Arhiepiscopia Tomisului: ”Puteți trimite pomelnice și prin PayPal”

Autor

-

17 octombrie 2021

În cursul zilei de sâmbătă, 16 octombrie, Arhiepiscopia Tomisului și-a anunțat credincioșii că, de acum înainte, pot trimite pomelnice și prin intermediul platformei electronice de plăți PayPal.

Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook aparținând Arhiepiscopiei. Aici, credincioșii sunt înștiințați că sunt acceptați și banii electronici, online.

”În cadrul donației puteți include câteva nume pentru a fi pomenite la slujbe, în secțiunea “Add Note” – au precizat reprezentanții bisericii.

De asemenea, reprezentanții au indicat și link-ul de donație prin PayPal, enoriașii fiind întâmpinați cu un citat din Pildele lui Solomon, Capitolul 18.

Donațiile către Arhiepiscopia Tomisului încep cu ”modesta” sumă de 5 euro

”Donează către Arhiepiscopia Tomisului. Nu putem emite fără ajutorul ascultătorilor. Frate ajutat de frate – cetate întărită. (Pilde 18:19) ”, se precizează pe pagina de Paypal.

Credincioșii pot dona 5 euro, 10 euro sau 50 de euro, dar pot alege orice sumă.

”Vrea să-și cumpere alt Mercedes? Donați la spitale, să nu mai stați în condiții infecte”

Postarea a strâns atât reacții pozitive, cât și multiple ironii referitoare la faptul că România este stat laic, iar Biserica este scutită de taxe și impozite.

”Doamne ajută?! La ce, oameni buni și proști? Să își alimenteze ăștia conturile, merțanele, afacerile, cu banii voștri? Donați la spitale să nu mai stați în condiții infecte și să fiți tratați corespunzător, dar da … mai bine trimitem bani la episcopie că te vede Dumnezeu și te face bine. Dumnezeu te face bine și dacă dai la episcopie și dacă nu dai”, se precizează într-un comentariu venit ca reacție la postarea Arhiepiscopiei.

„Miliardul” Uniunii Europene și stadiul SMID-urilor din județele României

Autor

Andrei NARIȚA

-

17 octombrie 2021

România are obligația, din 1 ianuarie 2019, conform Legii Ordonanței de Urgență 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor să asigure colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeuri separate. Altfel spus, autorităților locale din cele 42 de județe le-au fost impuse indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare și, totodată, penalități în cazul nerespectării indicelui.

Pentru anul 2021, valoarea minimă a indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 60%. Deșeurile municipale sunt reprezentate de deșeuri menajele, deșeuri stradale și din spațiile verzi și deșeuri din construcții.

Din cele 42 de județe, Buzău și Brașov au un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) funcțional în proporție de doar 30%, adică la jumătatea cerințelor pentru anul curent. Mai mult decât atât, județul Ialomița este singurul județ unde nu există un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, iar Capitala se scufundă, la propriu, în deșeuri, valoarea indicatorului fiind de doar 5 %.

Țara noastră a încasat 1 miliard de euro pentru punerea în funcțiune a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor ( SMID) și totuși, la nivel național, există județe unde SMID-urile sunt operaționale parțial. Să încercăm un scurt rezumat al stadiului în care se află proiectele SMID.

Ce este SMID și ADI și cum funcționează?

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor e un ansamblu de procese şi operatori care acoperă teritoriul unui judeţ, prin care gunoiul municipal e colectat, transportat, prelucrat sau depozitat ecologic, conform normelor UE. Mai mult, administrațiile locale trebuie să parcurgă mai multe etape importante, cum ar fi instalarea tomberoanelor și containelor separate pentru sticlă, metal, hârtie şi fracţia umedă. Totodată, trebuie să construiască noi stații de preluare a deșeurilor colectate selectiv și să închidă vechile gropi de gunoi.

O altă măsură care, în majoritatea județelor a lipsit cu desăvârșire, este realizarea de campanii de informare pentru a educa şi obişnui cetăţenii să colecteze selectiv. De asemenea, construirea unui centru de sortare și depozitare ecologic și desemnarea unui operator care să se ocupe de colectarea și prelucrarea deșeurilor reprezintă alte măsuri importante.

Totodată, la nivelul fiecărui județ s-a luat decizia creării unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), unde cel mai important actor este Consiliul Județean (CJ). ADI are ca și responsabilități licitarea proiectelor, pregătirea documentelor de licitație, analiza ofertelor și stabilirea tarifelor.

Situația județelor din România privind SMID-urile

Cele 42 de județe au avut proiecte finanțate din Programul Operațional Sectorial Mediu (POS-M) și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pe deșeuri. Dacă pentru anul 2021, valoarea minimă a indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 60 %, câteva județe nu și-au îndeplinit această performanță.

Să luăm, spre exemplu, SMID-urile din Buzău și Brașov, al căror indicator este de 30 %. În Buzău n-a existat niciodată un proiect bine pus la punct, iar autoritățile au licitat consultantul de ani buni pentru pregătirea proiectului. Consiliul Judeţean Braşov, în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (ADI ISO Mediu) continuă demersurile pentru pregătirea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) și are în plan să acceseze finanţări europene nerambursabile în valoare de peste 100 milioane de euro.

SMID-urile celor două județe au fost transferate către Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Regulile de finanțare în ciclul actual bugetar al POIM înseamnă că beneficiarii ar putea depune proiectele pentru finanțare din POIM până la sfârşitul lui 2021, însă lucrările care se pot acoperi din finanțarea europeană vor fi doar cele care se termină la sfârșitul lui 2023. Consiliul Județean Vâlcea încearcă de un deceniu să implementeze SMID, valoarea indicelui ajungând la doar 50 %.

Poate cea mai mare problemă a deșeurilor se regăsește în Capitala României. Chiar dacă primăriile de sector și primăria generală dispun de banii necesari pentru a rezolva problemele deșeurilor, situația este una dramatică. București generează 20% din toate deșeurile municipale ale țării, ceea ce este direct proporțional cu contribuția sa la PIB. SMID-ul din București e funcțional în proporție de doar 5 %. Reamintim că valoarea minimă a indicatorului pentru 2021 este de 60 %, iar începân de anul viitor va fi de 70 %.

