aseară.
Concluzia este că alocațiile vor fi majorate treptat, ca și până acum. Pe 1 august 2020 s-a aplicat prima majorare, cuantumul alocației devenind 369 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și copii cu handicap și 185 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, iar de la 1 ianuarie 2021, odată cu a doua majorare, cuantumul a ajuns la 427 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și copii cu handicap și 214 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani.
OUG 123/2020 prevede creșterea alocațiilor în cinci etape de valoare nominală egală, respectiv 58 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și copiii cu handicap și 29 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani, urmând a se ajunge până la nivelul de 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și copiii cu handicap, respectiv până la 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani.
Și, în acest context, liderul PNL a subliniat că angajamentul coaliției de a dubla alocațiile va fi respectat … pe etape.
„Menţinem acea majorare care este stabilită prin legea care a fost adoptată în Parlament, a fost etapizată şi vor creşte de la 1 ianuarie 2022, prima tranşă. Urmează să decidem în funcţie de resursele bugetare care va fi ultima tranşă.
Coaliţia îşi menţine angajamentul de a realiza dublarea alocaţiilor conform legii. Am stabilit să crească alocaţiile. Următoarea creştere va fi de la 1 ianuarie 2022, aşa cum este amendamentul la legea de adoptare a ordonanţei care a trecut de Senat şi e în dezbatere la Camera Deputaţilor.
În cazul în care va fi atacată la Curte (legea – n.r), Guvernul trebuie să fie pregătit să emită ordonanţă de urgenţă”, a declarat Orban la finalul şedinţei Coaliţiei de guvernare, citat de Agerpres.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a anunțat, la Digi24, noul mod de taxare pentru mașinile de mare tonaj, concret se va renunța la taxarea pe timp și va fi introdusă taxarea pe distanța parcursă. Acest nou sistem va fi aplicat doar pentru autovehiculele care depășesc 7,5 tone: camioane, tir-uri și autocare.
„În aproape toată Europa, în 23 din 27 de state membre, se taxează folosirea reţelelor de drumuri naţionale, de autostrăzi ale ţărilor respective, nu pe timp ca în România, unde cumpărăm o rovinietă valabilă o zi, o săptămână, o lună, un an, ci pe distanţa parcursă”, a afirmat Cătălin Drulă la Digi 24.
Pentru autoturisme rămâne vinieta valabilă pe timp, sistemul care a fost valabil şi până acum. „Aşa este şi în Austria, pentru maşini mici se plăteşte vigneta austriacă în funcţie de timp, iar traficul greu plăteşte pe distanţă parcursă. Sunt diverse metode şi sisteme, unele implică un sistem montat la bordul camionului, altele sunt bazate pe camere care recunosc numărul de înmatriculare. Fiecare ţară foloseşte un sistem diferit”, a explicat Drulă.
Drulă despe momentul introducerii acestui nou sistem
Potrivit lui Drulă, noul sistem de taxare va fi introdus la finalul lui 2023 ori începutul lui 2024, el fiind parte din reformele ce vin cu Planul Național de Redresare și Reziliență.
„PNRR-urile statelor membre ale UE sunt condiționate de reforme. Este un plan de recuperare după pandemie, condiționat de reforme. Una dintre reforme a fost să taxăm mai corect, să avem un raport mai corect între feroviar, care este un mod de transport mai puțin poluant, și rutier. Este o obligație pe care o avem, ca stat membru, să introducem acest sistem de taxare”, a mai spus ministrul.
Totodată, acesta a precizat că încă nu s-a stabilit prețul acestor noi viniete, dar a dat asigurări că noile taxe vor fi discutate cu cei din domeniul transporturilor.
Liviu Dragnea, cândva cel mai important om din PSD, este în continuare în penitenciar, dat fiind că instanța i-a refuzat definitiv dorința de a fi pus în libertate. Și, de când e în penitenciar, Dragnea s-a îmbolnăvit subit, starea de sănătate a acestuia fiind în continuare delicată.
Ultimele vești în acest sens au fost aduse de chiar Irina Tănase, iubita fostului lider al PSD. Irina Tănase a vorbit la Antena 3 despre trecutul politic al lui Dragnea, cu care se pare că era la curent în timp real, dar și despre prezentul acestuia.
În aprilie, Judecătoria Sectorului 5 București i-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată și a fixat termen 27 iunie pentru o solicitare similară. După ce Dragnea a contestat această hotărâre, Tribunalul București nu doar că a considerat că cel mai sigur este ca fostul lider al PSD să rămână în continuare în penitenciar, ci a dispus totodată că „propunerea sau cererea de liberare condiționată va putea fi reînnoită după data de 27.08.2021”.
„N-aș putea să spun că face bine. Este în continuare cu probleme de sănătate netratate. Încearcă să ajungă sănătos afară, acasă, asta e ce face Liviu Dragnea.
Timp de 6 luni a stat 23 de ore pe zi închis în cameră, fără măcar vreun tratament să-i amelioreze durerile”, a spus Irina Tănase, care a afirmat totodată că abuzurile veneau de sus: „Așa era ordinul. De la cine, nu știu, dar așa era ordinul”.
Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019 și, potrivit iubitei sale, primele cuvinte ale acestuia atunci când a intrat în închisoare au fost „Eu am ajuns aici pentru că am avut încredere în oameni!”.
În cursul zilei de astăzi, edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a avut parte, la sediul instituției, de vizita de lucru a fostului șef de campanie al fostului președinte american, Barack Obama, Dan Shomon. Mai mult decât atât, pe cei doi oameni politici îi leagă o prietenie lungă, de peste 15 ani. De altfel, Dan Shomon nu ratează nicio ocazie de a se întâlni cu Cristian Popescu Piedone, de fiecare dată când se află în România.
