Senatul și Camera Deputaților încep, astăzi, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Convocarea celor două Camere ale Parlamentului a fost făcută în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 83 din Regulamentul Senatului, respectiv ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei de preşedinţii acestor foruri legislative Anca Dragu şi Ludovic Orban. Prioritățile acestei sesiuni sunt Legea consumatorului vulnerabil, desființarea SIIJ și proiectul „Fără penali în funcții publice”, inițiat de USR PLUS și pus pe lista de priorități de către PSD.
Astfel, de la ora 13,00, sunt programate şedinţe ale Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei, iar de la ora 16,00 vor avea loc şedinţele de plen. Potrivit programului, în prima şedinţă la Senat se alege noua componenţă a Biroului permanent – vicepreşedinţii, secretarii, chestorii, precum și aprobarea programului de lucru pentru această săptămână.
Care sunt prioritățile parlamentarilor
Printre prioritățile declarate pentru această sesiune parlamentară se numără Legea consumatorului vulnerabil, aflată la Camera Deputaților – for decizional, care o lege extrem de importantă în contextul exploziei prețului la energie și care afectează aproximativ 5 milioane de persoane, dar și proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, aflat la Senat.
„Priorităţile sunt în linie cu programul de guvernare, în colaborare cu Guvernul şi avem o serie de iniţiative legislative care trebuie finalizate în perioada imediat următoare”, a declarat, săptămâna trecută, preşedintele Senatului, Anca Dragu, citată de Agerpres. De asemenea, PSD cere ca prioritate zero la Senat – camera decizională – să fie proiectul de lege „Fără penali în funcţii publice”, proiect iniţiat de USR PLUS în legislatura anterioară, şi a anunţat că susţine dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a legii consumatorului vulnerabil la Camera Deputaţilor, proiect considerat prioritar și pentru șeful Camerei Deputaților, Ludovic Orban.
Tot în cadrul acestei sesiuni parlamentare, PSD vrea să depună moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu, dar doar după ce are garanția obținerii celor 234 de voturi necesare ca aceasta să treacă, opoziția având în acest moement doar 204 voturi. Mai mult, chiar și cei de la AUR au anunțat că susțin moțiunea social democraților și sunt deschiși la negocieri cu parlamentarii partidelor de coaliție.
Totodată, miercuri, de la ora 17,30 este programată o şedinţă comună a Parlamentului la care este invitat preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu.
O afacere menită să umfle conturile băieților deștepți din Ploiești a fost trecută sub tăcere, instituțiile statului ignorând complet problema.
Vorbim despre reconstrucția stadionului Ilie Oană, templul fotbalului ploieștean, obiectiv care a devenit una dintre cele mai scumpe investiții din Ploiești.
Reconstrucția stadionului a avut loc în perioada 2010-2012, iar firma Alpine Bau a cîștigat licitația cu o ofertă de 11 milioane de euro. Un preț rezonabil, la acea vreme. Numai că, prin două acte adiționale, prețul a ajuns la 17 milioane de euro.
Iar cheltuielile nu s-au oprit aici!
Deși Primăria Ploiești contractase un credit bancar pentru a finaliza investiţia, nu a plătit facturile la timp. Constructorul a dat în judecată Primăria Ploieşti şi a câştigat penalităţi în valoare de un milion de euro, sumă plătită din bugetul local în anul 2014.
După câteva luni, Alpine Bau, constructorul stadionului, a intrat în procedură de insolvenţă, iar administratorul judiciar al companiei a intentat un nou proces Primăriei Ploieşti solicitând alte penalităţi în valoare de 7 milioane de lei (peste 1,5 milioane euro). Și acest proces a fost pierdut de autoritățile locale ploieștene, iar bugetul local a fost văduvit de încă o sumă importantă.
În fapt, firma Alpine Bau a emis mai multe facturi către Primăria Ploiești, facturi neplătite la termen de municipalitate. Se întâmpla în anul 2012, iar gurile rele susțin că facturile urmau a fi plătite după ce Andrei Volosevici ar fi câștigat al doilea mandat de primar al Ploieștiului. În 2012, Volosevici a pierdut lupta electorală în fața lui Iulian Bădescu, facturile buclucașe au fost pitite în sertare, în așa fel încât Alpine Bau a câștigat penalități uriașe fără vreo șansă de a pierde respectivele procese.
Cu alte cuvinte, stadionul anunțat că va costa doar 11 milioane de euro, a costat în final peste 20 de milioane, dintr-o înțelegere tacită a băieților deștepți
„Ilie Oană”contract cu dedicaţie pentru Vasile Todosia
Au fost foarte multe ilegalităţile legate de stadionul „Ilie Oană” și nici acum lucrurile nu sunt intrate pe făgașul normal.
Spre exemplu, la licitaţia pentru construirea stradionului firma româno-germană Baupartener a oferit un preţ cu două milioane mai mic decât al celor de la Alpine Bau.
Nemţii au fost descalificaţi pe motiv că inginerul şef al proiectului era cetăţean ungar şi avea facultatea făcută în patru ani, în Ungaria, şi nu în cinci cum era în România!
La contestaţie au fost depuse documente din care rezulta clar că Alpine Bau era implicată în fapte grave de corupţie în Germania.
Comisia de licitaţie a Primăriei Ploieşti a fost „oarbă” şi a motivat că nu interesează Ploieştiul problemele din Germania, şi asta deşi România era membră UE. Șefa comisiei de licitație de la acea dată era viceprimărița de atunci, Cătălina Bozianu, în prezent președinte al PMP Prahova și o apropiată a lui Traian Băsescu. De altfel, Bozianu a semnat cele mai dubioase licitații, deoarece timp de patru ani, Andrei Volosevici (primar la acel moment și actual edil șef al Ploieștiului) refuza să semneze contractele care i-ar fi putut crea probleme.
În perioada 2008-2012, în timpul primului său mandat, Andrei Volosevici nu a semnat niciun contract de investiţii important pentru oraş. Dar, sub coordonarea lui și a oamenilor PDL, Ploieștiul a pierdut peste 10 milioane de euro.
Cine este Vasile Todosia
Vasile Todosia a fost unul dintre finanţatorii din umbră ai fostului PDL Prahova şi ai Robertei Anastase. În 2013, pe DNA anunța că a început urmărirea penală a lui Todosia, acesta fiind acuzat de infracţiuni privind fondurile europene, cuprinse la articolul 10 din legea 78/ 2000, de înşelăciune prevăzută la art.215 Cod Penal şi fals- art.290 Cod Penal.