Jumătate dintre județele din România au proiectul funcțional 100%

Proiectele din Ilfov, Galați, Brașov și Buzău au fost „fazate”, adică nu s-a reușit finalizarea în termenul propus în POS M. Altfel spus, investiția a fost inclusă în programul următor POIM. “Fazarea” semnifică continuarea proiectelor începute în ciclul 2007-2013, în ciclul 2014-2020.

Din totalul județelor, 21 dintre ele au reușit să-și finanțe proiectele în POS-M, sistemele dovedindu-se funcțioanle și se dovedesc eficiente.

De exemplu, în Sibiu, conform datelor de la ADI Eco Sibiu, pentru colectarea separată a deşeurilor biodegradabile menajere au fost achiziţionate 1.181 de containere de 1.1 mc ,8.027 de pubele de 240 l şi 17.325 de pubele de 120 l. Valoarea totală fiind de 80 de milioane de lei. La Iași, contractul de finanțare a fost semnat în 2013 între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Consiliul Județean Iași. Valoarea totală a proiectului fiind de peste 69 de milioane de euro. Chiar dacă au existat două decalări ale etapelor programate inițial, proiectul SMID a fost implementat cu succes, având o funcționalitate de 100 %. Pe lângă județele menționate, Galați și Ilfov sunt destul de avansate cu proiectul. La Cluj, Olt, Satu Mare și Suceava valoarea indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 80 %.

Administrațiile locale, vinovate pentru lipsa unei strategii clare privind SMID

În județul Bihor, procentul în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor este între 20 și 35 %. Covasna reprezintă un exemplu de bună practică, unde SMID-ul este complet funcțional. În cadrul SMID Bihor, judeţul a fost împărţit în şapte zone, iar în urma licitaţiilor, în Oradea şi 25 de comune din jur operator de salubritate este RER Vest.

Lipsa de interes a administrațiilor locale reprezintă, poate, cel mai important motiv pentru care țara noastră a devenit „groapa de gunoi” a Europei. În acest punct, autoritățile încearcă să ocolească răspunderea la care s-au angajat, iar riscul de a rambursa fondurile către Uniunea Europeană este masiv.

Secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Roman, a precizat că perioada de de eligibilitate a proiectelor pentru managementul deşeurilor este 31 decembrie 2023 iar depunerea efectivă a acestora este posibilă până la 1 iulie 2022.

„Suntem aici să vă sprijinim cu orice este posibil, astfel încât să folosiţi fondurile europene pentru rezolvarea problemelor pe care Capitala le are cu deşeurile. Fiindcă a rămas puţin timp la dispoziţie pentru accesarea banilor puşi la dispoziţie, trebuie să facem un efort comun şi complementar pentru a ne îndeplini obiectivele comune”, a precizat Cristian Roman la reuniunea privind dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor la nivelul Capitalei.

Problemele de reglementare și implementare SMID

România se confruntă cu o problemă uriașă în ceea ce privește procesarea deșeurilor municipale. Noile reglementări UE au creat greutăți de ajustare în marile aglomerări urbane. Motivul este unul simplu: vechile depozite au trebuit închise deoarece erau dăunătoare populației și mediului. În 2020, în țara noastră se recicla doar 14 % din ce se colectează ca deșeu municipal, în contextul în care UE a precizat că ținta este de 50 %. Pe lângă asta, românii aruncă aproximativ 60 % ca fracție biodegradabilă, clasând țara noastră pe primul loc în ceea ce privește mâncarea irosită.

Slaba capacitate a ADI pentru achiziții publice și utilizarea infrastructurii într-un mod propice reprezintă un obstacol masiv pentru construcția propriu-zisă a SMID. De asemenea, Consiliile Județene și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) nu fac mare lucru pentru a monitoriza serviciul de salubritate.

România ratează o afacere uriașă bazată pe reciclare, estimată la aproape 2 miliarde de euro. Conform conceptului de economie circulară, deșeurile ar trebui să reprezintă o resursă importantă din punct de vedere economic, nu o povară.

Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. Altfel spus, ciclul de viață al produselor este extins.

Dacă țara noastră ar reuși să treacă la o economie mai circulară, unul dintre marile beneficii ar fi reducerea presiunii asupra mediului. Chiar dacă contribuția pentru economia circulară (taxarea tuturor cantităților depozitate) în țara noastră este de 80 de lei pe De asemenea, îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii primie și crearea de noi locuri de muncă ar reprezenta un plus pentru România prin „aderarea” la o astfel de economie.

Redăm mai jos lista cu stadiul SMID-urilor din România:

1. Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba POS MEDIU ( funcțional 95 %)

2. Sistem de management integrat al deșeurilor în Arad POS MEDIU ( funcțional 100 %)

3. Sistem de management integrat al deșeurilor în juduțul Argeș ISPA + POS MEDIU ( funcțional 100 %)

4. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bacău ISPA+POS MEDIU ( funcțional 100 %)

5. Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Bihor POS MEDIU (funcțional 90 %)

6. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud POS MEDIU ( funcțional 100%)

7. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Botoșani POS MEDIU ( funcțional 100%)

8.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brașov POIM (funcțional 30 %)

9.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila POS MEDIU (funcțional 90 %)

10.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Buzău POIM (funcțional 30 %)

11. Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Caraș-Severin POS MEDIU (funcțional 75 %)

12.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Cluj POS MEDIU (funcțional 80 %)

13.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Constanța POS MEDIU (funcțional 60 %)

14. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Covasna POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)

15. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Călărași POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)

16.Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Dolj POS MEDIU (funcțional 100 %)

17.Dâmbovița ( ISPA) (funcțional 100 %)

18. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Galați ISPA+POIM(funcțional 70 %)

19.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu POS MEDIU (funcțional 100 %)

20.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Gorj – a renunțat la POS MEDIU

21.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Harghita POS MEDIU (funcțional 60 %)

22.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara POS MEDIU (funcțional 100 %)

23.Ialomița – NU ARE

24.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași POS MEDIU (funcțional 100 %)

25.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Ilfov POIM (funcțional 15 %)

26.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Maramureș POS MEDIU (funcțional 60 %)

27. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mehedinți POS MEDIU (funcțional 100 %)

28. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș POS MEDIU (funcțional 85 %)

29. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Neamț ( ISPA + POS MEDIU) (funcțional 100 %)

30. Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt POS MEDIU (funcțional 80 %)

