4.1 C
București
luni, 26 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 570

Bărbații între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi Ucraina

Sursă foto: Reuters
Sursă foto: Reuters

Începând cu seara de ieri, 24 februarie, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi țara vecină.

De ieri şi până în momentul de faţă, aproximativ 4.000 de refugiaţi au intrat în Romania, din Ucraina .

Refugiaţii au intrat în ţară prin punctul de trecere a frontierei Siret. Oamenii vin atât din regiunea Cernăuți, cât și din alte zone ale Ucrainei, inclusiv capitala Kiev.

Bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara. Această interdicție este valabilă în perioada de aplicare a legii marțiale

Conform informaţiilor transmise de corespondentul Europa FM Sandrinio Neagu, bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi Ucraina. Astfel, Romania primeşte majoritar femei și copii.

Serviciul de Frontieră al Ucrainei informează că, din cauza intrării legii marțiale în Ucraina, plecarea din Ucraina este temporar restricționată pentru o categorie de cetățeni. În special, este interzisă părăsirea Ucrainei de către cețățenii ucraineni de sex masculin, cu vârstă între 18 și 60 de ani. Această normă se va aplica pentru perioada regimului juridic al legii marțiale”, se arată într-un comunicat oficial al Ministerului de Interne ucrainean.

Joi, peste 250 de cetățeni ucrainieni au ajuns în România și pe la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Oamenii trec pe Dunăre, cu bacul

Autoritățile din Tulcea au luat măsuri pentru primirea refugiaților.

În aceste condiţii Ministerul Sănătății a stabilit condiții speciale de intrare în țară pentru cetățenii ucrainieni.

Refugiaţii vor fi testați prioritar împotriva COVID-19. De asemenea, nu vor mai fi obligați să completeze formularul de intrare în țară. În plus, carantina sau izolarea nu vor fi obligatorii.

Trebuie să găsim o soluție. Trebuie să-i testăm. Să-i vaccinăm, dacă este cazul. Vom iniţia demersurile legislative care să-i excepteze această categorie de persoane de la măsurile legate de carantină și de completarea acelui formular electronic. Zilele următoare, trebuie să putem să operaționalizăm complet acest sistem. Există suficiente teste rapide. Testarea acestor persoane va fi prioritară. Nu favorizăm, în niciun fel, transmiterea infecției cu noul coronavirus”, a declarat Alexandru Rafila.

Dragostea învinge orice. Doi tineri ucraineni s-au căsătorit în timp ce în oraș se auzeau sirenele de alarmă

Sursa foto: CNN

În timp ce Ucraina este invadată de forțele armate rusești, doi tineri din Kiev, Iarina Arieva și Sviatoslav Fursin, au decis să se căsătorească, în ciuda războiului ce a început, informează CNN.

Cununia religioasă a avut loc la mănăstirea Sf. Mihail din Kiev, iar Arieva a declarat că a fost un moment foarte emoționant, dar și înfricoșător.

Cuplul a precizat că ar fi trebuit să se căsătorească pe 6 mai și să sărbătorească alături de cei dragi la un restaurant foarte cunoscut, cu vedere la râul Nipru, dar din cauza războiului izbucnit, cei doi au decis să nu mai amâne cununia religioasă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la încetarea focului

Cei doi tineri s-au cunoscut în urmă cu trei ani la un protest în centrul Kievului și au decis să se căsătorească acum deoarece nu știu ce le rezervă viitorul.

„Situația este grea. Vom lupta pentru pământul nostru. Putem muri și am vrut doar să fim împreună înainte de toate astea”, a spus Iarina Arieva.

După ceremonie, cei doi au precizat că se vor oferi să ajute forțele ucrainene în lupta împotriva invaziei rusești.

„Trebuie să ne apărăm țara. Trebuie să protejăm oamenii pe care îi iubim și pământul pe care trăim. Poate că vom merge să luptăm. Poate că vom ajuta cu altceva. Ei vor decide”, a mai spus ea.

Aceasta l-a descris pe soțul ei ca fiind „cel mai apropiat prieten al ei de pe Pământ” și speră ca va veni și ziua când vor avea ocazia să se bucure cu adevărat de căsătoria lor.

„Sper doar că totul va merge normal și vom avea pământul nostru, ne vom păstra țara în siguranță și fericită fără ruși în ea”, a concluzionat tânăra.

Reamintim că mii de oameni din Rusia au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei lui Putin de a invada Ucraina. De asemenea, la nivel mondial, în zeci de state, oamenii au ieșit în stradă, precizând că sunt alături de ucraineni. Totodată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sprijin urgent din partea statelor UE.