Mai pe înţelesul tuturor, Todosia este acuzat de „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele lor. Era vorba despre investiții făcute de firmele omului de afaceri în zona Slănic, iar deși instituțiile statului fuseseră sesizate încă din anul 2009, dosarele au fost ținute la sertar în perioada în care PDL a fost la putere.
Todosia a finanțat ani de zile campaniile PDL, a fost răsplătit cu un mandat de consilier județean, la care a renunțat, preferând afacerile cu statul, în locul vieții politice la vedere.
O altă gaură…tot de la stadion
O altă ilegalitate a reprezentat-o cedarea mărcilor Petrolul în favoarea firmei lui Dan Capră, un afacerist local, fost ospătar, implicat în afaceri dubioase cu interlopii și cămătarii din Ploiești. La încheierea contractului de cedare a mărcilor, Dan Capră, a fost obligat să își asume o investiție de 500.000 de euro într-un stadion abia finalizat. Ce investiţie să mai faci într-o arenă sportivă finalizată la cheie?
Dar această ilegalitate a dus la situația în care în anul 2020, firma ViaInsolv, cea care gestiona insolvența fostului club Petrolul (finanțator Daniel Capră), a scos la licitație mai multe bunuri din stadionul Ilie Oană, motivând că acestea au fost achiziționate în urma acelui contract.
Au fost vândute atunci canapelele și lcd-urile din lojele stadionului Ilie Oană, obiecte achiziționate de către unul dintre finanțatorii echipei Chindia Târgoviște, club care și-a disputat timp de doi ani meciurile de acasă pe arena din Ploiești.
Ulterior au fost scoase la licitație și alte bunuri precum tabelele de marcaj, băncile de rezervă sau o parte din instalația de sonorizare a stadionului.
Licitația a fost anulată deocamdată, Primăria Ploiești căutând documente care să demonstreze că bunurile scoase la vânzare de ViaInsolv nu au fost niciodată proprietatea firmei lui Dan Capră.
Valeriu Rachita si Daniel Capră în anul 2012
Reinvestim, din nou în stadion
Recâștigarea de către Andrei Volosevici a Primăriei Ploiești în anul 2020 a readus în atenția opiniei publice stadionul Ilie Oană.
În mai multe emisiuni TV, atât Volosevici, cât și prietenul său Valeriu Răchită, angajat pe un post de antrenor la secția de fotbal a Clubului Sportiv Municipal Ploiești, au reclamat starea proastă a stadionului, anunțând că este nevoie de investiții masive în recondiționarea lui.
Se discută despre mai multe milioane de euro, bani care ar trebui investiți în schimbarea scaunelor, a instalației de nocturnă , dar și a gazonului.
Mentenanța gazonului cu o firmă înființată peste noapte
Imediat după angajarea lui Valeriu Răchită la CSM Ploiești, pe postul de consilier al directorului general (post care nu a existat niciodată în organigrama clubului), a fost schimbată firma care asigura mentenanța gazonului de pe stadionul Ilie Oană.
Astfel, firma care se ocupa de mentenanța gazonului încă de la începtul reconstruirii stadionului Ilie Oană a fost înlocuită cu o firmă înființată cu fix o lună înaintea semnării contractului cu CSM Ploiești.
Conform informațiilor publice, SC Verde Ornamental SRL a fost înființată în plină pandemie, în data de 19 mai 2020. Peste două săptămâni de la înregistrarea firmei semnează cu CSM Ploiești contractul pentru asigurarea mentenanței gazonului de pe stradionul Ilie Oană. Contractul a fost atribuit direct, fără nicio procedură transparentă și fără nicio altă explicație. În mod normal, un astfel de contract (câteva zeci de mii de euro anual) ar trebui încredințat unei firme cu o experiență relevantă în domeniu, cu recomandări venite de la clienții anteriori, dar în cazul SC Verde Ornament SRL nu a fost nevoie de astfel de documente.
Mai mult, în luna septembrie, reprezentantul Verde Ornament informează conducerea CSM Ploiești că durata de viață a gazonului de pe stadionul ploieștean este expirată de patru ani și că ar trebui înlocuit… Iar în lipsa înlocuirii complete a gazonului, fiecare mentenanță scoate din visteria CSM Ploiești, minim 40.000 de euro anual.
Și pentru că stadionul trebuie menținut și întreținut cu bani mulți, se vorbește acum despre înlocuirea scaunelor de pe arena ploieșteană, pe motiv că cele existente sunt decolorate din cauza fenomenelor meteo.
Mai mult, Clubul Sportiv Municipal Ploiești a solicitat o rectificare bugetară de 22 de milioane de lei (aproximativ CINCI MILIOANE DE EURO) bani destinați renovării bazelor sportive. Acești bani ar urma să se adauge la bugetul inițial al clubului de peste 3 milioane de euro. Din noii bani, CSM ar urma să investească mare parte tot în stadionul Ilie Oană. Conform unor surse va urma înlocuirea scaunelor de pe Ilie Oană, schimbarea gazonului și modernizarea tabelelor electronice de marcaj. Despre scaune deja a răsuflat informația că a fost contactată o firmă de la Oradea, iar prețul unui scaun ar urma să fie în jurul sumei de 30 de euro/bucata!
Ca o concluzie, templul fotbalului ploieștean a devenit vaca de muls a liberalilor (foști pedeliști) deștepți care au găsit o modalitate de a sifona niște bani publici fără ca vreo autoritate a statului să îi deranjeze. Nu de alta, dar cine vine să numere firele de iarbă înlocuite (pe hârtie) sau cine cântărește fertilizatorii folosiți pentru îngrijirea gazonului…
Profesorul Alexandru Rafila a fost invitat aseară la „Marius Tucă Show”, unde a vorbit, evident, despre pandemie și despre ceea ce crede, ca specialist, că se va întâmpla în continuare.
Însă Rafila a „atacat” și declarația zilei, făcută de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, după ce acesta a spus, aproape candid, că nu s-a vaccinat împotriva Covid-19.
Potrivit lui Nicușor Dan, nu s-a vaccinat încă deoarece niciun medic nu i-a spus acest lucru, iar Rafila a fost tranșant: astfel de atitudini afectează campania de vaccinare.