31.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova POS MEDIU (funcțional 100 %)

32.Satu Mare (funcțional 80 %)

33.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sibiu POS MEDIU (funcțional 100 %)

34.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Suceava POS MEDIU (funcțional 80 %)

35. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sălaj POS MEDIU (funcțional 100 %)

36. Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Teleorman (ISPA) (funcțional 100 %)

37.Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Timiș POS MEDIU (funcțional 100 %)

38.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Tulcea (funcțional 100 %)

39. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui POS MEDIU (funcțional 100 %)

40.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Vrancea POS MEDIU (funcțional 70 %)

41.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Vâlcea POS MEDIU (funcțional 50 %)

42.București (funcțional 5 %)

Județe cu proiect funcțional 100% (21 JUDETE)

1. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad POS MEDIU ( funcțional 100 %)

2. Management integrat al deșeurilor solide din județul Argeș ISPA + POS MEDIU ( funcțional 100 %)

3. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău ISPA+POS MEDIU ( funcțional 100%)

4. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud POS MEDIU ( funcțional 100%)

5. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Botoșani POS MEDIU ( funcțional 100%)

6. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Covasna POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)

7. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Călărași POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)

8.Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Dolj POS MEDIU (funcțional 100 %)

9.Dâmbovița ( ISPA) (funcțional 100 %)

10.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu POS MEDIU (funcțional 100 %)

11.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara POS MEDIU (funcțional 100 %)

12.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași POS MEDIU (funcțional 100 %)

13. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mehedinți POS MEDIU (funcțional 100 %)

14. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Neamț ( ISPA + POS MEDIU) (funcțional 100 %)

15.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova POS MEDIU (funcțional 100 %)

16.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sibiu POS MEDIU (funcțional 100 %)

17. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sălaj POS MEDIU (funcțional 100 %)

18. Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Teleorman (ISPA) (funcțional 100 %)

19.Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Timiș POS MEDIU (funcțional 100 %)

20.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Tulcea (funcțional 100 %)

21. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui POS MEDIU (funcțional 100 %)

Mafia deșeurilor a dat în „clocot”. Clanurile de romi din Strehaia au „turnat” nume grele. Milioane de euro pentru milioane de tone reciclate FICTIV(I)

USR aprobă duminică programul de guvernare şi lista Guvernului Cioloş

Autor

Andrei NARIȚA

-

17 octombrie 2021

Duminică după-amiază, conducerea USR va aproba programul de guvernare și lista Guvernului Cioloș. Pe lista cu miniștri se vor regăsi, totodată, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă şi fostul vicepremier Dan Barna. Forma finală a listei cu viitori membri ai Guvernului va fi prezentată în jurul orei 18.00, astăzi, 17 octombrie, într-o ședință ce va avea loc online.

Premierul desemnat a explicat că va menține actuala structură a Guvernului pentru evitarea procedurilor suplimentare pe care o eventuală schimbare le-ar implica.

Cioloș se prezintă în fața Parlamentului pentru votul de încredere

Luni, 18 octombrie, Cioloș se va prezenta cu propunerile de miniștri și programul de guvernare în fața Parlamentui. Birourile Permanente ale celor două Camere vor stabili o ședință comună pentru investitura noului Executiv. Încercările lui Cioloș de a reface coaliția au eșuat după ce liderii PNL și UDMR au declarat că nu vor susține un guvern condus de liderul USR.

Liberalii au decis să nu-i acorde votul de încredere lui Cioloș datorită coaliției pe care a făcut-o cu PSD și AUR pentru demiterea guvernului.

„USR este parte a unei majorități parlamentare alături de PSD și AUR. Votul pentru moțiune a fost unul politic și a însemnat ruperea coaliției cu PNL. Răspunderea politică revine USR. În mod simetric, responsabilitatea pentru instalarea unui nou guvern revine coaliției USR, PSD și AUR. Dacian Cioloș are datoria să găsească sprijinul la partenerii de coaliție PSD și AUR”, a declarat Florin Cîțu, președintele PNL, vineri. De asemenea, liderul UDMR, Kelemen Hunor, e de părere că Cioloș nu a reușit să restabilească un nivel minim de încredere pentru refacerea coaliției de guvernare. Hunor i-a enumerat ce soluții are președintele USR în momentul de față.

UDMR ȘI PNL nu doresc refacera coaliției de guvernare sub conducerea lui Dacian Cioloș

„Prin urmare, el mai are trei opțiuni: 1. să renunțe la mandatul oferit de președinte; 2. să formeze un nou guvern PSD-USR-AUR, alianță formată pentru demiterea guvernului; 3. să ceară sprijinul parlamentului pentru un guvern monocrom USR”, a transmis liderul UDMR.

Dacian Cioloș a precizat, în urma declarațiilor celor doi lideri politici, că USR își asumă programul de guvernare și va merge mai departe pentru scoaterea țării din criza politică.

„USR rămâne determinat și eu ca premier desemnat rămân determinat să propun până la începutul săptămânii viitoare un guvern în Parlament, pentru că acolo se vede dacă există sau nu o susținere”, a mai precizat Dacian Cioloș în urmă cu câteva zile.

Kelemen Hunor: „Dacian Cioloș nu a reușit să restabilească un nivel minim de încredere”

UPDATE – Dezmințire Environ -Mafia deșeurilor a dat în „clocot”. Clanurile de rromi din Strehaia au „turnat” nume grele. Milioane de euro pentru milioane de tone reciclate FICTIV(I)

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

16 octombrie 2021

Mai multe persoane din Strehaia au făcut dezvăluiri cu privire la faptul că au ajuns să câștige bani mulți și negri din reciclarea gunoaielor. Unii dintre ei au recunoscut clar că au colectat „gunoaie” doar pe hârtie, pentru a le da unor societăți private sau organizații nonguvernamentale(ONG) cu angajamentul că le vor recicla. Potrivit unor informații publice, totul a fost doar pe hârtie, iar statul a fost păgubit cu milioane de euro.

Iată ce spune unul dintre cei care a fost doar „punct de legătură” între documente fictive, bani. Numele celor implicați sunt extrem de sonore. De altfel, pe rețelele profesionale vor să pară intangibili.