Ucraina, abandonată de Europa. Președintele ucrainean: „Am fost lăsaţi singuri să ne apărăm ţara”

Sean Penn se află în Ucraina, unde filmează un documentar

Sursa: theguardian.com

Sean Penn, actorul și regizorul american, se află zilele acestea la Kiev, unde filmează un documentar despre invazia lansată de Rusia asupra Ucrainei.

Președinția ucraineană a fost cea care a anunțat acest lucru, după ce actorul cu două premii Oscar și cunoscut activist umanitar a participat la un briefing de presă a Guvernului la Kiev, ieri, ascultând oficialii guvernamentali vorbind despre criza pe care mulți lideri mondiali o numesc cel mai grav conflict din Europa de după 1945.

Sean Penn este printre cei care susțin Ucraina fiind în Ucraina astăzi. Țara noastră îi este recunoscătoare pentru o asemenea demonstrație de curaj și onestitate”, se arată în declarația tradusă.

Sean Penn a fost fotografiat printre participanții la conferința de presă guvernamentală și apoi a fost văzut întâlnindu-se cu președintele Volodimir Zelenski într-un videoclip postat pe contul de Instagram al acestuia din urmă. Actorul în vârstă de 61 de ani pregătise însă momentul filmării unui documentar cu ceva timp înainte, potrivit The Guardian, dat fiind că a vizitat Ucraina în noiembrie 2021, când se întâlnise cu armata ucraineană.

Biroul președintelui ucrainean Zelenski a emis o declarație prin intermediul ambasadei Ucrainei în semn de apreciere pentru Sean Penn, care „a venit special la Kiev pentru a înregistra toate evenimentele care se petrec în prezent în Ucraina și pentru a spune lumii adevărul despre invazia Rusiei în țara noastră”.

Totodată, se subliniază că actorul „demonstrează un curaj care le lipsește multor altora, în special unor politicieni occidentali. Cu cât vor fi mai mulți astfel de oameni – prieteni adevărați ai Ucrainei, care susțin lupta pentru libertate – cu atât mai repede putem opri această invazie odioasă a Rusiei”.

Premierul Ciucă promite noi măsuri de sprijin la energie și gaze naturale

Sursă foto: stirileprotv.ro
Sursă foto: stirileprotv.ro

Premierul Nicolae Ciucă nu este focusat doar pe situația din Ucraina, ci și pe modul în care vor fi protejați în continuare românii de efectele creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, a asigurat acesta.

Ieri, în urma reuniunii Comitetului interministerial pentru energie, Ciucă a explicat care vor fi noile măsuri, care ar urma să fie aplicate timp de un an de zile, pentru a „garanta predictibilitatea și stabilitatea de care cetățenii și mediul de afaceri au atâta nevoie”.

Premierul a detaliat astfel cum vor fi protejați consumatorii casnici atât în ceea ce privește explozia prețului la energie electrică, cât și la gazele naturale. Potrivit acestuia, la electricitate există un pachet de sprijin estimat la 3,62 miliarde lei, urmând a fi introdus un tarif social de 0,68 lei/kw cu TVA inclus – pentru gospodăriile cu un consum lunar până în 100 kw, în condițiile în care sunt 4 milioane de gospodării care se încadrează la acest tip de consum, în timp ce alte 4 milioane de gospodării, care au un consum lunar de energie electrică între 100 – 300 kw vor beneficia de tariful de 0,8/kw lei cu TVA inclus. Însă, din ce a explicat premierul, vor fi sprijiniți și consumatorii non casnici.

Pentru clienții non casnici (IMM-uri – micro, mici și mijlocii, instituții publice, spitale, școli, grădinițe, lăcașuri de cult, primării, universități, ONG-uri etc, precum și alte instituții, va fi un tarif unic de 1 leu/kw, cu TVA inclus. Impactul estimat pentru măsurile de sprijin al acestor categorii de beneficiari este de 5,54 miliarde lei.

Pentru marii consumatori de energie, se vor aplica scheme de ajutor de stat care vor asigura reducerea costului cu până la 20%. În total, impactul estimat al măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici și non-casnici este pentru electricitate în valoare de 9,16 miliarde lei, până la sfârșitul acestui an”, a detaliat premierul.

În ceea ce privește gazele naturale, pachetul de sprijin îi are în vedere pe clienții casnici cu un consum anual de până la 1.200 mc, care vor beneficia de un tarif de 0,31 lei /kw. Aici, din ce s-a calculat, impactul estimat este de 2,8 miliarde lei. Legat de consumatorii non casnici, costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw. Din acest punct de vedere, a detaliat Nicolae Ciucă, nu sunt luați însă în calcul marii consumatori, aceștia urmând a beneficia de scheme separate.