„Am înțeles că nu s-a vaccinat încă pentru că nu a întrebat medicul sau medicul până acum, timp de opt luni, care nu i-a spus dacă ar trebui sau nu să se vaccineze. Întrebarea mea este care medic: medicul de familie sau medicul pediatru? Cu toate că e un vaccin care se poate administra de la 12 ani… Cine trebuia să îi recomande vaccinarea domnului primar?!
Discutăm de opt luni despre vaccinare și aflăm că, de fapt, noi nu ne-am vaccinat pentru că încă nu ne-a spus medicul. Mi se pare că este exact în genul ăsta de exemple care compromit campania de vaccinare”, a atras atenția Rafila.
Dat fiind că se apropie noul an școlar, Rafila a dezbătut și acest subiect, în contextul vaccinării elevilor. Parlamentarul PSD a subliniat însă că momentan nu putem vorbi, nu pe cifre cel puțin, despre o creștere a numărului de cazuri în rândul copiilor.
„Problema majoră în România va fi legată de cine se va îmbolnăvi, pentru că dacă se vor îmbolnăvi persoane tinere, care fac forme mai ușoare, că acum este o mică presiune mediatică legată de copii. Copiii, vezi Doamne, devin subiectul principal al acestei infecții. Cifrele pe care le văd eu de la Institutul Național de Sănătate Publică nu arată acest lucru.
Se îmbolnăvesc la fel cum se îmbolnăveau și până acum. Sigur, tulpina se transmite mai ușor. Sigur că există un procent în rândul copiilor sau tinerilor care fac forme complicate, și din când în când, din nefericire, mai este și un deces, dar nu s-a schimbat major”, a subliniat Alexandru Rafila.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan a afirmat, la Digi24, că numărul de persoane care vor avea nevoie de sprijin din partea statului pentru a putea trece, cât mai ușor, peste sezonul rece, ca urmare a creșterii prețului la energie, poate ajunge chiar la 5 milioane de români.
Cifra este dată de cele aproximativ o jumătate de milion de gospodării vulnerabile, dar și de pensionari și angajați ce au venituri sub nivelul salariului mediu net. Iar printre măsurile de sprijin, ce au fost dezbătute la Palatul Victoria, marți, se află Legea consumatorului vulnerabil, ce se află deja în Parlament, precum și o subvenție la factură pentru cei care au venituri până în 810 lei/per membru de familie, respectiv 1.450 la o persoană singură. De altfel, ministrul Muncii a precizat că cererile pentru sprijin se vor depune la primăriile de domiciliu ale solicitanților.
Cât privește Legea consumatorului vulnerabil, Raluca Turcan a declarat că va fi depus un amendament prin care data de intrare în vigoare să fie devansată și să se aplice de la 1 ianuarie 2022. De asemenea, acest amendament va avea două componente. „Una, de subvenție la factură, în funcție de consumul de energie pe care și-l asumă consumatorul, se va face diferit, în funcție de prețul de referință pentru diferitele tipuri de energie – energie electrică, termică, gaz sau combustibil solid. În același timp, va exista un supliment, care se va acorda pe toată perioada în care consumatorul accesează surse de energie”, a declarat la Digi24 ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Turcan vede soluții și dacă nu trece, la timp, Legea consumatorului vulnerabil
În cazul în care această lege nu va trece la timp, deși toată lumea își arată acum interesul pentru ea, Guvernul va da o ordonanță de urgență pentru partea de compensare, a mai spus Raluca Turcan, atrăgând atenția că sunt două tipuri de acțiune: „Avem legea consumatorului vulnerabil care va acționa pe termen lung, indiferent de ce se va întâmpla de acum încolo și avem sprijin pentru acest sezon rece în care să spunem că nu toată lumea și-a făcut treaba în materie de sprijinire a interesului consumatorului și unde Ministerul Energiei va propune un set de măsuri de compensare pentru acest sezon rece”, a subliniat ministrul Muncii.
„Dacă nu intră în vigoare, oricum vor fi ajutaţi. Dar, pe cifre, din nefericire, aşa reiese din nivelul veniturilor, că avem aproximativ 500.000 de gospodării cu oameni cu un nivel al veniturilor pe membru de familie până în 810 lei şi, de asemenea, un cuantum cumulat de aproximativ 5 milioane de oameni cu venituri sub nivelul câştigului salarial mediu brut. Aici vorbim de oameni cu contracte de muncă, de persoane aflate în asistenţă socială şi de pensionari”, a precizat Raluca Turcan.
De altfel, ministrul a afirmat faptul că această subvenție se decontează în prețul facturii, care vine direct redusă, „și se aplică invers proporțional, în funcție de nivelul veniturilor. Inclusiv nivelul veniturilor pentru care oamenii au acces la acest sprijin a crescut de la 800 de lei la 810 lei pe membru de familie și de la 1.042 la 1.450 pentru o persoană singură”, a mai spus ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Digi24.
Modificări la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Chiar dacă portofoliul aparține lui Ciprian Teleman, USR PLUS, una dintre mâinile sale drepte de până ieri a fost un liberal din Sectorul 4.
Până ieri, deoarece în Monitorul Oficial a apărut o decizie semnată de premierul Florin Cîțu, conform căreia respectivul, Alexandru Bologan, este eliberat din funcție. Actul este urmat de unul similar, care poartă aceeași semnătură, pentru ocuparea postului rămas liber pentru câteva secunde… de către un alt liberal.
Noul secretar de stat este George Nicolaie, coleg de altfel cu cel căruia i-a luat locul. Nu doar că provin din același partid, PNL, ci chiar din același sector. Alexandru Bologan a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării printr-o decizie a prim-ministrului Florin Cîţu din februarie. În vârstă de 38 de ani, acesta era pe atunci vice-președinte al PNL Sector 4 din București și lucrase în domeniul IT, doar în mediul privat. În prezent, Bologan este simplu membru PNL, în timp ce George Nicolaie este vicepreședintele PNL Sector 4.
Acționar al firmei de panotaj Euromedia Group și consilier general în Primăria Capitalei, George Nicolaie și-a pus la dispoziție pagina sa de Facebook, evident, pentru share-uri legate de aparițiile liberalilor la TV sau despre declarațiile miniștrilor și oamenilor politici ai momentului. Însă ministrul USR PLUS al digitalizării nu și-a găsit spațiu, cum de altfel nici domeniul nu a fost foarte dezbătut în trecut de proaspătul secretar de stat.