”Acestea sunt firmele conduse de băieți lui Mituș de la Strehaia, care au făcut documente fictive pe deseuri din ambalaje și deșeuri electronice. Ei lucrează fictiv sa știe toată lumea de ei. Toate firmele sunt conduse de ei și făcute raportări fictive către mai multe OIREP-uri din România. Firma a lucrat cu Recicador , Ecosmart union, Environ , Ccr logistic , Eco x. Și veți vedea mai târziu și denunțurile făcute care au băgat jumate din Strehaia la pușcărie”, a scris unul dintre cei implicați în reciclarea deșeurilor, chiar pe Facebook.

Ce spun procurorii. Clanurile din Strehaia erau doar persoane de legătură

„Din cercetări a reieşit că, în perioada 2019-2020, prin intermediul unor societăţi comerciale coordonate direct sau prin interpuşi, patru persoane ar fi furnizat unor organizaţii care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului documente justificative în care ar fi consemnat în fals că ar fi realizat activităţi de colectare şi reciclare a peste 38 de milioane de kilograme de deşeuri de ambalaje (PET, sticlă, carton), prejudiciul estimat fiind de 24.707.941 de lei”, se precizează într-un comunicat al poliției, vizând unul dintre dosarele de evaziune fiscală.„La vremea respectivă, în primăvara acestui an, poliţiştii şi procurorii au făcut 24 de percheziţii în București şi în alte şase judeţe, la persoane şi firme bănuite că ar fi raportat în fals activităţi de colectare şi reciclare”, este comunicatul oficial al organelor de urmărie penală, citat de Agerpres.

RECICLAD’OR și ENVIRON, două nume „grele” care apar în denunțurile celor de la Strehaia

Cei care au recunoscut că au reciclat în mod fictiv au menționat două nume grele: RECICLAD’OR și ENVIRON, două entități care și-au luat angajamentul să recicleze deșeurile pentru a proteja mediul. Despre prima se menționează că ar fi condusă din umbră de omul de afaceri Remus Truică, condamnat la închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”, iar cea de-a doua este reprezentată de Răzvan Ziemba, antreprenor, consultant de business și fost director executiv al Network One.

Manager Environ: „Ați făcut mizerii împreună”

Iată o convorbire (devenită publică) dintre unul dintre cei care a denunțat afacerea ilegală cu reciclarea deșeurilor și o reprezentantă a Asociației Environ. Dialogul online este uluitor.

Adina Ștef, manager Asociația Environ- „Părerea mea e că ați făcut mizerii împreună și acum nu vă mai înțelegeți” (cu referire ala președintele Environ, Răzvan Ziemba). Și începeți să vă dați în gât unii pe alții!”

Răzvan Ziemba „nu cunoaște pe nimeni și nu știe nimic”

Contactat, Răzvan Ziemba, președintele Environ, susține că nu știe persoana care face aceste acuzații: „Nu o cunosc pe acea persoană, are plângere și vom cere prejudicii. Asociația Environ nu are niciun dosar penal pe rol”, ne-a menționat Răzvan Ziemba.

UPDATE 18 octombrie 2021

În cursul zilei de astăzi. luni, 18 octombrie 2021, la două zile după ce a fost contactat pentru un punct de vedere (mai sus) pe e-mailul redacției am primit această notificare pe care o publicăm integral.

În același timp Ziarul de Investigații face următoarele precizări:

Menționăm că domnul Răzvan Ziemba a fost sunat înainte de a se redacta articolul și i s-a consemnat deja punctul de vedere cu privire la informațiile postate. Prin urmare, prezenta notificare nu își are sensul, însă, o publicăm ca o dovada in plus a faptului că nu suntem părtinitori și îi lăsăm pe cititori să tragă concluziile singuri. Mai mult decât atât, amintim tuturor că retragerea unui articol o poate dispune doar un judecător prin hotărâre definitivă, nu o persoană fizică, nu un avocat, nu un administrator al unei societăți comerciale ori președinte de ONG. Acest gen de notificări vor fi considerate presiuni și înțelegem să ne protejăm folosindu-ne de instrumentele legale .

Ziarul de Investigații a mai relatat despre mafia gunoaielor.

”Regii gunoaielor” profită de un haos legislativ. Constatările le-a făcut chiar Consiliul Concurenței în urma unei anchete privind gestionarea deșeurilor medicale, catologate toxice, cu regim special de colectare, depozitare și incinerare. Firmele vizate de ancheta Consiliului Concurenței au fost SC Stericycle România SRL, SC Mondeco SRL, SC AKSD România SRL, SC Bio Hazard SRL, SC Xtreme Ecogreen SRL, SC Loret del Mar SRL, SC Eco Diotti SRL și SC Eco Fire Sistems SRL

OIREP-urile sunt organizațiile care ar trebui să sprijine producătorii de ambalaje să recicleze deșeurile, pentru a proteja mediul. Cei care generează deșeuri provenite din ambalaje riscă amenzi în cazul neatingerii cotelor de reciclare. Practic, sunt cei care preiau sarcina producătorilor și importatorilor de ambalaje de a recicla. Din păcate, așa cum si Poliția a transmis, totul se face pe hârtie.

În urma apariției prezentului articol, in cursul serii de sâmbătă, 16 octombrie 2021, am primit pe e-mailul redacției următoarea notificare pe care o publicăm în integralitate

ultima editare, 16.10.2021 – ora 20.40

Criza sanitară din România continuă. Medicii amenință cu demisia în bloc

Autor

Andrei NARIȚA

-

16 octombrie 2021

Vineri, 15 octombrie, liberalii au depus la Senat un proiect de lege prin care obligă toate cadrele medicale să se vaccineze sau să se testeze pe banii lor. În caz contrar, medicii riscă să fie dați afară din sistem.

Cadrele medicale s-au revoltat față de propunerea liberală și au amenințat că-și vor da demisia, atât cele vaccinate, cât și cele nevaccinate. Leonard Bărăscu, președintele Federației Sanitas, acuză guvernul demis, condus de Florin Cîțu că încalcă Constituția și Codul Muncii, iar medicii sunt hotărâți să iasă în stradă.

„Se uită la ce fac unii afară, să o facă în Italia, în Franța, dar la noi nu merge”, a spus președintele Federației Sanitas.