Împreună, aplicarea măsurilor pentru energie electrică, dar și pentru gazele naturale vor avea un impact total estimat de 14,5 miliarde lei, până la finalul anului 2022. În plus, am decis o serie de măsuri suplimentare pentru piață, pentru a tempera volatilitatea prețurilor, fără a încălca regulile europene, care ar expune România unor proceduri de infringement și ar putea crea dificultăți majore în funcționarea pieței de energie.

Implementarea acestor măsuri, după 1 aprilie, va permite continuarea sustenabilă a eforturilor statului român de a oferi protecție populației și mediului de afaceri, care, timp de un an, vor avea o stabilitate a prețurilor, cu respectarea pieței libere. În acest fel, vom fi pregătiți, când situația va reveni la normal, cu o piață funcțională și, extrem de important, investiții semnificative în capacitatea noastră de a crește producția energetică. (…)

Lansăm, în cursul lunii martie, apel de proiecte în valoare de 460 de milioane de euro, pentru o capacitate instalată de 950 MW, din finanțările PNRR destinate consumatorilor industriali energointensivi, IMM-urilor și operatorilor economici din sectorul agricol. De asemenea, avem la dispoziție fondul de modernizare în valoare totală de 16 miliarde de euro din care am lansat deja, la începutul acestui an, proiecte în valoare de peste 2 miliarde de euro.

Vom continua, în toamna acestui an, cu alte proiecte în valoare totală de 2,8 miliarde euro care vor merge către producătorii de energie, consumatorii industriali, agricultură, HORECA, prosumatori, autorități publice și persoane fizice”, a mai punctat premierul.

Ucraina, abandonată de Europa. Președintele ucrainean: „Am fost lăsaţi singuri să ne apărăm ţara”

Sursa foto: NDTV

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat în noaptea de joi spre vineri că Rusia are de gând să distrugă politic țara, precizând că grupurile de sabotaj inamice au ajuns deja în Kiev.

De asemenea, șeful statului ucrainean a precizat că Putin l-a transfmorat în „ținta numărul unu”, iar familia sa a devenit „ținta numărul doi.” Potrivit lui Zelenski, în prima zi de confruntări între armata rusă și cea ucraineană și-au pierdut viața 137 de ucraineni și 316 au fost răniți.

Într-un mesaj video pe o rețea de socializare, președintele Ucrainei a spus că NATO nu are curaj să intervină pentru a ajuta țara în fața Rusiei.

Autoritățile din Ucraina susțin că forțele de la Kiev au făcut 800 de victime în rândul rușilor

„Cine este dispus să garanteze aderarea Ucrainei la NATO? Sincer, tuturor le este teamă. I-am întrebat pe toţi partenerii dacă sunt alături de noi. Sunt alături de noi dar nu sunt pregătiţi să ne ia într-o alianţă alături de ei”, a afirmat Zelenski, potrivit news.ro.

Totodată, acesta a precizat că în urma discuțiilor pe care le-a avut cu liderii europeni, a „auzit puține lucruri”, precizând că Ucraina a fost lăsată singură să se descurce în fața atacurilor rusești.

„Indiferent câte conversaţii am avut cu liderii străini, am auzit puţine lucruri. Primul este că suntem sprijiniţi. Sunt recunoscător fiecărui stat care ne ajută concret, nu numai cu vorbe. Dar este şi un al doilea lucru – am fost lăsaţi singuri să ne apărăm ţara. Cine este pregătit să lupte alături de noi? Sincer, nu văd”, spus Zelenski.

De asemenea, șeful statului ucrainean a mai declarat că i-a întrebat pe liderii Uniunii Europene când Ucraina va face parte din Alianța Nord-Atlantică, dar aceștia au evitat să ofere un răspuns concret.

„Astăzi i-am întrebat pe cei 27 de lideri ai Europei, dacă Ucraina va fi în NATO, am întrebat direct. Toţi se tem. Nu răspund. Iar noi nu ne temem, nu ne temem de nimic”, a concluzionat Zelenski.

Reamintim că vineri, 25 februarie, miniștrii de Externe din statele membre UE se vor întâlni într-o reuniune extraordinară privind criza din Ucraina.

