E o zi rece de sâmbătă, iar românii din Ucraina vorbesc despre „Războiul Rece” cu Rusia, când detașat, când mai precipitat.

Printre activitățile cotidiene, „se strecoară” și grija „Războiului” cu Rusia(unul care nu a început), dar despre care vorbește mult toată media.

Momentan e pace! Nu cred că Rusia va ataca Ucraina acum. Eu sunt la Liov acum și toul pare ok. În zilele următoare voi ajunge la Kiev și Odesa. Probabil, cu cât se mediatează mai mult această temă, un posibil atac, cu atât mai puțin sunt șanse ca acesta să se producă”, susține Valentin Voinea, un român cu rădăcini ucrainiene, care face des deplasări prin prisma activității. Aproape șase luni pe an le petrece în Ucraina.

„Eu am întrebat care e faza cu vaccinul la hotel, aveam cazare. Și a fost așa o secretomanie(…) Mi-au zis să am trei vaccine(n.r trei doze) și că totul e ok”, explică Valentin, entuziasmat că ne poate veni în ajutor pentru materialul nostru jurnalistic.

Reacții exclusive ale românilor din Ucraina: „E adevărat că ne ia în Armată?!”

Românii din Ucraina sunt strânși într-un grup pe Facebook. Este locul lor de întâlnire, de „informare”. Vorbesc în limba română. Acum, cea mai frecventă întrebare este: „ne ia în Armată? Am auzit că în Germania au venit plicuri de recrutare”

Printre toate aceste frământări, apare și o neliniște comercială: „eu, din Chișinău, am dat comandă de păr din Ucraina. E posibil să întârzie, din cauza unui posibil război?”, se întreabă Victoria Ungureanu.

Ii intrebăm de unde își iau informațiile, încât au astfel de nelămuriri: „Urmărim site-urile care postează pe Facebook, mai ascultăm emisiunile în limba română a Radioului”(n.r Radioul Ucrainean UA), ne detaliază Loredana, cea care administrează și grupul de socializare al românilor din Ucraina.

Cu alte cuvinte, românii din Ucraina se informează, în mare parte, din media. Având în vedere întrebările pe care le au, tonul alarmist, nu par cele mai credibile.

O recunosc și ei: „nu prea am văzut știri… despre noi: românii din Ucraina beneficiază de …sau românii din Ucraina organizează(…), ci mai mult: „Șoc în Europa! Rusia atacă Ucraina! A început recrutarea în Armată!” și când dai să citești știrea e totul „sucit”. Sunt atât de multe informații(…), neexplicate. Spre exemplu, eu nu am găsit pe nicăieri, dacă poți circula cu un autoturism în Ucraina care nu este pe numele tău. Sau, dacă sunt român și am copii născuți aici, pot să cer alocație și din România?”, spune cu multă patimă Lucia Leia.

Români vs moldoveni din Ucraina. Mai mult decât istorie. Oamenii vor informații concrete

Pandemia a anulat recensământul care ar fi trebuit să spună cu exactitate câți români mai locuiesc în Ucraina.

Ultimele date oficiale, consultate de Ziarul de Investigații, arată că în acest stat sunt aproximativ 500 000 de români.

Este a doua minoritate după cea rusă. Singura „triere” pe care ar trebui să o facă autoritățile ar fi: numărătoarea reală a moldovenilor din Ucraina. Astfel, am ști câți români și câți moldoveni trăiesc cu adevărat în Ucraina.

Statistica e necesară pentru asigurarea drepturilor acestor minorități. De altfel, în urmă cu doi ani, Consiliul Național al Românilor din Ucraina a cerut Președinției Române să ia măsuri ferme împotriva ucrainizării, moldovenizării forțate”.

Românii din Ucraina au cerut președintelui Iohannis să intervină

 „Este imperios necesar ca România să-şi revizuiască atitudinea faţă de comunitatea românească din Ucraina înţelegând că doar măsurile urgente pot să salveze de la dispariţie o comunitate istorică bine conservată. Este cazul de a crea o celulă de criză pentru coordonarea tuturor activităţilor Deschiderea ICR-ului la Kiev, cu reprezentanţe funcţionale la Cernăuţi, Slatina şi Ismail nu mai poate fi amânată. România nu poate tolera la nesfârşit atitudinea în forţă a autorităţilor ucrainene de a ne asimila prin toate mijloacele. niciun alt interes şi nicio altă posibilă influenţă din exterior nu pot justifica dispariţia unei comunităţi.

Noi nu dorim să ajungem în situaţia confraţilor din Valea Timocului, pentru ca apoi să ne deplângem soarta”, au denunță românii din Ucraina, potrivit românia.europaliberă.org

Profesorul Radu Baltasiu: „Când faci doar cântarea României(…) doar ai bifat o acțiune”

Și profesorul Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a avut un discurs critic la adresa autorităților române. El susține că nu se fac eforturi suficiente pentru conservarea identității românilor din Ucraina: „orice țară care se respectă face acțiuni culturale pentru conservarea identității. Însă, când doar te duci să apari pe scenă cu niște oameni care cântă și dansează pe scenă, într-adevăr, care fac bine lucrul ăsta, faci doar cântarea României, doar ai bifat o acțiune”, a precizat Radu Baltasiu, într-un interviu realizat de jurnalistul George Damian.

Până la „războiul cu Rusia”, românii din Ucraina vor dialog „limpede”

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, la telefon cu oficiali americani, pe tema unui posibil război Rusia-Ucraina

Interlocutorii noștri din Ucraina susțin că autoritățile din România și jurnaliștii ar trebui să aibă un dialog mai „limpede”.

Nu are nimeni nevoie de panică. Rusia e puternică. SUA sunt puternice. Noi trebuie să știm ce să facem, cum să facem. Să fim serioși, războiul nu se anunță. Noi vrem grădinițe sigure pentru copii, vrem acces în limba română peste tot!”, ne-a menționat Olga Niculcea, care ar dori să revină în România, pentru „liniștea copiilor”.

În ceea ce privește „plicurile” trimise pentru „recrutare”, oficialii României spun că, de fapt, este vorba doar despre situația incertă a unor rezerviști aflați în prag de pensionare.

Citește și: Sancțiuni „foarte severe”, în cazul în care Rusia trece la atac

Video Exclusiv – Interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul Federației Ruse la București, Domnul Valery Kuzmin

Articolul precedentCiolacu: „Reducerea de TVA nu va avea impactul pe care ni-l dorim”
Articolul următorIohannis a discutat cu președintele Ucrainei despre situația tensionată din regiune
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”