Important este că în septembrie anul trecut, în plină campanie pentru locale, George Nicolaie scria un pic despre digitalizarea Primăriei Capitalei, când promitea că, alături de colegii săi, va finaliza mai multe proiecte demarate, inclusiv unul legat de instalarea a 100 de infochioșcuri, cu o hartă interactivă a Capitalei, informații despre localizare, evenimentele culturale și posibilitatea achiziționării biletelor pentru mijloacele de transport în comun. Și nu doar atât.
„Capitala României e obligată să implementeze soluții de digitalizare care să permită cetățenilor rezolvarea tuturor problemelor online, iar în plus documentele admisitratiei publice locale si centrale trebuie să circule digital și nu fizic. În mod concret, imi propun sa sprijin realizarea unei platforme digitale la care vor fi conectați toți angajații din administratie, astfel incat documentele care vor circula pe flux, de la un serviciu la altul, sa fie semnate electronic.
În plus, această platformă va fi conectată și la o aplicație mobilă în care toți utilizatorii înregistrați cu un cont vor primi notificări “push” privind atat noutățile din primărie cât și notificări dacă sunt închise străzi sau încep șantiere în proximitatea unde se află utilizatorul, folosind datele GPS ale telefonului mobil”, scria în septembrie 2020 George Nicolaie. E adevărat, abia a trecut un an de mandat. Iar consilierul posibil să nu fi avut timp să anunțe ce a făcut la modul concret, iar între timp s-a și mutat la minister.
Cristian Popescu Piedone, de vorbă cu constructorul de la Școala Nr. 124 (captură video)
Primarul Sectorului 5 Cristian Popescu Piedone nu va putea inagura Școala Gimnazială Nr. 124 așa cum promisese la rândul lui, după discuțiile pe care le-a avut, în iulie, cu constructorul ce se ocupă de reabilitatea acesteia. Motivul este unul simplu, căci lucrarea este realizată de o firmă care „și-a cumpărat trei-patru cancioace și-un ciocan, a angajat patru mâini de amatori și… s-a angajat să renoveze o școală!!!! Una importantă pentru comunitate și… grasă, ca afacere, pentru patroni”, potrivit edilul.
În vizita de lucru realizată marți, 31 august, primarul Piedone a constatat că lucrarea încă trenează, deși se află la mai bine de trei ani de zile de la începutul reabilitării, ultimul constructor intrând pe acest șantier în iulie 2020, fapt pentru care i-a dat acestuia un ultimatum până pe 6 septembrie, pentru găsirea unei soluții viabile de a încheia acest proiect cât mai repede, dar nu mai mult de o lună și jumătate, ori contractul va fi reziliat.
Lucrări începute în mai 2018, contracte reziliate, schimb de constructori
Potrivit reprezentanților Primăriei Sectorului 5, această școală a fost inițial demolată în urma incendiului din 27-28 mai 2018. În luna iulie 2018, între unitatea de învățământ în cauză și un operator economic, a fost încheiat un contract pentru realizarea lucrărilor de consolidare parțială și de reconstrucție a Școlii Gimnaziale nr. 124, contractul respectiv fiind reziliat în luna decembrie 2019. În luna iulie 2020, Primăria Sectorului 5 a încheiat contractul privind execuția de lucrări pentru obiectivul de investiții Lucrări de consolidare și reconstrucție Școala Gimnazială nr. 124, Sector 5, București, termenul de execuție fiind de 6 luni. Lucrările au fost sistate în luna octombrie și reluate în luna noiembrie 2020.
Școală online chiar și când se putea cu prezență fizică
În anul școlar trecut, cei 664 de elevi înscriși la această școală au învățat exclusiv în sistem online, deși în semestrul al doilea se trecuse la cursuri cu prezență fizică, dar pentru că nu au existat spațiile necesare pentru a reveni la școală nefiind spații libere care să fie alocate acestei unității de învățământ.
Anul acesta școlar va începe pe 13 septembrie, iar potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, ea va fi cu prezență fizică. Nu și pentru elevii Școlii Gimnaziale Nr. 124, care vor mai avea ceva vreme de așteptat până la întoarcerea efectivă în băncile școlii.
„Bătaie de joc, păcăleală, nesimțire! Fix cu două săptămâni până la clopoțel, un meseriaș de-ai tăi măsura o ușă neterminată, ca să-l văd că muncește!!! Alții se chinuiau să alinieze bordurile pe afară…Muncă efectivă… zero! Coridoare întregi… pustii! Săli de clasă… pustii! De trei ani, tu, voi și restul… O morișcă de firmulițe… își predau ștafeta și o lălăie pe bani!”, a precizat primarul Sectorului 5.
În acest domeniu, al afacerilor pe bani publici, există performanțe și performeri. Un exemplu este firma Romprest Service SA, ai cărei administratori sunt protagoniștii scandalului gunoaielor din Sectorul 1. Nu am garanta că este „best of”, dar, cu certitudine, Romprest Service este o pretendentă serioasă la titlul de companie campioană la contractele cu statul, pentru că are în portofoliu un număr de 401 contracte încheiate cu instituții publice, de la primării, unități militare, aeroporturi sau universități de stat, la Camera Deputaților, ÎCCJ, Monitorul Oficial, CNAIR, SRI și SIE.
Performanțele Romprest: contracte cu statul în valoare totală de 1,5 miliarde lei și un profit de 24 milioane de lei
În 2019, un profit net de aproape 24 de milioane de lei
Valoarea totală a celor 401 de contracte depășește 1,5 miliarde de lei. Mai exact, este de 1.556.217.172 lei. Aceasta este doar o parte din portofoliul contractelor de bani publici obținute de Romprest SA, pentru că în arhiva SICAP nu există niciun fel de date despre contractele pe bani publici încheiate înainte de anul 2007. Dar și această perioadă de referință, din 2007 până în aprilie 2020, este suficientă pentru a înțelege cum stau lucrurile.
La Registrul Comerțului, domeniul de activitate al Romprest SA este extrem de extins, prin zeci de coduri CAEN, de la „pescuitul maritim” și „fabricarea lenjeriei de corp” la „leasing cu bunuri intangibile”, „cultivarea orezului” și „servicii de reprezentare media”. Dar, cum se știe, în activitatea Romprest Service sunt decisive „colectarea deșeurilor nepericuloase” (Cod CAEN 3.811), tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase” (Cod CAEN 3.821) și „tratarea deșeurilor periculoase” (Cod CAEN 3.822).
