2.5 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 1500 de lei pe lună. Anul trecut, în loc de măriri, guvernul le-a acordat acestora echivalentul a 125 de lei pe lună în tichete pentru alimente. Peste 5 000 de oameni eligibili nu beneficiază, însă de acești bani, iar banii nu se acordă retroactiv. Undeva, se ascunde echivalentul a 625 000 de lei nedistribuiți, lunar. Procedurile pentru a îți primi banii, o dată ce aceștia nu îți mai sunt virați pe card, implică accesarea unor numere de telefon nefuncționale, și sunt aproape imposibil de navigat, chiar și pentru cei cu experiență în navigarea aparatului administrativ din România.
Doamna M.
Doamna M. are 61 de ani. Este necăsătorită, și nu are copii. A lucrat ca statistician medical, în cadrul unei policlinici din județul Brașov, timp de 32 de ani. Apoi, mama sa a fost diagnosticată cu Parkinson, iar tatăl său a suferit un accident vascular cerebral. Atunci, doamna M. a fost nevoită să renunțe la slujba ei, pentru a îi putea îngriji: pe unul dintre ei,timp de un an, iar pe celălalt, timp de șapte ani.
De atunci au început și problemele sale de sănătate, spune ea. Acum, aceasta are pareză, hipertensiune arterială mare, malnutriție proteino-calorică și doar 39 de kilograme. Doamna M a fost,astfel, pensionată pe caz de boală. Primind o pensie de boală sub 1500 de lei lunar, în 2022, a devenit eligibilă pentru a beneficia de programul „Sprijin pentru România.” Acesta a fost introdus de guvern în același an, continuând și în 2023.
Programul „Sprijin pentru România presupune distribuirea unor tichete pentru achiziția de produse alimentare și mese calde
Peste 2,5 milioane de persoane eligibile aflate în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie au dreptul la aceste tichete. Ele sunt oferite pe suport electronic (card). Voucherele au o valoare nominală de câte 250 lei, și sunt alimentate o dată la două luni. Cardurile au fost însoțite de scrisori care conțin instrucțiuni de utilizare. Pe lângă asta, scrisorile mai conțin și detalii despre operatorii economici parteneri, și un număr de telefon pentru cazurile în care întâmpinați probleme.
Număr de telefon la care Doamna M a apelat, de nevoie. După ce a primit acești bani în prima tranșă – iunie/iulie 2022, a doua tranșă a banilor, august/septembrie, nu s-a materializat. La numărul de la call center-ul afișat nu i-a răspuns, însă, nimeni. Aceasta a început, atunci, un pelerinaj îndelungat la instituțiile care ar fi putut să îi ofere un răspuns cu privire la banii care îi reveneau, de drept.
Peste 5,000 de beneficiari sunt, însă, prinși în limbo, și nu beneficiază de banii care li se cuvin
Știm acest lucru de la Doamna M. Ea l-a aflat de la funcționarii publici la care a apelat, din august 2022, când nu i-a intrat pe card a doua tranșă a acestor bani. În fiecare dimineață a mers la operator să verifice, dar banii au întârziat să apară. La telefon, nimeni. Încet, încet, și-a pierdut speranța, soldul fiind mereu zero.
„Am fost în audiență și pe la Casa de Pensii, peste tot, ANAF-UL, PRIMĂRIA, ABSOLUT TOATE FORURILE TUTELARE , peste tot eram eligibilă, numai că, mi se spunea, sunt peste 5 000 de cazuri nerezolvate în toată țara, dar asta nu mă încălzea cu nimic, vă spun sincer. Am fost peste tot, cu bonuri de ordine, și au fost lunile de iarnă, în care a trebuit să stau și în curte, la Casa de Pensii. Și din pensia de boală mă încadram în absolut tot, numai că asta a fost. Am cerut acel fabulos desfășurător de card, ca să știu unde au fost virate sumele, și restul nu mi s-au eliberat,” ne-a spus aceasta.
În disperare de cauză, doamna M. a apelat la un consilier local din localitatea dânsei
De acolo, cazul a ajuns la cabinetul senatorului Irineu Darău, USR, și consilierului său parlamentar, Ferencs Istvan Kabai. Situația precară a doamnei M. i-a mișcat profund pe aceștia, care au început să lucreze imediat pentru a încerca să inițieze o remediere a situației.