Medicii din toată țara sunt revoltați față de decizia Guvernului Cîțu

De asemenea, Leonard Bărăscu a mai precizat că în semn de solidaritate față de cadrele medicale care nu s-au vaccinat, cei vaccinați își vor depune demisia. Mai mult, Bărăscu susține că toată vina o are Guvernul, care nu a știut să gestioneze pandemia și nu a avut o prezentare adecvată cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.

O să ieșim în stradă, asta este clar, vaccinați și nevaccinați. (…) Iar cei care nu s-au vaccinat preferă să-și dea demisia și mulți colegi vaccinați spun că își vor da și ei demisia, în semn de solidaritate. Și să vedem cine muncește. (…) Asta se întâmplă în plin val 4, când toată vara nu au făcut nimic, nu au adus un aparat. Ieși tu, ditamai premierul, și spui că ai făcut încă 4 paturi în atâtea luni de zile”, a mai precizat președintele Federației Sanitas, relatează ph-online.ro.

Pompierii, angajații caselor de asigurări de sănătate și cei ai DSP-urilor, obligați să se vaccineze

Cu toate acestea, Bărăscu e de părere că imunitatea dată de trecerea prin boală e mai puternică decât cea prin vaccinare. Aproape 5.000 de români s-au reinfectat cu COVID până pe data de 14 octombrie, având forme ușoare ale bolii. De asemenea, 29 de mii de persoane vaccinate cu prima doză au fost infectate cu noul coronavirus, dintre care 527 au decedat.

Conform proiectului legislativ propus în Senat, medicii sunt cei mai expuși la riscul de a se infecta cu COVID-19.

„Pacienții reprezintă cea mai vulnerabilă categorie în a dezvolta forme severe ale bolii, datele statistice, raportările zilnice demonstrând faptul că persoanele care prezintă afecțiuni sunt categoriile cele mai afectate, iar măsurile care trebuie avute în vedere pentru protejarea acestora trebuie să fie adoptate în regim de urgență”, se arată în proiectul legislativ.

Pe lângă medici, angajații caselor de asigurări de sănătate, a DSP-urilor și pompierii vor avea obligația să se vaccineze sau să se testeze pe bani proprii.

Trăim o criză a medicilor, continuată cu criza din cimitir: morții de Covid se îngroapă cu excavatorul

Ponta, despre votanții lui Iohannis: ”Sunt sado-masochiști”

Autor

Cristina Antal

-

16 octombrie 2021

Fostul premier consideră că, atât votanții lui Băsescu, cât și cei care au pus ștampila pe Iohannis au în comun ”dezamăgirea, dezgustul sau scârba”, în momentul în care președintele în funcție nu și-a onorat promisiunile făcute în campania electorală.

Într-o postare publicată pe contul de socializare, Victor Ponta a publicat mai multe copii de ecran de pe pagina lui Mihai Vasilescu, un blogger român cu aproximativ 20.000 de urmăritori.

Victor Ponta: ”Nu v-ați săturat de acești ”inteligenți”? Mereu își rup hainele de pe ei să îl aleagă pe Băsescu, pe urmă pe Iohannis – după care se declara dezamăgiți, scârbiți, dezgustați bla bla”

În postarea care îl are ca țintă atât pe Vasilescu, cât și pe votanții lui Klaus Iohannis, preşedintele Pro România precizează că mai multe persoane publice din România se folosesc de faptul că sunt cunoscute publicului larg pentru a face campanie politică și a aduna susținători pentru un anumit partid.

După, se declară dezamăgiți și, prin schimbarea direcției politice, orientează publicul spre un alt candidat.

Mai mult, Ponta anticipează că, în 2024, persoanele publice vor face lobby pentru viitorul candidat la alegerile prezidențiale, repetând, în mod previzibil, greșelile anterioare.

Ponta, despre votanții vocali, care influențează masele: ”Noi ce vină avem că ei sunt sado-masochiști?”

”Și când vine vremea , în 2024 , iar o să facă propagandă pentru unul mai rău decât Băsescu și Iohannis?? Noi ce vină avem că ei sunt sado – masochiști? Că frustrările personale îi orbesc atât de tare încât refuză să vadă de la început ce fel de oameni au fost Băsescu și Iohannis? Să nu se mai mire când fac ce fac din funcția de Președinte. Noi de ce plătim mereu pentru ei? De ce trebuie să ne distrugem viețile și țara din cauza lor?”, a scris fostul premier.

În viitor, oamenii influenți vor face ”campanie pentru un alt Băsescu sau alt Iohannis”

”PS – După cum scrie Dl Vasilescu pare un om educat, inteligent și destul de realist. Facem pariu că în 2024 o să facă iar campanie pentru un alt Băsescu sau alt Iohannis? Aș vrea să pierd pariul – dar nu cred!”, a precizat preşedintele Pro România în postarea publicată ieri, 15 octombrie.

9.000 de kilograme de plastic au fost extrase din Oceanul Pacific

Autor

Cristina Antal

-

16 octombrie 2021

O instalație de jumătate de milă tocmai a scos 9.000 de kilograme de plastic din Pacific.

Este încă o dovadă că oceanul poate fi curățat de gunoaie, precizează Business Insider.

A trecut aproape un deceniu de când Boyan Slat a anunțat, la vârsta de 18 ani, că are un plan de a scăpa oceanele de plastic.

Ocean Cleanup: o organizație nonprofit care își propune să îndepărteze 90% din plasticul oceanic plutitor, până în 2040

Slat, acum în vârstă de 27 de ani, este un inventator olandez și fondatorul Ocean Cleanup, o organizație nonprofit care își propune să îndepărteze 90% din plasticul oceanic plutitor, până în 2040.

Prima încercare a unui dispozitiv de captare a plasticului a avut loc în 2018, dar planul a eșuat, mecanismul cedând. Un model mai nou, lansat în 2019, a reușit să colecteze plasticul, dar organizația a estimat că va avea nevoie de sute de dispozitive pentru curățarea oceanelor lumii.

În timpul verii, organizația și-a pus speranța intr-un nou dispozitiv, pe care l-a numit Jenny. Instalația este, în esență, o plasa plutitoare care prinde plastic în pliul ei. Următorul pas este mutarea gunoiului într-o zonă în formă de pâlnie.

Două nave tractează dispozitivul prin apă, la aproximativ 1,5 noduri (mai lent decât viteza normală de mers). Practic, curentul oceanului împinge gunoiul plutitor spre plasa uriașă.