NATO va spori prezența militară în Europa de Est, după ce Rusia a atacat Ucraina

ÎPS Teodosie, despre conflictul dintre Rusia și Ucraina: „Este un război între două ţări surori”

ÎPS Teodosie (Facebook Arhiepiscopia Tomisului)

ÎPS Teodosie a declarat că războiul care a izbucnit între Rusia și Ucraina nu este un război de apărare a „credinței și a gliei”, ci unul în care nu a fost „destulă diplomație, nu a fost destul dialog.”

Arhiepiscopul Tomisului a precizat că războiul se va putea opri, precizând că idealul creștinului este pacea, ce aduce armonie și bucurie.

„Trebuia să se continue dialogul, să fie nişte negocieri mai pacifiste. Când începe războiul deja este mult mai greu să mai negociezi pacea, dar nu ne putem opri din nădejdea noastră că avem dârzenie, credinţă și rugăciune stăruitoare”, a spus ÎPS Teodosie, potrivit G4media.

„Niciodată un război nu aduce bine”

Totodată, prelatul a mai afirmat că se va ruga pentru luminarea celor care au pornit acest război ce nu aduce niciun beneficiu, ci doar pierderi de vieți omenești. Arhiepiscopul Tomisului e de părere că orice violență „nu este după voia lui Dumnezeu” ci după firea lucrurilor.

„Noi am sperat să nu înceapă acest război, cum mulţi analişti auzindu-i sperau să nu înceapă acest război. Acum suntem în faţa unei realităţi, războiul a început. Să ne rugăm lui Dumnezeu ca Domn al păcii să asculte şi umilele noastre rugăciuni să deschidă minţile şi inimile celor ce au provocat acest război, celor ce au început acest război”, a precizat ÎPS Teodosie, joi seară, la o emisiune la Radio Dobrogea.

De asemenea, acesta a caracterizat conflictul ruso-ucrainean ca fiind un război „între semeni ai noștri”, precizând că speră ca prin rugăciune să se ajungă, din nou, la masa negocierilor și la un dialog real. Prelatul a anunțat „rugăciuni stăruitoare”, afirmând că nu există armă mai puternică decât rugăciunea.

„La război noi răspundem cu rugăciune, cu dragoste, cu cererea ca Dumnezeu să se milostivească, să-I lumineze pe cei ce se războiesc să nu se mai războiască. (…)Este un război între două ţări surori, cu o limbă înrudită, aşa cum se spune, au fost capitalele când la Moscova, când la Kiev”, a declarat ÎPS Teodosie.

Arhiepiscopul Tomisului a mai susținut că niciun război nu este justificat, iar uciderea semenilor „în numele unor ambiții nu este o dreptate”, precizând că dacă exista mai multă răbdare și mai multă înțelepciune nu se ajungea la un război.

„Nu s-ar fi ajuns aici dacă nu s-ar fi produs tensiuni între cele două părţi înainte de război. Oricine ar fi. Mânia şi iuţimea sunt păcate”, a conchis ÎPS Teodosie.

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a sfințit sediul AUR Constanța

DNA și coronavirusul: 175 de dosare înregistrate în legătură cu pandemia de COVID-19, de la data declarării stării de urgență

Sursa foto: www.g4media.ro
Sursa foto: www.g4media.ro

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a publicat o parte din raportul de activitate pe 2021, după ce anterior bilanțul anului trecut a fost prezentat de către procurorul șef Crin Bologa.

În fața ministrului Justiției Cătălin Predoiu, reprezentanți ai sistemului judiciar și ai instituției, DNA a prezentat plusurile și minusurile pe anul trecut.

Dacă este să analizăm extrasul publicat pe site-ul instituției, situația pandemică a fost, ca să zicem așa, un atu. Poate fără legătură, însă DNA arată că în 2021 au fost „mai multe”: „În pofida unei situații extrem de dificile cauzate de pandemia de COVID-19, activitatea Direcției Naționale Anticorupție în anul 2021 s-a îmbunătățit la cei mai mulți indicatori statistici față de anul precedent: mai multe dosare și mai mulți inculpați trimiși în judecată, mai multe persoane cu funcții publice înalte deferite justiției, mai multe sesizări primite despre posibile fapte de corupție, în timp ce ponderea achitărilor a scăzut, iar stocul de dosare s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze privind fapte de corupție și asimilate celor de corupție al căror prejudiciu estimat este de 8.164 milioane lei, din care, în cursul anchetei penale s-a recuperat deja suma de 209 milioane lei”, se precizează în document.

