Cascada Bigăr (Colțișor de România)

Prăbușirea cascadei Bigăr, considerată patrimoniu natural, poate avea urmări penale, potrivit lui Dan Trifu, președintele Federației Coaliția 2000. Într-o intervenție la RFI, acesta a precizat că „distrugerea de patrimoniu natural, de monument al naturii este faptă penală”.

Dan Trifu spune că prăbușirea cascadei Bigăr „înseamnă prăbușirea patrimoniului natural al României. Dacă tot am clasificat cascada Bigăr ca fiind una dintre cele mai frumoase din România și nu i-am dat nici un fel de importanță, vă dați seama că dezastrul la nivel național și chiar mondial este unul foarte grav și vă dați seama cum afectează acest lucru imaginea României”.

Cascada Bigăr, după prăbușire (foto Știrile ProTV)

Trifu consideră că este de neconceput ca Romsilva, cea care administrează inclusiv această zonă să nu fi făcut studii, dar mai ales demersurile necesare știut fiind faptul că fisurile s-au văzut de ceva timp, iar potrivit legii trebuiau luate măsuri științifice.

Totodată, Trifu a precizat că nu există niciun fel de protecție pentru monumentele naturale, fapt care a dus la degradarea vizibilă a patrimoniului, mai ales după îndepărtarea ONG-urilor de la asministrația ariilor protejate. „Cum se face că după înlăturarea acestor ONG-uri, începem să pierdem zone de patrimoniu extrem de importante?”, se întreabă retoric Trifu. „Distrugerea de patrimoniu natural, de monument al naturii este faptă penală. În cazul de față, cred că putem vorbi, pentru că s-a distrus această bucățică din patrimoniul nostru natural, mai ales că era un monument al naturii cascada respectivă și legea spune foarte clar că este faptă penală. Ca atare, poate începe urmărirea in rem”, a mai spus Trifu.

Ce spun activiștii de mediu

Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului și ghid de turism, a declarat pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca, citat de Digi24.

Ce spune Romsilva

De partea cealaltă, Romsilva neagă această ipoteză a lui Jumanc. „Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”, arată Romsilva.

Traseul turistic Cascada Mării, refăcut de voluntari

Articolul precedentStrada Drăganului, în sfârșit se asfaltează
Articolul următorPloiești: Cinci tineri, cercetați pentru distrugerea monumentelor funerare din Cimitirul Evreiesc