Great Pacific Garbage Patch: zona care acumulează cel mai mult plastic oceanic din lume

La începutul lunii august, echipa a lansat-o pe Jenny în Great Pacific Garbage Patch. Este vorba despre un un vortex plin de gunoi, situat între Hawaii și California. Zona reprezintă este cea mai mare acumulare de plastic oceanic din lume.

Mai mult, cuprinde peste 1,8 trilioane de bucăți, conform estimărilor Ocean Cleanup.

Săptămâna trecută, Jenny s-a confruntat cu ultimul său test, în timp ce organizația a încercat să stabilească dacă ar putea aduce cantități mari de plastic la țărm, fără ruperea sau funcționarea defectuoasă. Ocean Cleanup a spus că dispozitivul a avut succes, colectând 9.000 de kilograme din Oceanul Pacific.

Slat a estimat că echipa va avea nevoie de aproximativ 10 ”Jennys” pentru a curăța 50% din Great Pacific Garbage Patch, în cinci ani.

”Un singur dispozitiv poate conține 10.000 până la 15.000 de kilograme de plastic”, a precizat Slat, pe contul de Twitter.

Cercetătorii au estimat că aproximativ 11 milioane de tone metrice de plastic sunt aruncate în ocean, în fiecare an. Până în 2040, această cifră ar putea crește la 29 de milioane de tone metrice. Zece dispozitive ”Jenny” ar putea colecta 15.000 până la 20.000 de tone metrice pe an, potrivit Ocean Cleanup.

L-ai lăsa pe ÎPS Teodosie (de exemplu) să te opereze de apendicită?

Autor

Camelia BUCUR

-

16 octombrie 2021

Nu cred că l-ai lăsa. Cum n-ai lăsa pe nimeni care nu are pregătire medicală să facă acest lucru.

Pentru o extracție de dinte, te duci la stomatolog. Dacă ți-ai rupt piciorul, te duci la Urgențe. Pentru antirabic sau antitetanos, tot acolo te grăbești.

Nu-ți lași vecinul să te doftoricească. Nu rozi pereți dacă ai o cădere de calciu și nu-ți pui frunze de varză murată, la piciorul rupt. Nu rogi un jurnalist să-ți coasă operația pe care ți-a făcut-o, în prealabil, vreun cântăreț notoriu.

La fel cum nu i-ai lăsa pe ei să facă proceduri medicale pe tine, de ce i-ai lăsa să-ți spună cât de bun sau nebun e vaccinul?

Pe ÎPS Teodosie îl poți lăsa să-ți citească din Biblie; nu să-ți prescrie tratamentul pentru gastrită

Oricât de mult i-ar plăcea lui să dea sfaturi medicale, nu are competența necesară pentru acest lucru. E dreptul lui să creadă că sursele lui de informare sunt alea bune, corecte și potrivite. Dar nu e de competența lui să propovăduiască anti-vaccinarea.

Înțeleg că parte din jobul personal e să se asigure că ajung credincioșii de-a dreapta Tatălui. Dar nu cred că intră în fișa postului să le și grăbească întâlnirea.

”Este o nerânduială în această forțare care este nefirească și fără temei și cu rolul de a vă speria să vă vaccinați forțat. Nu acceptați. Avem personalitate de sine fiecare, sunteți apărați de Constituția țării și chiar de legile europene. Nici legile europene nu te obligă la vaccin”, afirmă ÎPS Teodosie.

E foarte interesant că îi pasă de legi și de Constituție, doar când îi convine. Pentru că nu a avut nicio problemă să încalce, în multiple rânduri, legea, afirmând că el se supune unei autorități superioare, nu societății civile. Cu alte cuvinte, face apel la lege când îi convine. Și de respectat, o respectă la fel: când îi convine.

Pe Raed Arafat nu l-ai lăsa să-ți citească din Biblie; dar ar fi recomandat să-i asculți opinia medicală

”Poate că nu prezentăm încredere noi, cei care le spunem să se vaccineze, dar prezintă încredere cei care le spun să nu se vaccineze? Am cerut un exerciţiu de imaginaţie: aceste doamne, domnişoare, domni care ies şi spun nu te vaccina şi care nu au nimic cu medicina, imaginaţi-vă că aceşti oameni sunt îmbrăcaţi în halat de chirurg cu bisturiul în mână şi voi pe masa de operaţie. I-aţi lăsa să vă opereze? Nu cred. I-aţi lăsa să opereze copilul dumneavoastră? Nu cred. Şi atunci de ce îi lăsaţi să vă propună soluţii despre vaccinare?”, spune Raed Arafat.

Și n-am cum să nu-i dau dreptate. Mecanicul îmi repară mașina, arhitectul îmi proiectează casa și medicul îmi protejează sănătatea. Unele roluri nu sunt, pur și simplu, interşanjabile.

Se moare pe capete. Numai în cap n-au stat medicii, pentru a convinge populația să se vaccineze. Și, chiar dacă atunci când au o problemă minimă medicală, tot la medic se duc, unii refuză să creadă aceeași medici, când vine vorba de alegere între viață și moarte.

E o alegere personală, nu zic nu. Dar când persoanele care militează împotriva vaccinului și nu se protejează deloc, ajung la spital, cum ar fi să-i trimită medicii la ÎPS Teodosie, să-i vindece el, cum știe mai bine?

SUA solicită cetățenilor americani să evite călătoriile în România

Autor

Andrei NARIȚA

-

15 octombrie 2021

romania-sua — Sursa foto: Calea Europeana.ro

Conform admnistrației americane, din 8 noiembrie persoanele care vor să călătorească în Statele Unite sunt nevoite să fie vaccinate. Regula se aplică tuturor călătorilor care sosesc cu avionul sau celor care trec frontierele tereste cu Canada și Mexic, relatează AFP.

Din martie 2020, Statele Unite ale Americii și-au închis frontierele datorită pandemiei de COVID-19. Mai mult, milioane de călători din toată lumea nu au mai putut merge peste ocean, iar SUA a decis să-și închidă punctele de intrare pe cale terestră cu Canada și Mexic.

Șoferii de camioane sunt scutiți de aceste restricții

Persoanele care sosesc cu avionul în SUA vor avea nevoie, pe lângă dovada vaccinării, și un test negativ efectuat în termen de trei zile înainte de plecare. De asemenea, companiile aeriene vor stabili un sistem de urmările a contacților.