Tot aici, se detaliază și cifrele legate de pandemie, partea de corupție: dosarele având ca obiect infracțiuni de competența DNA în legătură cu pandemia de COVID-19. „Din cele 175 de dosare înregistrate de la data declarării stării de urgență (respectiv din 16.03.2020) la data de 31.12.2021 mai erau în lucru 89 de dosare penale având acest obiect. În anul 2021 au fost soluționate 27 de dosare, din care în 7 dosare privind 19 inculpați s-a dispus sesizarea instanțelor de judecată prin 3 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției”, se explică în bilanțul DNA.

Per total, anul trecut au fost înregistrate mai multe sesizări (2.139, adică cu 15% mai mult față de 2020), ceea ce procurorii anticorupție au interpretat ca fiind reflecția unei încrederi mai mari a cetățenilor. Totodată, și dosarele au fost „mai multe”, un număr crescut fiind și în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată – 730, adică o creștere de 44,5% față de anul precedent, în timp ce a crescut și numărul de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv (40 față de 29 în 2020).

DNA a contabilizat și numărul persoanelor cu funcții de conducere, control și demnități publice trimise în judecată în 2021, reieșind că și aici este un plus: 18 demnitari (șapte parlamentari – un președinte al Camerei Deputaților, doi miniștri și un fost prim-ministru, trei secretari și un subsecretar de stat, un prefect, doi președinți și un vicepreședinte de Consiliu Județean), „ceea ce arată concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței”, după cum se arată în raport.

După atâtea „bile albe” în activitate, DNA a detaliat totuși că au existat și puncte mai puțin „fericite”. Aici se menționează deficitul de procurori (47 față de schema prevăzută), dar și modul în care pandemia de COVID-19 a afectat activitatea operativă – 91 de cazuri de îmbolnăviri sau contacte directe ale unor persoane infectate, cu măsuri de izolare sau carantină pe diferite durate de timp. „Totodată au fost acte de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.)”, se explică în raport unele dintre motivele care au ținut pe loc anchetele în cazurile de corupție.

Nicolae Ciucă: Securitatea și siguranța românilor nu sunt afectate

Nicolae Ciucă, premierul României (captură video)

România este protejată prin apartenenţa la NATO, a dat asigurări joi premierul Nicolae Ciucă. Premierul a afirmat solidaritatea României cu Ucraina, în urma atacului Federației Ruse. În contextul conflictului din Ucraina, premierul a spus că România beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate din istorie, iar securitatea si siguranța cetățenilor nu sunt afectate.

Nicolae Ciucă a declarat că situația cetăţenilor români aflaţi în Ucraina este monitorizată atent. Autorităţile sunt pregatite să asigure asistenţă consulară celor care au nevoie de ajutor, a mai declarat Nicolae Ciucă.

„Avem de-a face cu o agresiune neprovocată asupra unui stat independent, parte a ONU. România condamnă cu fermitate atacul armatei ruse, care a făcut deja numeroase victime. Suntem în permanent dialog cu NATO și aliații europeni. Am convocat la Guvern un task force pentru gestionarea situației din Ucraina. Structurile guvernamentale sunt pregătite să asigure măsurile necesare pentru preluarea la nevoie a fluxurilor de refugiați.

Suntem solidari cu Ucraina și pregătiți să acordăm ajutor umanitar. Monitorizăm situația cetățenilor români din Ucraina și acordăm asistență consulară. Asigurăm cetățenii români că siguranța nu le este afectată în nicio formă. România se află sub umbrela celei mai puternice alianţe din istorie, iar parteneriatul cu SUA ne oferă protecţie. Ne-am asigurat că România are suficiente stocuri de gaze în depozite pentru a gestiona trecerea de sezonul rece. Am decis noile măsuri de protejare a populației de efectele creșterii prețurilor la energie și gaze. Acestea vor fi aplicate timp de un an de zile”, a declarat Nicolae Ciucă.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, după ședința CSAT pe tema situației din Ucraina, că Moscova a ales calea complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent.

De asemenea, șeful statului a precizat că Rusia a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor.

„Rusia e agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul. Întreaga planetă vede azi acest adevăr. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei”, a spus Klaus Iohannis.

Iohannis a declarat că țara noastră nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, precizând că Guvernul României va lua toate măsurile pentru ca securitatea românilor să nu fie afectată.

Iohannis: „E o situație de criză majoră”

Liderii coaliţiei de guvernare: Condamnăm ferm invadarea teritoriului Ucrainei

Liderii PSD si PNL
Liderii PSD si PNL. sursa foto: g4 media

Liderii PSD, PNL și UDMR au dat o declarație comună în care condamnă agresiunea armată a Rusiei pe teritoriul Ucrainei.