Cristian Popescu Piedone și Dan Shomon au făcut schimb de experiență politică
În cadrul vizitei, Piedone i-a povestit lui Shomon despre cum funcționează mecanismul administrației publice din România, dând ca exemplu Sectorul 5, cel al cărui primar este, în urma alegerilor locale din septembrie 2020. În plus, cei doi au făcut schimb de idei dar și de soluții, cu scopul gestionării problemelor curente din sector, remarcând că, deși există diferențe majore în România și Statele Unite ale Americii, există și câteva asemănări care merită abordări comune.
Am avut astăzi o întâlnire cu un vechi prieten, o persoanăpe care îmi e drag să o întâlnesc ori de câte ori vizitează România. Îl cunosc pe Dan Shomon de mai bine de 15 ani și m-am bucurat de vizita pe care mi-a făcut-o astăzi la Primăria Sectorului 5.
Cristian Popescu Piedone, pe Facebook, în urma vizitei lui Dan Shomon
Foto: Cristian Popescu Piedone
Dan Shomon este fostul șef de campanie și director politic al fostului președinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Mai mult, acesta este și proprietarul firmei Dan Shomon Inc, care reprezintă companii și organizații cheie, atât din SUA, cât și din întreaga lume, compania sa fiind specializată în strategii de relații guvernamentale, consultanță politică, relații publice și dezvoltarea afacerilor internaționale.
Social democratul Mihai Tudose a vorbit, în cursul acestei zile, la o televiziune, despre mărirea pensiilor și a alocațiilor, cerută constant de PSD, în ultimul an și jumătate. Potrivit acestuia, Guvernul ar fi neglijat să țină cont de lege, atunci când a ales să nu aplice măririle care, conform spuselor acestuia, ar fi fost garantate din punct de vedere legal, fapt recunoscut atât de fostul premier, Ludovic Orban, cât și de actualul ministru al Muncii, Raluca Turcan.
Mihai Tudose: „Anul trecut, cand era Orban premier, spunea foarte senin că e o lege care ne obligă să marim pensiile, dar nu o aplică”
Astfel, în opinia lui Mihai Tudose, statul ar fi dispărut încă de la acea declarație. „Păi cum să spui tu ca premier că nu aplici legea?”, se întreabă, de asemenea, Mihai Tudose, remarcând faptul că acum am putea, cu toții, să facem ce vrem, în lipsa respectării legilor. „Turcan a spus, la fel de grav, că alocațiile trebuiau mărite dar nu au fost prinși banii în buget”, a adăugat social democratul subliniind că legea ar fi trebuit respectată, ba mai mult decât atât, că ar fi fost nevoie ca această lege să fie bugetată, odată pusă în aplicare.
Avem la îndemână mijloacele legale, câte mai sunt, precum atacatul la CCR și așa mai departe.
„Mi se pare un autodenunț și există și partea de penalitate a legii, sunt organisme îndreptățite să stabilească încadrarea. Nu poți să spui că e o lege pe care eu, ca Guvern, nu o respect. Eu fac legi la Guvern și Parlament, sunt izvor de drept, dar respect doar ce-mi convine?”, a mai spus Mihai Tudose, la Antena 3.
„Liberalii din județul Bacău susțin, la viitorul congres al Partidului Național Liberal, candidatura actualului președinte, Ludovic Orban”, a declarat Viorel Miron, liderul formațiunii, într-o încercare de a vorbi în numele întregii filiale liberale băcăuane. Susținerea acestuia este oferită lui Orban, evident, pentru un nou mandat în funcția de președinte al PNL – decizie luată, potrivit lui Miron, în unanimitate de către Biroului Politic Județean încă din luna ianuarie 2021.
La Orban lăudatul să nu vii cu sacul: „Aceasta (n.r. decizia) dovedește menținerea pe aceeași poziție de seriozitate și încredere a liberalilor băcăuani față de actualul și viitorul președinte”
Amintind că Ludovic Orban a preluat conducerea partidului în iunie 2017, liderul PNL Bacău aduce, de asemenea, în discuție și faptul că preluarea s-ar fi întâmplat la un an după eșecul politic al partidului din 2016, când PSD-ul lui Dragnea a preluat frâiele țării.
După numai doi ani de la preluarea mandatului, a reușit să facă din PNL partidul câștigător în toate bătăliile politice electorale: alegerile prezidențiale, europarlamentare, locale și parlamentare, demiterea guvernului PSD prin moțiune de cenzură cu 1 an înainte de termenul stabilit pentru alegeri.
Viorel Miron
Continuând laudele la adresa lui Ludovic Orban, liderul liberal din Bacău a ținut să sublinieze că întreaga organizație susține continuarea mandatului acestuia, în fruntea Partidului Național Liberal, „ca o garanție pentru consolidarea celui mai puternic partid de dreapta din România, singurul în măsură să asigure dezvoltarea și modernizarea României în parteneriat cu Președintele României, Klaus Iohannis”, a declarat Viorel Miron.
Cu toate astea, Florin Cîțu încă se bucură de susținere venită din puncte cheie
Între timp, premierul Florin Cîțu se bucură de susținere venită din puncte cheie ale partidului. Dacă în urmă cu câteva săptămâni, edilul Municipiului Cluj-Napoca nu se sfia să declare pe față faptul că are intenția de a-l susține pe Cîțu pentru șefia partidului, imediat după, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan arunca aceeași carte în joc, subliniind că PNL ar avea mare nevoie de schimbare, iar acea schimbare se numește Florin Cîțu.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies