Ministerul Justiției anunță că a început procedura de selecție pentru viitorul judecător care va fi ales în numele României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Mandatul actualulului judecător român la CEDO, Iulia Motoc, va înceta la data de 17 decembrie amul viitor, așa că țara noastră trebuie să transmită în timp util către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o listă cu 3 propuneri pentru postul vacant. Procedura trebuie finalizată până pe 5 mai 2022, însă cei interesați își pot depune candidatura până la data de 30 noiembrie 2021, ora 24.00, exclusiv în format electronic, la adresa selectie.cedo@just.ro.
Potrivit anunțului ministerului, îşi pot depune candidatura persoanele care au cel mult 65 de ani la data la care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei aşteaptă transmiterea listei de candidaţi (5 mai 2022); se bucură de cea mai înaltă prestanţă morală şi civică; întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţii judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională sau științifică recunoscută; au experiență profesională în domeniul drepturilor omului și cunosc în mod activ cel puțin una dintre cele două limbi oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului şi cel puţin în mod pasiv cealaltă limbă. Totodată, o altă condiție – dar nu foarte strictă, este aceea ca „în măsura posibilului, prin alegerea lor ca judecător, nu necesită înlocuirea frecventă sau pentru perioade lungi cu un judecător ad-hoc în exercitarea mandatului”.
„Dosarul de candidatură trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor menționate și să conțină:
un curriculum vitae (după modelul anexat prezentului anunț, standardizat prin Recomandarea 1646 (2009) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (disponibil aici și aici) completat în limbile română, engleză și/sau franceză, însoțit de o notă bibliografică detaliată, redactată în limba română, care să cuprindă lucrările și articolele publicate;
copii ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licență sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau din alte state membre UE ori în state terţe, recunoscute în România sau în alte state membre UE;
copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile științifice;
documente care să ateste îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea unor înalte funcții jurisdicționale (exemplu: decizii de definitivare într-o funcție juridică/condiții de vechime echivalente, documente privind gradele universitare, indicele Hirsch sau alte standarde similare);
copii ale documentelor care atestă cunoașterea activă a cel puțin uneia dintre cele două limbi oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cunoașterea pasivă a celeilalte limbi, în cazul în care candidații posedă asemenea documente;
o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și, după caz, faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații);
o declarație pe proprie răspundere de acceptare a nominalizării în calitate de candidat din partea României (care implică printre altele disponibilitatea de a înceta orice activități incompatibile cu statutul de judecător al Curții în ipoteza alegerii), precum și a faptului că nu există declarații sau fapte ale candidatului care, dacă ar fi date publicității, ar putea să prejudicieze reputația Curții;
orice alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate”, se arată în anunț.
După o primă selecție, magistrații vor susține un interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul Justiției, iar ulterior vor fi aleși trei candidați, care vor fi incluși în lista de propuneri. „În măsura în care este posibil, Comisia elaborează și o listă de rezervă cu alţi trei candidați. Lista de propuneri cuprinzând cei trei candidaţi se definitivează cu luarea în considerare (…) a necesităţii ca pe listă să figureze candidaţi de ambele sexe, cu excepţia cazului în care sexul candidaţilor de pe listă este cel insuficient reprezentat în cadrul Curţii (sub 40% din judecători). Propunerile finale, însoțite de dosarele de candidatură, sunt comunicate Guvernului, spre aprobare”, se mai precizează în anunț.