”Prin invazia cinică de azi, Federația Rusă este arhitectul celei mai grave crize de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, care pune în pericol viața a milioane de oameni, deopotrivă copii, bătrâni, femei sau bărbați”, au precizat liderii coaliției în declarație. Liderii coaliției au mai declarat însă că românii sunt în siguranță. Țara noastră nu va fi implicată în niciun posibil conflict militar, au mai dat ei asigurări.

”Niciodată în istoria ei, România nu a avut garanții de securitate mai solide decât acum, în calitatea sa de membru NATO. În această perioadă de insecuritate regională, se vede cu atât mai pregnant cât de importante sunt apartenența României la NATO și Uniunea Europeană și parteneriatul strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii”, se mai arată în declarația comună.

”Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale condamnă ferm invadarea și agresiunea armată de către Federația Rusă a teritoriului Ucrainei.

Acțiunile Federației Ruse încalcă în mod criminal principiile de drept internațional, începând cu cel al respectării suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Prin invazia cinică de azi, Federația Rusă este arhitectul celei mai grave crize de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, care pune în pericol viața a milioane de oameni, deopotrivă copii, bătrâni, femei sau bărbați”

Ei îi asigură pe toți românii că sunt în siguranță, iar țara noastră nu va fi implicată în niciun posibil conflict militar.

”Îi asigurăm pe toți românii că sunt în siguranță, iar țara noastră nu va fi implicată în niciun posibil conflict militar. Niciodată în istoria ei, România nu a avut garanții de securitate mai solide decât acum, în calitatea sa de membru NATO. În această perioadă de insecuritate regională, se vede cu atât mai pregnant cât de importante sunt apartenența României la NATO și Uniunea Europeană și parteneriatul strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii.Folosirea ilegală a forței armate pentru îndeplinirea unor obiective determinate de o istorie falsificată este inacceptabilă pentru lumea secolului XXI și Federația Rusă va suporta consecințele acestor acțiuni care încalcă flagrant fundamentul relațiilor internaționale. Acțiunile inacceptabile ale Federației Ruse vor primi un răspuns pe măsură de la partenerii României din NATO și UE, cu care România se află în permanentă coordonare. Federația Rusă trebuie să înțeleagă să înceteze de urgență agresiunea asupra Ucrainei, precum și să evite cu orice preț pierderea de vieți omenești.

Mai mult, agresiunea Federației Ruse va avea consecințe devastatoare nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra poporului rus, care va suferi inevitabil în urma sancțiunilor ample, economice și de alt tip, care le vor afecta profund țara, până la izolare internațională.

Considerăm că este datoria noastră, a forțelor politice democratice responsabile românești să ne arătăm solidaritatea cu sutele de mii de familii care fug din calea invaziei orchestrate de Vladimir Putin. Guvernul României îi va ajuta pe toți cetățenii ucraineni care caută refugiu în țara noastră și vom acorda asistență umanitară Ucrainei”, au declarat liderii coaliției de guvernare.

Declarația comună este semnată de Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, Florin Cîțu, președintele Partidului Național Liberal, Kelemen Hunor, președintele UDMR (RMDSZ), Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

Marcel Ciolacu: PSD va propune înjumătățirea accizei la carburanți pe o perioadă determinată

Momente de groază în Ucraina: „Ne-am dat seama că va începe războiul după ce băncile au sistat plata cu cardul. Ne rugăm să scăpăm!”. Mărturii ale românilor din Ucraina

Imagini surprinse în urma atacurilor din Ucraina-Foto The Guardian

„Nu credem că un război se anunță”, spuneau câțiva români din Ucraina, intervievați de „Ziarul de Investigații”, în urmă cu aproape o lună. La acest moment, e război în toată regula. Rusia a atacat Ucraina, iar oamenii sunt speriați. La ora publicării acestui articol, autoritățile anunță „sute de morți” din Armata Ucrainei.

Populația este panicată. Oamenii se grăbesc să părăsească țara, însă, nu toți o pot face. Ieșirea este posibilă pentru femei și copii. În cazul bărbaților, este posibilă doar dacă au rezidență în altă țară. Cei mai mulți dintre ei se „refugiază” în Republica Moldova. În prima zi de război, 4000 de ucrainieni au ajuns în Moldova, potrivit președintei Maia Sandu.

Românii se mobilizează pentru a-i ajuta pe conaționalii din Ucraina. Cazare în timpul războiului

Românii stabiliți în Ucraina sunt îngroziți, iar unele familii cer protecție pentru copiii lor.