Aceste domenii nu presupun cheltuieli mari cu materii prime sau mari consumuri energetice, ci numai investiții în utilaje de colectare și tratare a deșeurilor, iar cheltuielile salariale au la bază regula salariului minim pe economie. În aceste condiții e foarte simplu să se obțină un bilanț „pe plus”.
În 2008, Romprest a avut un profit net de 17.209.150 lei. În perioada 2009 – 2013, profiturile au fost ceva mai mici, de 2,4 – 2,8 milioane de lei, cu excepția anului 2011, când a înregistrat un profit net de 14.912.162 lei.
În 2014, profitul a fost de 10,9 milioane de lei, în 2015 a urcat la 11,2 milioane, iar anul 2016 a fost încheiat de Romprest Service cu un profit de 22 milioane de lei. Au urmat doi ani cu profituri mai mici, de 15,6 milioane în 2017 și 11,8 milioane în 2018, dar în anul 2019 Romprest a înregistrat un profit net record, de 23.739.790 lei.
Secretul afacerilor pe bani publici: 59% din contracte obținute prin „cumpărare directă” și numai 16,7% prin licitație
Arhiva SICAP ne-a oferit posibilitatea să constatăm modul în care au fost obținute cele 401 de contracte încheiate de Romprest Service cu instituții publice.
Licitația este o procedură minoritară. Au fost obținute prin „licitație deschisă” numai 67 de contracte, iar un contract a fost obținut prin „licitație restrânsă accelerată”. Evident, „licitația deschisă” a fost procedura prin care au fost obținute contractele de valori mai mari, de zeci sau sute de milioane de lei. Un număr de 49 de contracte au fost obținute de administratorii Romprest Service prin „invitație de participare”, iar alte 42 de contracte au fost încheiate după o „negociere fără anunț de participare”. Un contract a fost obținut prin „negociere”. Alte două contracte au fost obținute prin „procedura simplificată”.
Mai mult de jumătate din contractele Romprest cu instituțiile publice, adică un număr de 239 de contracte, au fost obținute prin „cumpărare directă”. Este vorba de contracte cu valori mai mici, dar care, repetate la intervale scurte de timp, de săptămâni sau luni, sau în sistem „abonament”, ajung la valoarea unui contract consistent. Ca să nu mai vorbim despre faptul că s-a întâmplatde mai multe ori ca în aceeași zi o instituție publică să încheie mai multe contracte cu Romprest pe baza „cumpărării directe”.
În concluzie, numai 16,7% din contractele pe bani publici ale Romprest Service au fost câștigate în urma unei licitații, iar 59% au fost obținute prin „cumpărare directă”.
Valoarea medie a unui contract al Romprest cu statul este de 3,8 milioane de lei
Un calcul a valorii medii a celor 401 contracte ale Romprest cu statul, fără să ținem cont de procedura de achiziție, ne oferă o concluzie interesantă: valoarea medie a unui contract este de 3,8 milioane de lei.
Pentru orice administrator de firmă din domeniul serviciilor, obținerea unui contract de asemenea valoare ar reprezenta o performanță. În cazul Romprest, nu e chiar deloc o performanță.
Contractele Romprest cu ADP-urile din București sunt în valoare de 227 milioane lei
Municipalitățile ocupă un loc extrem de important în portofoliul afacerilor de colectare a deșeurilor ale Romprest Service, cele mai multe contracte, cu valori de zeci sau sute de milioane de lei, fiind încheiate cu primării și societăți de administrare a domeniilor publice.
Pe 20 iulie 2007, Romprest încheia un contract în valoare de 18.837.800 lei cu Administrația Domeniului Public (ADP) din Sectorul 5. O lună și jumătate mai târziu, pe 10 septembrie, a încheiat un contract de 2.278.230 lei și cu ADP-ul din Sectorul 1, iar pe 13 septembrie a încheiat două contracte, în valoare totală de 2.764.670, cu ADP-ul de la Sectorul 2.
Pe 27 noiembrie, a mai fost încheiat, cu ADP Sector 5, un contract în valoare de 128.251.000 lei, iar a doua zi, pe 28 noiembrie, a fost semnat și un al 3-lea contract cu ADP-ul din Sectorul 2, în valoare de 293.393 lei.
În 2008, Romprest a încheiat cu ADP Sector 5 două contracte, unul în valoare de 8.831.160 lei, iar celălalt de 4.893.940 lei. În 2011, între Romprest și ADP Sector 5 au fost încheiate trei contracte, de peste jumătate de milion (562.140 lei).
După primele două contracte semnate în 2007 cu ADP Sector 2, a urmat pe 5 mai 2008 un contract mai „subțire”, de 353.432 lei, dar și două contracte de milioane: unul de 4.380.000, încheiat pe 6 mai 2008 și altul de 55.581.800 lei, semnat pe 13 noiembrie 2008. În total, 60.351.232 lei.
Pe 30 iunie 2008 era semnat mega-contractul cu Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, dar asta nu a împiedicat colaborarea cu ADP-ul Sector 1, de la care Romprest a obținut două contracte, în valoare de 84.422 lei. În total, valoarea contractelor dintre Romprest și ADP Sector 1 au fost în valoare de 2.362.652 lei, un „supliment” la contractul de 450 milioane de lei încheiat cu Primăria Sector 1.
În total, valoarea contractelor încheiate de Romprest Service cu ADP-urile din București a fost de 227.501.419 lei.
Cu „PMB”-ul lui Oprescu, patru contracte, în valoare de 133 milioane lei, obținute prin „negociere fără anunț de participare”
Romprest a avut o bună colaborare și cu Primăria Municipiului București (PMB), în primul mandat al lui Sorin Oprescu. A fost vorba de patru contracte, toate atribuite Romprest prin „negociere fără anunț de participare”.
Pe 30 decembrie 2010 a fost semnat primul contract, în valoare de 17.435.700 lei, pe 19 decembrie 2011 a fost încheiat un contract de 16.288.700 lei, iar pe 13 noiembrie 2012 a fost încheiat un contract de 44.304.500 lei. Colaborarea dintre Romprest Service și Primăria lui Oprescu fost încheiată pe 2 iulie 2014, cu un contract de 10.889.900 lei.