„În ianuarie 2023 am mers împreună la Casa Judeteana de Pensii Brasov care a confirmat că doamna Manu e eligibilă și este pe lista celor eligibili pentru a beneficia de aceste tichete sociale de 250 de lei. Listă trimisă și la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Însă, aici se oprește competența lor, pentru că banii sunt gestionați de minister,” a relatat consilierul parlamentar Kabai, într-o postare pe Facebook, prin care, în disperare de cauză, unde și-a mobilizat urmăritorii să o distribuie, în speranța că va ajunge sub ochii cuiva cu putere de decizie.
Asta, după ce Senatorul Irineu Darău trimisese deja interpelări la MIPE și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Prin acestea, el cerea clarificări despre modul în care sunt rezolvate aceste probleme și despre activitatea Call Center-ului ministerului.
Răspunsurile, spune Kabai, au venit în bătaie de joc. Li s-a spus că doar cei de la Call center pot rezolva această problemă – același Call Center unde nu răspundea nimeni
„A încercat doamna de sute de ori să sune la numerele indicate, am încercat și eu, împreună cu doamna M. de sute de ori, în mai multe zile, niciodată nu a răspuns nimeni la numerele indicate. Apropo, nu au răspuns nici la mailurile trimise la adresa card.sprijin@mfe.gov.ro, ” își continuă acesta relatarea.
Imposibilitatea de a afla ceva concret, în ciuda faptului că aveau confirmarea faptului că doamna M. era eligibilă pentru a primi voucherul, le-a provocat celor doi frustrări enorme.
„În afara faptului că mă simt luat de prost de Statul Român și mă enervează enorm asta, mă gândesc la doamna Manu care deși are dreptul și nevoie de acești bani, fiind și bolnavă, nu îi primește din cauza nepăsării și nesimțirii Guvernului,” își continuă Kabai relatarea, pe Facebook. „Haideți să o ajutăm cu asta, să distribuim postarea asta, etichetând ministerul, să ajungă până la dumnealor. PS. Am sunat la toate numerele de telefon de zeci de ori și azi, fără să răspundă cineva,” finalizează, acesta, postarea.
L-am contactat pe consilierul parlamentar, pentru a auzi cu urechile noastre exact ce poate aduce la un asemenea nivel de frustrare un consilier cu experiență în rezolvarea acestui tip de cazuri
Acesta ne explică procedura, și ne spune că acel consilier local care îi contactase epuizase deja toate pârghiile la care ar fi putut apela, la rândul său. Acesta nu era un consilier local oarecare, ci unul extrem de implicat în rezolvarea unor probleme de ordin social. Împreună, spune Kabai, ajutaseră mulți oameni cu dizabilități pentru a-și primi drepturile. Așadar, un alt om care cunoaște cum funcționează sistemul.
„A venit să mă întrebe ce putem face, pentru ca ei au încercat deja să sune, si am zis haideți să mergem la Casa de Pensii! Am fost la Casa de Pensii, unde am fost undeva tratat, asa mai… erau puțin nervoși, cum că noi ne-am facut treaba, lasati-ne-n pace!” ne povestește consilierul.
Acesta le-a cerut celor Casei de Pensii să apeleze și dânșii instituțiile cu care lucrează, pentru a face lumină
Aceștia l-au refuzat, continuă Kabai, spunându-i că ei nu au voie sa sune la MIPE, cu toate că ar fi putut primi un răspuns mai rapid, și ca acesta era chiar îndemnul de pe scrisoarea primită.
Scrisoare în care se precizează, spune acesta că, dacă sunt probleme, beneficiarul trebuie să sune Sodexo apoi, dacă nu acolo e problema, să sune la Minister. Lucru pe care l-au făcut, încercând să apeleze, în disperare de cauză, și la cunoștințe din instituție.
„Am incercat sa sunăm,” confirmă Kabai. „După ce am primit și în scris că doamna este pe lista celor eligibili să primească aceste tichete sociale de 250 de lei, am început să sunăm în diferite zile, în difriete ore, am început să sunăm cât mai repede, că pe noi asta ne interesa, să rezolvăm. Văzând că nu se poate și, sunând la niște persoane de acolo, aceștia au spus că ei nu rezolvă, că ei nu au voie să intervină,” relatează Kabai.