Nu putem pleca chiar toți. Unde să ne ducem cu copiii după noi? Ne-am dat seama că va începe războiul. În urmă cu câteva zile nu s-au putut face plăți cu cardul. Murmurat, ni s-a spus că băncile fac niște actualizări, își iau marjă de protecție, pentru a nu fi blocate tranzacțiile. Se așteptau și aceste atacuri din partea Rusiei, țară care poate controla tot Pământul. Ne rugăm să scăpăm, a explicat unul dintre interlocutorii noștri, stabilit în Ucraina.

Spitalele se pregătesc pentru răniți. Corespondență din Ucraina

Mai multe firme din România care administrează pensiuni au anunțat că oferă cazare gratuită pentru familiile cu copii din Ucraina, pe toată perioada de război. Anunțurile au fost făcute pe grupul de Facebook unde comunitatea de români și de moldoveni din Ucraina comunică.

Jurnaliștii ucrainieni oferă ultimele detalii. Orașul Odessa a început să fie bombardat. S-au înregistrat explozii în în Konotop, lângă Harkiv, Herson, Gostomel. Kievul a declarat stare de asediu între orele 22:00 și 07:00.Spitalele din Transcarpatia suspendă internările, pentru a-i putea primi răniții, a transmis ziarista Marianna Prysiazhniuk.

Care e „scopul” războiului Rusia-Ucraina. Declarația lui Putin. Amenințări, teroare

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a explicat tranșant care este scopul „războiului” Rusia-Ucraina.

„Scopul său este de a proteja oamenii care au fost supuși hărțuirii și genocidului de către regimul de la Kiev timp de opt ani. Și pentru aceasta ne vom strădui pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și pentru aducerea în fața justiției pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv a cetățenilor Federației Ruse. În același timp, planurile noastre nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene. Nu vom impune nimănui nimic cu forța” (…), este partea „dulce” din discursul lui Putin, redată integral de The Guardian.

Așa cum s-a remarcat deja, Putin nu a ezitat să transmită atenționări clare statelor care „intervin” în acest război. Președintele Rusiei nu s-a ferit să le spună că vor avea parte de „experiențe” greu de imaginat, dacă Rusia va fi oprită din atacuri.

Acum câteva cuvinte importante, foarte importante pentru cei care ar putea fi tentați să intervină în evenimentele în desfășurare. Cine încearcă să ne împiedice, și cu atât mai mult să creeze amenințări pentru țara noastră, pentru poporul nostru, să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și vă va duce la consecințe pe care nu le-ați experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiți pentru orice dezvoltare a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi auzit, s-a exprimat Putin, potrivit sursei citate.

Citește și: „Momentan e pace! Am dat comandă de păr din Ucraina/ E adevărat că ne ia în Armată? în Germania au venit plicuri!”. Reacții exclusive ale românilor din Ucraina despre „război”

Video Exclusiv – Interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul Federației Ruse la București, Domnul Valery Kuzmin

Kremlin: Operațiunea militară va continua până la demilitarizarea Ucrainei și eliminarea „naziștilor”

Foto: România24.ro
Foto: România24.ro

Kremlinul a anunțat joi că operațiunea militară împotriva Ucrainei va dura atâta timp cât este necesar. Obiectivul Moscovei este de a impune un „statut neutru” Ucrainei. Dar și de a elimina „naziștii” care, în opinia purtătorului de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, se află în această țară.

Dmitri Peskov a declarat că cetățenii ruși susțin ofensiva militară din Ucraina. El nu a dorit să răspundă la întrebarea dacă Moscova îl consideră pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ca fiind unul dintre „naziștii” pe care Rusia își propune să îi elimine.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, nimeni nu vorbeşte de ocuparea Ucrainei, fiind „inacceptabil” folosirea acestui termen legat de operaţiunea militară prin care Moscova își dorește să impună demilitarizarea Ucrainei.

El a declarat că este imposibil ca Rusia să fie închisă în spatele unei cortine de fier, în ciuda ameninţărilor occidentale.

„Desigur că am putea avea probleme cu un anumit număr de ţări. Dar cu acele state aveam deja probleme şi înainte”, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

Dmitri Peskov a adăugat că Moscova „a prevăzut” că piețele din Rusia vor fi afectate în urma unei „reacţii emoţionale” după ofensiva împotriva Ucrainei, dar a dat asigurări că este o perioadă „trecătoare”.

„Pentru că această perioadă emoţională să fie cât mai scurtă posibil, au fost luate toate măsurile necesare”, a declarat Peskov.

Decizia de a ataca Ucraina a fost „dictată de preocuparea pentru viitorul” Rusiei. Rusia solicită de mai multe săptămâni occidentalilor să promită că Ucraina nu va intra niciodată în NATO, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Dmitri Peskov a asigurat că Moscova este pregătită să discute cu liderii ucraineni despre cererile ei, dacă ei sunt la rândul lor „pregătiţi să discute despre ele”.