Dar au lucrat cu Romprest și mai multe regii ale Primăriei Capitalei. Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București a atribuit Romprest un număr de 10 contracte, în valoare de 4.091.000 lei, iar celebra ALPAB (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București) a atribuit Romprest 4 contracte, în valoare de 40.769.113. Valoarea totală a contractelor Romprest cu „PMB” și cele două companii municipale a fost de 133.778.913 lei.
Cu primăriile Sector 1, Sector 3 și Sector 6, contracte în valoare de 774 milioane de lei
Contracte în valoare de peste 500 milioane de lei obținute în câteva săptămâni
La capitolul „primării de sector” regăsim cele mai valoroase contracte din portofoliul Romprest Service SA. Evident, se detașează cel mai mare contract, cel de 450.000.000 lei, încheiat pe 30 iunie 2008 cu Primăria Sectorului 1.
Un contract aproape la fel de valoros este cel de 297.295.000 lei, încheiat pe 13 septembrie 2017 între Romprest Service și Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță.
În anii 2017-2018 și 2020 au fost încheiate 10 contracte și cu Primăria Sectorului 6. Primul dintre ele, în valoare de 26.324.700 lei, a fost obținut în noiembrie 2017 prin licitație. Au urmat, în 2018 și 2020, alte nouă contracte, în valoare totală de 1.009.381 lei obținute prin „cumpărare directă”.
Valoarea totală a contractelor Romprest cu Primăriile din Sectorul 1, Sectorul 3 și Sectorul 6, este de 774.629.081 lei, adică peste 50% din valoarea tuturor contractelor pe bani publici ale firmei de salubritate.
Contracte de peste 250 milioane lei cu Primăriile din Timișoara, Oradea, Tulcea, Tg Jiu, Baia Mare, Bacău, Predeal și Azuga
După primele contracte obținute în capitală, Romprest Service s-a lansat și în derularea unor contracte cu primăriile din marile orașe. În 2007 și 2008 au fost încheiate două contracte cu Primăria Tulcea, în valoare de 3.399.935, iar în 2008 au fost încheiate cu Primăria Oradea patru contracte, în valoare totală de 815.347. Au urmat în 2011 două contracte cu Primăria Tg Jiu (1.238.423 lei), iar în 2012 un contract de 7.409.280 cu Primăria Focșani.
Colaborarea Romprest cu Primăria Baia Mare a început pe 5 iunie 2012, când a fost semnat un contract de 25.000.000 lei, urmat în 2016 de 6 contracte: două contracte în valoare de câte 500.000 lei fiecare, încheiate pe 11 ianuarie, două contracte de câte 775.000 lei, semnate pe 1 martie, și două contracte, în valoare de 417.000 lei fiecare, încheiate pe 24 aprilie. Valoarea acestor contracte ale Romprest Service cu Primăria Baia Mare este de 30.884.000 lei.
Contracte Romprest cu municipiul Baia Mare
Cu Primăria Timișoara a fost încheiat în 2013 un contract de 34.977.900, obținut prin licitație, urmat în 2014 de un contract în valoare de 3.800.000 lei obținut prin „negociere fără anunț de participare”. În total, 38.777.900 lei.
Cea mai consistentă colaborare a Romprest cu administrații locale din țară fost aceea cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, cu care pe data de 6 mai 2015 a fost încheiat un contract de 167.677.000 lei.
Au mai recurs la serviciile de salubrizare ale Romprest Service și Primăria Sf Gheorghe (607.804 lei – 2008), Primăria Tecuci (101.511 lei – 2013), Primăria Azuga (99.443 lei – 2015) și Primăria Predeal (26.528 lei – 2017). Valoarea totală a contractelor Romprest cu administrațiile locale este de 251.082.171 lei.
Afaceri cu serviciile secrete. Șapte contracte cu SIE și trei contracte cu SRI
În portofoliul Romprest Service există și mai multe contracte cu serviciile de informații, SRI și SIE. Sunt contracte de valori mai mici, pentru că din activitatea serviciilor secrete nu prea rezultă deșeuri. Se lucrează curat.
În aprilie 2009, Romprest a încheiat un prim contract de 11.340 lei cu Unitatea Militară (UM) 0466 din cadrul SRI, iar pe 30 iunie 2011 a fost încheiat un contract de 33.120 lei, tot cu SRI, prin Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu” (UM 0521 București).
Pe 5 mai 2010 a fost încheiat un contract de 90.720 lei cu UM 0461 București, unitatea de logistică din cadrul SRI. În urmă cu patru ani, achizițiile UM 0461 au fost subiectul unui scandal de fraudare a banului public, fiind în discuție contracte în valoare de 2,5 milioane euro. Dinu Stolojan, directorul general al companiei Transcarpat Sport Tours International SRL a adresat președintelui Comisiei de control a activității SRI, Adrian Țuțuianu, o sesizare prin care reclama că „în ultimii 4 ani conducerea SRI a dispus sau a tolerat acțiuni ale unor structuri din subordine care au vizat încălcarea sistematică a legislației achizițiilor publice, astfel încât să fie organizate proceduri de achiziții câștigate de firme <<de casă >>, firme apropiate/agreate de conducerea SRI”. Plângerea îi viza pe fostul prim adjunct al SRI, generalul Florian Coldea și pe succesorul acestuia, generalul George Voinescu, dar și pe șeful UM 0461.
În portofoliul Romprest există și 7 contracte încheiate cu Serviciul de Informații Externe (SIE) în valoare totală de 97.272 lei. În total, valoarea contractelor încheiate de Romprest cu SRI și SIE este de 232.452 lei. O valoare simbolică.
Se fac bani și din mini-contractele cu Armata
Și Ministerul Apărării a recurs la serviciile Romprest. Firma de salubritate a încheiat șapte contracte cu Direcția Financiară a Ministerului Apărării, UM 02544. Contractele încheiate de Romprest cu UM 02544 au o valoare de 43.365 lei. La acestea se adaugă un contract de 9.292 lei cu UM 01668, Centrul de comunicații și informatică din cadrul Armatei și un contract de 7.050 lei încheiat în 2019 cu UM 02587, care este Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială.
Cu UM 02238 Chitila, respectiv Școala de aplicație pentru logistică a Ministerului Apărării, au fost încheiate cinci contracte, în valoare de 111.724 lei, iar cu 02594 București, „Cercul Militar Național”, au fost încheiate trei contracte, în valoare de 27.410 lei.