Acesta e momentul în care au realizat că problema depășește cazul izolat al unei probleme individuale, și că privesc o posibilă situație endemică
„Atunci, ce ne-am gândit, să trimitem și la MIPE, și la Ministerul Muncii Și Solidarității Sociale, o întrebare din partea biroului senatorial Irinel Darău,” continuă Kabai.
„Am întrebat dacă știu de existența acestor probleme, cum funcționează call center MIPE, și câte cazuri au rezolvat de când există acest call centre. Am primit un răspuns cam în bătaie de joc,” relatează acesta. Mai precis, au fost trimiși înapoi, la începutul lanțului vicios. „Ne-au indicat să sunăm la numărul ăla.” (n.r. De la call center-ul Sodexo)
Consilierul spune că nu mai suporta, el, însuși, să fie părtaș, din ianuarie, februarie, anul acesta, la calvarul doamnei M, unul început în august, anul trecut. Și, aici, ne spune ceva care aterizează ca o bombă.
Sumele pe care statul le „pierde pe drum” nu sunt plătite retroactiv
Acestea par astfel, a rămâne, undeva, pierdute pe drum
„Gândiți-vă,” spune el, „că aceste sume de bani nu se plătesc retroactiv, adică și dacă a avut doamna dreptate, și este pe lista eligibila la casa de pensii.”
O întrebăm și pe doamna M. acest lucru, și ne răspunde că „Ăsta este marele semn de întrebare, unde sunt acești bani, și de ce refuză să dea, în ciuda insistențelor, să obțină acest fabulos defășurător de card, să-mi fac confirmarea soldului de card.”
Recursul la postarea publică de pe Facebook a venit din disperare de cauză…
„Efectiv, nu mai suportam să o văd pe doamna că, deja, plăteste gazul pentru încălzire în rate, a fost si operată, a lucrat 32 de ani, până când s-a îmbolnăvit, a lucrat și a plătit taxe, și ea are dreptul și trebuie sa beneficieze de acesti bani. Văzând că nu se rezolvă nimic , am decis sa facem publică chestia asta,” spune consilierul Kabai.
… și a dus la „Instituția Băiatului”
Postând public pe Facebook, Kabai a aflat că doamna M. nu este singura în această situație.
„Am avut aceeași problemă,” scrie cineva. „Am pierdut o tranșă pentru că am fost excluși de pe listă ( nu si-au recunoscut nici unul vina). Ne-au introdus din nou după sesizare.
La recomandarea unei prietene am scris la adresa asta. A fost singurul care s-a sinchisit sa răspundă. Încercați și dumneavoastră. xxx.xxxx@mfe.gov.ro.”
Sunt mult mai multe cazuri, confirmă Kabai.
”Și, cineva a rezolvat prin cineva, adica noi avem, stii tu, Instituția Băiatului, în România, adică știu eu pe cineva care ne-a rezolvat asta, poate putem, si am apelat si eu la asta, am și trimis un mail la domnul respectiv, încă nu am primit raspuns că, na, a fost vinerea după-masa”
Îl întrebăm dacă au primit vreo motivație scrisă în ceea ce privește neplata. Nu există motivație. „Păi asta e problema, nu reușim să vorbim cu nimeni de la MIPE,” spune acesta.
„Aceste probleme apar mereu, datorită guvernului, care a găsit calea cum să facem populism, că „vă mai dăm,” în loc să mărim. Și o sa mergem până în pânzele albe, noi trebuie să și reprezentăm cetățenii, ne-am implicat în mult mai multe cazuri deja, cu angajările asistentului personal.”
„Încercăm să responsabilizăm și guvernul, și casele de pensii etc, și cumva sa cerem și schimbări structurale, adică nu se poate să existe un call-center unde sa nu raspunda niciodată, dar niciodată nimeni, adică problema e asta, că nu răspunde nimeni, nu primesc oamenii nici o informație, și când încerci să faci, îți dai seama, te enervează, te ia de prost, statul, cumva,” își varsă consilierul parlamentar năduful.