Rusia vrea demilitarizarea totală a Ucrainei, a declarat preşedintele Dumei de Stat

Moscova urmăreşte demilitarizarea completă a Ucrainei, a declarat joi preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, după ce Rusia a declanşat în zorii zilei o ofensivă împotriva acestei ţări.

Viaceslav Volodin, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, susţine într-o postare pe Telegram că demilitarizarea Ucrainei este singura modalitate de a evita războiul în Europa.

El le-a cerut ucrainenilor să depună armele şi să nu participe la niciun fel de mobilizare.

NATO va spori prezența militară în Europa de Est, după ce Rusia a atacat Ucraina

Mai mulți profesori din Ucraina au solicitat să fie cazați la Galați

Foto: Ziarul de Iaşi

Mai mulți profesori din Ismail, Ucraina, au solicitat să fie cazați la Galați, împreună cu familiile lor. Ei au făcut acest demers către conducerea Universității Dunărea de Jos din Galați, a anunțat prorectorul Alexandru Nechifor. Potrivit prorectorului Alexandru Nechifor, Universitatea Dunărea de Jos din Galați a fost contactată de mai multe cadre didactice din Ismail, care au transmis că doresc să fie cazate la Galați împreună cu familiile lor. Este vorba de profesori cu care instituția gălățeană colaborează.

Prorectorul Universității Dunărea de Jos din Galați, Alexandru Nechifor, a discutat, joi, cu o parte din cei 85 de studenți ucraineni care sunt cazați în căminele studențești de la Galați. Reprezentanții instituției de învățământ le-au oferit tinerilor suport fizic, dar și consiliere psihologică.

Studenții ucraineni se tem pentru siguranța familiilor lor

Majoritatea studenților ucraineni înscriși la Universitatea Dunărea de Jos din Galați se află în căminele gălățene. Ei au venit după ce în urmă cu o săptămână instituția de învățământ superior a anunțat reluarea cursurilor în format fizic și renunțarea la cele în format online, desfășurate astfel, în ultimii doi ani, a declarat, Maria Marian, președinta Clubului Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Sfânt”, din cadrul Ligii Studenților din Galați.

Maria Marian a mai precizat că nu au reușit să ajungă la Galați, alți zeci de tineri aflați în an pregătitor sau studenți în anul I la Universitatea de stat gălățeană. Studenții ucraineni care învață la Galați sunt îngrijorați de situația din Ucraina. Ei se tem pentru siguranța familiilor lor, care trăiesc acolo, a mai adăugat Maria Marian, președinta Clubului Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Sfânt”, din cadrul Ligii Studenților din Galați.

Primarul oraşului Galaţi a declarat, în cursul zilei de astăzi, 24 februarie, că oraşul este pregătit să primească persoane refugiate, venite din Ucraina.

Afirmaţiile vin în contextul în care atacul Rusiei duce la valuri uriașe de refugiați.

“Suntem alături de vecinii şi prietenii noştri ucraineni, care învaţă şi lucrează la Galaţi, alături de întregul popor ucrainean, în aceste vremuri tulburi. Suntem gata să întindem o mână de ajutor celor care fug acum din casa şi din ţara lor şi avem speranţa că acest conflict nemeritat se va sfârşi cât mai curând”, a scris pe Facebook primarul Ionuţ Pucheanu.

Galaţiul este pregătit să primească refugiați din Ucraina

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie moderată
4.1 ° C
4.4 °
3.9 °
94 %
5.1kmh
100 %
lun
7 °
mar
5 °
mie
9 °
J
8 °
vin
6 °

Ultimul articol

Fake-news privind modificarea legislației de pensionare a polițiștilor, reclamat de Sindicatul Sidepol

Un nou fake-news a apărut în spațiul public, vizavi de modificări la legislația privind pensionarea polițiștilor. Mai precis, un document care ar reprezenta o...

Ministrul Apărării, declarații controversate privind patriotismul dictatorului Ceaușescu

Radu Miruță, cel mai proaspăt ministru al Apărării, se află în mijlocul unui scandal, după o serie de declarații controversate. Invitat la Digi 24,...

Huiduieli de Ziua Unirii, la Focșani și Iași; jandarmii au aplicat amenzi

Ziua Unirii Principatelor Române - mai bine spus manifestările organizate cu acest prilej -, nu a fost lipsită de incidente. Prezența șefului statului la ceremoniile...