Pe lista beneficiarilor serviciilor Romprest se mai află UM 02583 (cu 6 contracte în valoare de 121.536 lei), UM 01924 (4 contracte – 52.715 lei), UM 01119 Brașov (5.314 lei), UM 02477 Brașov (5.990 lei), UM 01961 Otopeni (20.520 lei), UM 01829 București (14.375 lei), UM 02574 București (10.023 lei). Valoarea totală a contractelor Romprest cu Armata este de 429.314 lei. Sunt contracte mici, dar și acestea contribuie la rotunjirea cifrei de afaceri și profitului.
Romprest, partener de afaceri al UM 02301 – „Clubul Sportiv al Armatei – Steaua”
Printre beneficiarii serviciilor Romprest se află și o unitate militară ceva mai specială din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv „Unitatea Militară 02301 Clubul Sportiv al Armatei – Steaua”.
Colaborarea Romprest cu Clubul „Steaua” a început în 2009 și s-a materializat prin șase contracte, majoritatea acordate companiei de salubritate prin procedura „invitație de participare”. Cel mai mare contract, încheiat în noiembrie 2014, a fost în valoare de 429.673 lei. Valoarea totală a contractelor dintre Romprest și UM 0231 – CSA Steaua a fost de 1.702.966 lei.
De la CNAIR, 18 contracte în valoare de peste 28 milioane de lei
Unul dintre clienții importanți ai Romprest Service a fost Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sub vechea sa denumire, CNADNR, dar și sub denumirea actuală, compania de drumuri naționale a atribuit Romprest Service un număr de 18 contracte, în valoare totală de 28.432.395 lei.
Colaborare „la nivel înalt”. Cu Aviația Comercială, contracte în valoare de peste 11 milioane lei
Faptul că printre acționarii Romprest se află, cu un pachet de 10% și Compania Națională Aeroporturi București s-a concretizat prin mai multe contracte ale companiei de salubritate cu aeroporturile „tutelare”. Chiar acționarul minoritar al Romprest Service a încheiat cu Romprest Service două contracte. Primul, în valoare de 219.744 lei a fost încheiat pe 11 august, iar pe 22 august a urmat un nou contract, în valoare de 547.086 lei.
Și Aeroportul „Henry Coandă” a atribuit Romprest un contract de 9.622.640 lei, iar Aeroportul „Aurel Vlaicu” a contribuit, prin „invitație de participare”, cu două contracte, în valoare totală de 766.830 lei. Dar și Romatsa a încheiat cu Romprest un contract în valoare de 40.000 de lei. În total, contractele obținute de Romprest de la instituțiile din Aviația Comercială sunt de 11.196.300 lei.
Printre clienții Romprest, lume pestriță: Universitatea Politehnică, Spitalul „Sapoca”, ÎCCJ, Jandarmeria și Clubul „Dinamo”
„Cumpărarea directă” seamănă un pic cu shoppingul, pentru că mai multe contracte ajung simultan în același „coș”
Lista instituțiilor publice care au apelat la serviciile Romprest Service este foarte lungă. Poate fi găsită destul de des pe listă și Universitatea Politehnică București, care din 2014 până în 2020, a atribuit Romprest Service un număr de 24 de contracte, în valoare totală de 2.588.332 lei.
Pe lista din portofoliul de contracte din bani publici Romprest mai regăsim Jandarmeria, Spitalul „Cantacuzino”, Comitetul Olimpic Român, Înalta Curte de Casație și Justiție, Transelectrica, RAAPS, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, Hidroelectrica, Camera Deputaților, Primăria Cornu, Spitalul Militar „Carol Davila”, Ministerul de Interne, RATB-ul, Metrorex și CFR Gevaro SA, Spitalul „Sapoca”, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Administrația Piețelor Sector 6, Spitalul „Floreasca”, Primăria Corbeanca, Spitalul CF2 din București, „Monitorul Oficial”, Romsilva, Primăria Balotești, Senatul României, Muzeul „George Enescu”, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și Clubul „Dinamo”.
Sigur, totul este perfect legal, dar modul în care au fost atribuite unele contracte, „la indigo”, sau seriile de contracte în sistem de „abonament” anual, pot isca întrebări firești în legătură cu eficacitatea sistemului de achiziții publice.
Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și momentan doar simplu deputat PNL, nu a lăsat să treacă ziua de astăzi fără a scrie câteva cuvinte, din inimă.
Ca orice politician al țării noastre, și Predoiu a ținut să aibă o urare specială cu ocazia Zilei Limbii Române, mai bine spus câteva sfaturi.
Astfel, Cătălin Predoiu a atras atenția că românii sunt datori să își cunoască limba, ca un prim act patriotic, însă are și un soi de dorință în această zi și nu numai. Ceea ce scrie deputatul este de altfel absolut corect, mai ales în ziua de azi: orice funcționar public ar trebui să dea un examen inclusiv la limba română. Cam greu totuși, dat fiind că în general lipsesc concursurile și se merge pe numiri, detașări sau, în funcție de domeniu, împuterniciri pe funcții.
Însă cu tot patriotismul său și cu toată dragostea pe care o declară limbii române, deputatul PNL nu a reușit chiar din prima să scrie corect pe Facebook, remediind ulterior câteva virgule lipsă, pentru a nu „divorța” părțile de propoziție.
„Astăzi este Ziua Limbii Române. Primul act patriotic, pentru care este dator fiecare cetățean, este să o folosească în mod corect. Limba noastră-i o comoară, spunea un poet. Să o tratăm ca atare, e singurul lucru pe care nu ni-l poate lua nimeni, nimeni în afară de noi înșine.
Pasul următor ar fi să cunoaștem cât mai mult din gândirea și scrisul celor care au plămădit-o prin operele lor. Dar aceasta este o altă discuție.
PS. Cred că ar fi o bună măsură introducerea unui examen de limbă română la ocuparea oricărei funcții publice în administrația centrală și locală”, opinează Cătălin Predoiu.
Deputatul USR PLUS, Iulian Bulai, l-a ironizat pe premierul Florin Cîțu, după ce acesta a lansat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a dat definiția liberalismului. În contrapartidă, Bulai a decis să-i dea lui Cîțu definiția autostrăzii.
