Judecătorii Curții Constituţională a României (CCR) au astăzi pe masă sesizarea USR privind Hotărârea prin care Anca Dragu a fost revocată din funcţia de preşedinte al Senatului.

Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR sunt încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală, inclusiv cel potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative, fiind totodată sesizat că se încalcă principiul supremaţiei legii şi principiul constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului.

În urmă cu aproape o lună, 82 din cei 115 senatori au votat pentru demiterea Ancăi Dragu de la șefia Senatului, iar în locul acesteia, scaunul i-a revenit preşedintelui PNL, Florin Cîţu, care nu mai fusese acceptat ca premier și pierduse funcția importantă.

La acea vreme, Anca Dragu sublinia că stabilitatea funcției de președinte al Senatului și al Camerei Deputaților este prevăzută expres în Constituție, „tocmai pentru a evita un abuz de putere”. De altfel, și colegii de partid ai senatoarei au avertizat încă de atunci că vor cere controlul CCR și că vor lupta „pentru a împiedica abuzul deosebit de grav pe care noua majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR îl orchestrează la Senat în scopul revocării neconstituționale a președintei Anca Dragu”.

Potrivit Agerpres, USR consideră că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind nesocotite mai multe prevederi legale.

„Norma constituţională (art. 64) face o distincţie clară între calitatea de preşedinte al unei Camere a Parlamentului şi calitatea de membru în Biroul permanent. Această distincţie iese în evidenţă cu putere din faptul că preşedintele unei Camere a Parlamentului este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, anume 4 ani, în timp ce membrii Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.

În privinţa calităţii de membru în Biroul permanent al preşedintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de preşedinte al Senatului. În aceste condiţii, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiţi în această funcţie. Textul constituţional nu îi poate viza pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membru în Biroul permanent în mod direct, ci calitatea de preşedinte de Cameră le conferă, de drept, şi calitatea de membru şi preşedinte al Biroului permanent. (…)

Prin principiul configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective. (…) Revocarea preşedintelui Senatului nu poate conduce la pierderea de către grupul parlamentar din care acesta provine a funcţiei de preşedinte, funcţie dobândită în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, precum şi în temeiul principiului configuraţiei politice, principiu de rang constituţional”, se arată, printre altele, în textul sesizării.