Totodată, din 8 noiembrie SUA va ridica restricțiile privind trecerea granițelor pe calea terestră din Canada și Mexic. Persoanele care doresc să viziteze America vor putea trece granița dacă sunt vaccinate. Mai mult, șoferii de camioane vor fi scutiți de restricțiile impuse de administrația lui Biden, informează Casa Albă.

Începând de anul viitor, toți vizitatorii care trec frontierele terestre ale Americii vor trebui să fie vaccinate, indiferent de motivul pentru care intră în țară.

Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor ( CDC) a emis o alertă de călătorie de gradul 4 prin care solicită tuturor americanilor să evite călătoriile în România. Această măsură a fost luată în contextul în care țara noastră numărul cazurilor infectați cu COVID-19 este foarte ridicat, relatează comunicatul Casei Albe.

La jumătatea lunii septembrie, SUA a înregistrat aproape 700 de mii de victime din cauza infectării cu noul coronavirus, relatează Johns Hopkins University. Acest număr este cu aproape 1.200 mai mic decât bilanțul pandemiei de gripă spaniolă care a provocat aproximativ 675.000 de decese în Statele Unite.

Ultimele cifre înregistrate vineri, 15 octombrie, plasează România pe primul loc la nivel mondial la numărul de decese de COVID raportate la populație. Tot astăzi un copil de doar 13 ani, fără probleme de sănătate, a murit după ce s-a îmbolnăvit de noul coronavirus.

În Plenul Parlamentului European s-a solicitat ridicarea vizelor pentru călătoriile românilor în SUA

Mandatul lui Mircea Geoană la NATO s-a prelungit cu un an

Autor

Andrei NARIȚA

-

15 octombrie 2021

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a decis să-i prelungească mandatul de secretar general adjunct deținut de Mircea Geoană pentru încă un an, relatează Digi24.

Fostul lider al Partidului Social Democrat trebuia să se întoarcă de la post anul viitor, dar prin decizia secretarului general, mandatul lui Mircea Geoană a fost prelungit până în 16 octombrie 2023.

Numirea lui Geoană ca secretar general adjunct al NATO a avut loc pe 17 octombrie 2019. „Sunt încântat să anunț numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la vremea respectivă. De asemenea, Geoană a precizat, după numirea în funcție că desemnarea sa este recunoașterea faptului că țara noastră reprezintă un aliat foarte important pentru NATO.

Mircea Geoană, un politician cunoscut la nivel internațional

Altfel spus, politicianul român e prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă acestă funcție și românul aflat în cea mai importantă poziție in ierarhia Alianției Nord-Atlantice.

Fostul președinte al PSD e fondatorul Institutului Aspen România. De asemenea, în perioada 2008-2011 fost președinte al Senatului României, ministru de Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite ale Americii (1996-2000). Geoană a participat la alegerile prezidențiale în 2009, unde a ajuns în turul 2 de scrutin în care a fost învins de Traian Băsescu. Mai mult, el a ocupat funcția de președinte al Partidului Social Democrat din 2005 până în 2010.

Aderarea României la NATO

Pe 2 aprilie 2004 a avut loc, la Bruxelles, ceremonia arborării drapelului de stat la Cartierul general al NATO şi reuniunea miniştrilor de externe Aliaţi, marcând simbolic aderarea ţării noastre la Alianţă. Țara noastră este prezentă în operațiile NATO ce au ca scop promovarea stabilitiății și securității la nivel global. Participarea militarilor români a fost, de-a lungul anilor, distinct apreciată de către oficialii NATO şi liderii comunităţii euro-atlantice.

Pe 7 octombrie, Mircea Geoană a participat la reuniunea consilierilor pentru securitate națională din statele aliate. Reuniunea consilierior de securitate națională a reprezentat pregătirea Summit-ului de la Madrid din vara lui 2022, unde liderii aliați vor adopta decizii privind viitorul NATO.

Mircea Geoană l-a criticat dur pe Vladimir Putin

Pacienți evacuați de la Spitalul Județean Suceava

Autor

Andrei NARIȚA

-

15 octombrie 2021

După ce în Unitatea de Primire Urgențe a fost semnalat un miros puternic, reprezentanții Spitalului Județean Suceava a decis evacuarea mai multor pacienți. La fața locului au intervenit patru autospeciale cu apă și spumă și o autospescială pentru descarcerare.

De asemenea, două ambulanțe SMURD au fost mobilizate de urgență la Spitalul Județean. Pompierii au evacuat cinci pacienți, iar în urma verificărilor instalațiilor electrice și de oxigen nu au fost identificate probleme. Conform presei locale, mirosul de fum să fi provenit de la ambulanțele aflate într-un număr mare pe rampa UPU. Pentru a preîntâmpina eventualele situații de urgență, pompierii vor monitoriza zona respectivă.

Incendiile, o „normalitate” în spitalele din România

Din 14 noiembrie 2020 și până în 1 octombrie 2021, în țara noastră au avut loc 14 incendii în unitățile spitalicești în urma cărora 42 de români și-au pierdut viața.

Incendiul ce a cuprins Secția de terapie intensivă a Spitalului Județean din Piatra Neamț a curmat viața a 10 pacienți- șapte bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 67 şi 86 ani. Tragicul eveniment a avut loc pe 14 noiembrie 2020, iar pacienții cu COVID-19 au fost mutați de la etajul 3 la etajul 2 al unității medicale cu doar câteva ore înainte de izbucnirea focului. Totodată, în urma focului alți 6 pacienți dintr-un salon vecin au fost transferați la Spitalul Modular din Lețcani. Din nefericire doar un singur pacient a supraviețuit.

Totodată, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, un incendiu a cuprins pavilionul nr. 5 al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București. În urma incendiului, patru pacienți au decedat pe loc, dintre care trei au fost carbonizați. În zilele care au urmat, bilanțul morților ajunge la 20. În pavilionul 5 de la Matei Balș erau tratați pacienți COVID-19 care aveau nevoie de oxigen, dar nu erau internați în ATI.

La începutul lunii octombrie, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța șapte persoane au murit după ce un incendiu a izbucnit la secția de terapie intensivă. Cseke Atilla, ministrul interimar al Sănătății, a precizat că 113 pacienți erau internați în spital, 10 fiind la secția de terapie intensivă.