Iulian Bulai, pe Facebook: „Cel mai important cuvânt din limba română: AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s. f. Șosea modernă de mare capacitate, ale cărei sensuri de circulație, despărțite printr-un gard sau o fâșie îngustă de teren, au mai multe benzi, permițând viteze mari de rulare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autostrade, it. autostrada. La mulți ani tuturor vorbitorilor de limbă română! Guvernăm bine și facem autostrăzi”.
Reacția lui Iulian Bulai a venit după ce premierul Florin Cîțu a publicat un mesaj asemănător pe pagina sa de socializare, în care a crezut de cuviință să sărbătorească „Ziua Limbii Române” prin… liberalism, mulți observând în această postare o nouă încercare de resuscitare a campaniei electorale interne, pentru șefia partidului.
„LIBERALÍSM s. n. 1. Doctrină politică și economică bazată pe ideea dreptului individului la egalitate, proprietate, libertate de expresie și acțiune, care proclamă principiul neintervenției statului în economie, existența economiei de piață etc. Sursa: dexonline.ro. La mulți ani celor care vorbesc limba română”, a postat premierul Florin Cîțu, astăzi.
Președintele Consiliului Județean Iași, totodată fost ministru al Mediului, Costel Alexe, a reușit să scape de controlul judiciar pe care îl tot contestă de luni de zile. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au lua decizia, astăzi, să revoce măsura controlului judiciar, în cazul lui Costel Alexe, cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce politicianul a formulat o cerere de eliberare de sub control judiciar. E necesar să menționăm că procurorii anticorupție au dispus prelungirea măsurii de control judiciar, în urmă cu o săptămână.
Costel Alexe: „Sunt cel mai interesat ca acest caz să fie soluţionat pentru a putea să îmi demonstrez nevinovăţia”.
După aflarea veștii, Costel Alexe a jubilat pe Facebook, încercând cartea victimizării: „Încă din prima zi în care mi-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, m-am declarat încrezător în actul de justiţie şi iată că lucrurile încep să se clarifice. Aşa cum am reiterat mereu, sunt cel mai interesat ca acest caz să fie soluţionat pentru a putea să îmi demonstrez nevinovăţia. Rămân la dispoziţia instituţiilor statului cu aceeaşi deschidere şi îi asigur pe români de buna credinţă cu care mi-am exercitat funcţiile publice pe care le-am deţinut în întreaga mea carieră“, a scris Costel Alexe, pe Facebook, în această seară.
Portavoce cu normă întreagă, Codrin Ștefănescu obișnuiește să-i ducă războaiele lui Liviu Dragnea. Dacă în urmă cu trei ani, înainte să fie încarcerat, Dragnea își folosea propriul cont de Facebook pentru a-și comunica realizările, părerile și nemulțumirile, anii au trecut, opțiunile s-au schimbat, iar sarcina comunicării i-a revenit lui Ștefănescu, ultimul pion rămas pe tabla de șah. Și cum, în cursul zilei de ieri, spațiul public a fost invadat de informații pe surse potrivit cărora Liviu Dragnea și-ar pregăti revenirea, Codrin Ștefănescu a insistat să ofere un drept la replică, încercând, în același timp, să păstreze misterul relansării „patriotului”.
Codrin Ștefănescu: „Mesaj pentru Marcel! În poza de mai jos sunt doi patrioți, foști șefi ai tăi!”
Codrin Ștefănescu a publicat inclusiv o fotografie din vremurile de glorie ale lui Liviu Dragnea.
Fotografia publicată de Codrin Ștefănescu pe Facebook
„Primului i-ai jurat credință veșnica și inima ta pe tavā! Îți aduci aminte, nu-i așa? Al doilea te-a pus șef la Buzău, exact când aproape te goniserā din județ! Prin urmare, nu-ți permitem sā zici gogomānii despre noi, fārā sā primesti și replica! Știu ca-ți tremura și nădragii la gândul ca am putea crea un partid al romanilor! Nepenetrat de academisti SRI ca tine și ca alții din conducerea noului PSD.”, i-a transmis, într-o primă instanță, Ștefănescu lui Marcel Ciolacu.
„Știu ca ești o biatā marioneta și mimezi opoziția, luând in derâdere milioane de votanți. Știu și oamenii, știu membrii simpli de partid, știe toatā lumea! Te agiți inutil de când a fost eliberat Liviu Dragnea, promiți in stânga și-n dreapta funcții, azi i-ai promovat pe cei care te-ar mânca de viu, juri credință altora din pāduri și crezi cā vei scāpa. Eu cred cā tot soarta lui Zgonea o vei avea, dar e doar o părere personalā. Și in final atât: chiar dacā am face, tu și șefii tāi veți afla ultimii! Și da, atunci s-ar incolona toți Patrioții din partid, și nu numai, toți cei vânați și hărțuiți ani de-a rândul, toți cei care cred in dreptate pana la capāt! Toți cei despre care stăpânii tāi ți-au poruncit sā nu vorbești! Pentru cā ești doar un mic trădător, dintre mulți alții, de care poporul s-a cam sāturat! Punct”, a mai spus, acesta pe Facebook, adăugând hashtag-ul: #faratradatoriinfunctiipublice.
Ambasada SUA de la Kabul și-a suspendat activitatea, după ce talibanii au pus stăpânire pe Afganistan, iar trupele americane și-au restras ajutorul acordat ani de-a rândul vechiului regim. „Deşi guvernul Statelor Unite şi-a retras personalul de la Kabul, noi vom continua să ajutăm de la Doha, Qatar, cetăţenii americani şi familiile lor din Afganistan”, se arată în anunțul emis de reprezentanții ambasadei SUA la Kabul, informează Agerpres.
Afganistanul rămâne fără ambasadă SUA
SUA a terminat de adunat trupele armate din Afganistan. Astfel, se poate spune că americanii au încheiat două decenii de când trupele se află pe teritoriul afgan.
Imediat după ce ultimii soldaţi americani din Afganistan au plecat de pe teritoriul țării, secretarul de stat american, Antony Blinken, a Statelor Unite ale Americii a spus că există cale de colaborare, pe viitor, între americani și talibani, însă numai dacă aceștia își vor respecta promisiunile făcute și dacă vor înceta violențele.
Anthony Blinken a mai spus, de asemenea, că noii lideri de la Kabul vor trebui să demonstreze că merită ajutorul comunității internaționale, în caz de nevoie. „Fiecare etapă pe care o vom urma nu se va baza pe ceea ce spune guvernul taliban, ci pe ceea ce face pentru a-şi respecta angajamentele”.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
