Până să vină milioanele de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Național de Redresare și Reziliență, dacă vor veni vreodată, Guvernul discută astăzi lucruri serioase: aprobarea contractului de finanțare pentru Proiectul privind Spitalul Regional de Urgență Iași – Covid-19.

Contractul a fost semnat între România și Banca Europeană de Investiții pe 20 aprilie anul acesta, deci practic acum urmează formalitățile. Posibil și realizarea cu adevărat a proiectului, cine știe când.

În 2019, se discuta că spitalul va fi ridicat prin intermediul fondurilor europene şi cu bani de la Guvern, perioada de implementare a investiţiei fiind estimată la 10 ani.

În 2021, contractul de finanțare are o valoare de 250 milioane euro și, potrivit proiectului de lege aflat astăzi pe masa Guvernului, cheltuielile aferente Proiectului vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, în cadrul sumelor aprobate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat, în timp ce cheltuielile operaționale și/ sau de management vor fi asigurate de Ministerul Sănătății din sume alocate de la bugetul de stat, precum și din alte surse legal constituite, după caz.

„Sumele trase din împrumut şi virate în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale. (…)

Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se asigură conform legislaţiei în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale”, se arată în proiectul de lege.

Tot în ședința de Guvern de astăzi se vor discuta alte două proiecte de lege pentru împrumuturi: ratificarea Acordurilor de împrumut Finanțare adițională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar și Proiect privind școli mai sigure, incluzive și sustenabile, ambele semnate cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Împrumutul ratificat pentru Finanțare adițională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar are o valoare de 150 milioane euro și a fost semnat la București la 11 iunie 2021: „Pe parcursul implementării Proiectului şi cu acordul prealabil al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi al Ministerului Finanţelor, Ministerul Sănătăţii poate transfera Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale, în cadrul unei alte entităţi specializate aflate în subordinea sau în coordonarea acestuia.

Ministerul Finanţelor va încheia cu Ministerul Sănătăţii un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în implementarea Proiectului şi în aplicarea Acordului de împrumut. Cheltuielile aferente Proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului, vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat”

Cât despre Proiectul privind școli mai sigure, incluzive și sustenabile în România, ac.ordul a fost semnat la București pe 6 mai 2021 și are o valoare de 100 milioane euro, iar cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Educației, în limita sumelor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat.

„Ministerul Educaţiei va încheia cu autorităţile administraţiei publice locale protocoale pentru darea în administrarea Ministerului Educaţiei, pe perioada realizării Proiectului, a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care fac obiectul lucrărilor de reabilitare, reconstruire, modernizare şi dotare, în condiţiile prezentei legi, şi pentru trecerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, după finalizarea Proiectului, în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, care vor avea obligaţia întreţinerii, reparării şi asigurării funcţionării depline a acestora pe toată perioada lor de viaţă, conform legislaţiei în vigoare”, se arată în document.