Ana Loredana Predescu: „Până în prezent autoritățile nu au comunicat cauzele incendiilor din spitalele din România”

Se caută un judecător român pentru CEDO

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 octombrie 2021

Ministerul Justiției anunță că a început procedura de selecție pentru viitorul judecător care va fi ales în numele României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Mandatul actualulului judecător român la CEDO, Iulia Motoc, va înceta la data de 17 decembrie amul viitor, așa că țara noastră trebuie să transmită în timp util către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o listă cu 3 propuneri pentru postul vacant. Procedura trebuie finalizată până pe 5 mai 2022, însă cei interesați își pot depune candidatura până la data de 30 noiembrie 2021, ora 24.00, exclusiv în format electronic, la adresa selectie.cedo@just.ro.

Potrivit anunțului ministerului, îşi pot depune candidatura persoanele care au cel mult 65 de ani la data la care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei aşteaptă transmiterea listei de candidaţi (5 mai 2022); se bucură de cea mai înaltă prestanţă morală şi civică; întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţii judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională sau științifică recunoscută; au experiență profesională în domeniul drepturilor omului și cunosc în mod activ cel puțin una dintre cele două limbi oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului şi cel puţin în mod pasiv cealaltă limbă. Totodată, o altă condiție – dar nu foarte strictă, este aceea ca „în măsura posibilului, prin alegerea lor ca judecător, nu necesită înlocuirea frecventă sau pentru perioade lungi cu un judecător ad-hoc în exercitarea mandatului”.

„Dosarul de candidatură trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor menționate și să conțină:

un curriculum vitae (după modelul anexat prezentului anunț, standardizat prin Recomandarea 1646 (2009) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (disponibil aici și aici) completat în limbile română, engleză și/sau franceză, însoțit de o notă bibliografică detaliată, redactată în limba română, care să cuprindă lucrările și articolele publicate;

copii ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licență sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau din alte state membre UE ori în state terţe, recunoscute în România sau în alte state membre UE;

copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile științifice;

documente care să ateste îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea unor înalte funcții jurisdicționale (exemplu: decizii de definitivare într-o funcție juridică/condiții de vechime echivalente, documente privind gradele universitare, indicele Hirsch sau alte standarde similare);

copii ale documentelor care atestă cunoașterea activă a cel puțin uneia dintre cele două limbi oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cunoașterea pasivă a celeilalte limbi, în cazul în care candidații posedă asemenea documente;

o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și, după caz, faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații);

o declarație pe proprie răspundere de acceptare a nominalizării în calitate de candidat din partea României (care implică printre altele disponibilitatea de a înceta orice activități incompatibile cu statutul de judecător al Curții în ipoteza alegerii), precum și a faptului că nu există declarații sau fapte ale candidatului care, dacă ar fi date publicității, ar putea să prejudicieze reputația Curții;

orice alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate”, se arată în anunț.

După o primă selecție, magistrații vor susține un interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul Justiției, iar ulterior vor fi aleși trei candidați, care vor fi incluși în lista de propuneri. „În măsura în care este posibil, Comisia elaborează și o listă de rezervă cu alţi trei candidați. Lista de propuneri cuprinzând cei trei candidaţi se definitivează cu luarea în considerare (…) a necesităţii ca pe listă să figureze candidaţi de ambele sexe, cu excepţia cazului în care sexul candidaţilor de pe listă este cel insuficient reprezentat în cadrul Curţii (sub 40% din judecători). Propunerile finale, însoțite de dosarele de candidatură, sunt comunicate Guvernului, spre aprobare”, se mai precizează în anunț.

Donațiile către Arhiepiscopia Tomisului încep cu ”modesta” sumă de 5 euro

”Vrea să-și cumpere alt Mercedes? Donați la spitale, să nu mai stați în condiții infecte”

Ce este SMID și ADI și cum funcționează?

Situația județelor din România privind SMID-urile

Jumătate dintre județele din România au proiectul funcțional 100%

Administrațiile locale, vinovate pentru lipsa unei strategii clare privind SMID

Problemele de reglementare și implementare SMID

Cioloș se prezintă în fața Parlamentului pentru votul de încredere

UDMR ȘI PNL nu doresc refacera coaliției de guvernare sub conducerea lui Dacian Cioloș

Ce spun procurorii. Clanurile din Strehaia erau doar persoane de legătură

RECICLAD’OR și ENVIRON, două nume „grele” care apar în denunțurile celor de la Strehaia

Manager Environ: „Ați făcut mizerii împreună”

Răzvan Ziemba „nu cunoaște pe nimeni și nu știe nimic”

UPDATE 18 octombrie 2021

În același timp Ziarul de Investigații face următoarele precizări:

În urma apariției prezentului articol, in cursul serii de sâmbătă, 16 octombrie 2021, am primit pe e-mailul redacției următoarea notificare pe care o publicăm în integralitate

Medicii din toată țara sunt revoltați față de decizia Guvernului Cîțu

Pompierii, angajații caselor de asigurări de sănătate și cei ai DSP-urilor, obligați să se vaccineze

Victor Ponta: ”Nu v-ați săturat de acești ”inteligenți”? Mereu își rup hainele de pe ei să îl aleagă pe Băsescu, pe urmă pe Iohannis – după care se declara dezamăgiți, scârbiți, dezgustați bla bla”

Ponta, despre votanții vocali, care influențează masele: ”Noi ce vină avem că ei sunt sado-masochiști?”

În viitor, oamenii influenți vor face ”campanie pentru un alt Băsescu sau alt Iohannis”

Ocean Cleanup: o organizație nonprofit care își propune să îndepărteze 90% din plasticul oceanic plutitor, până în 2040

Great Pacific Garbage Patch: zona care acumulează cel mai mult plastic oceanic din lume

Pe ÎPS Teodosie îl poți lăsa să-ți citească din Biblie; nu să-ți prescrie tratamentul pentru gastrită

Pe Raed Arafat nu l-ai lăsa să-ți citească din Biblie; dar ar fi recomandat să-i asculți opinia medicală

Șoferii de camioane sunt scutiți de aceste restricții

Mircea Geoană, un politician cunoscut la nivel internațional

Aderarea României la NATO

Incendiile, o „normalitate” în spitalele din România

Rămâi conectat

Ultimul articol