Soluția?! Legislația clară, uniformizată, rezultată din colaborarea între partide și acceptarea ideilor bune ale altora, pentru a lucra în slujba cetățeanului
„Încercăm să rezolvăm și prin legislatie, aceste probleme: prin uniformizarea legislației, prin repararea unor articole din legi care guvernează legea 448, drepturile persoanelor cu dizabilitati, si alte legi, încercăm să le schimbăm în favoarea lor. Și nu doar că facem noi, inițiem legi, dar depunem amendamente pe legile altora si pe legile bune în acest sens, le și susținem,” afirmă Kabai.
„Adică, noi susținem orice inițiativă bună, în acest sens, orice e în favoarea persoanelor cu dizabilități, și mereu am votat legile bune pe tema asta, pe langa ce am și inițiat, legea 448. Aceasta e în integritate o inițiativă care schimbă și revizuieste legea 448, dar e blocată la Camera Deputaților,” explică acesta.
„Acolo e chiar un proiect transpartidic, lucrat de USR și, am încorporat amendamente acolo, și de la alte partide, care au fost bune. Am discutat acolo și cu ONG-urile, și am introdus și doleanțele lor, adică a lucrat o echipă foarte mare de specialiști la ea. Încă e blocată legea, dar vedem câteodată că mai vine un parlamentar, mai depune câte o bucățică de acolo… Nu contează. Conteaza să se schimbe și legislația și modul în care noi ne raportăm, adică România se raporteaza la persoane cu dizabilități, la oameni în nevoie, adică sperăm că, așa, picătură cu picătură, să putem schimba ceva.”
Am cerut o părere și senatorului Irineu Darău, care ne-a răspuns rapid, cu amabilitate și pe larg
„România va deveni o țară mai bună cu cetățenii săi abia atunci când îi va trata cu respect pe cei mai vulnerabili dintre români – persoane cu dizabilități, vârstnici sau copii,” ne-a transmis acesta.
„Este unul dintre principiile mari cu care am plecat la drum atunci când am primit mandatul de senator de Brașov. Am alcătuit o echipă de specialiști pe legislația legată de educație, muncă și protecție socială, devenind și membru în Comisia pentru Învățământ și respectiv în cea pentru Muncă, Familie și Protecție socială.
În acești ani cabinetul meu a preluat diverse cazuri sociale nerezolvate sau ignorate de autorități, am înțeles probleme sistemice și am găsit viduri legislative care generau probleme în masă.
În afară de a rezolva aceste cazuri punctuale, am depus inițiative și amendamente legislative la Legea 448 privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la Legea Educației și la cea a Pensiilor.
De exemplu: pentru a da mai multe șanse copiilor din mediile defavorizate, am propus o extindere masivă (acum în maxim 450 de școli din țară) a programului Masă Caldă în școli. Din vizitele mele în teritoriu am descoperit că nenumărate familii au decis să-și înscrie copiii la școală după ce au aflat despre posibilitatea unui prânz primit la școală,” a precizat senatorul.
Cu privire la cazul românilor care nu au acces la tichetele pe care sunt îndreptățiți să le primească, senatorul Darău ne-a transmis următoarele:
„Referitor la cazul tichetelor sociale primite de pensionari cu venituri mici, am întrebat Guvernul cu privire la nerezolvarea problemelor și nefuncționarea suportului telefonic oferit celor care au nevoie de ajutor. Este evident chiar din răspunsul lor că “persoanele desemnate […] fac acest lucru suplimentar atribuțiunilor pe care le au la nivelul direcției”. Nu există statistici publice privind numărul de cazuri rezolvate de această echipă de suport.
Voi solicita ministerului transparență reală și o echipă dedicată acestei nevoi.
Invit orice locuitor care se confruntă cu probleme similare să contacteze cabinetul meu la 0790101317 (telefonic sau pe whatsapp) sau la irineu.darau@senat.ro. E dreptul lor și obligația noastră.”
Problema asistenților personali, un alt stres pentru persoanele vulnerabile din România
Consilierul senatorului, Ferencs Istvan Kabai, ne-a vorbit și despre alte dificultăți cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. O problemă mare este cea a asistentului personal. Legislația și procedura actuală dezavantajează, în momentul de față, atât persoana cu dizabilități, cât și asistentul acesteia.
De exemplu, explică Kabai, asistentul personal a fost platit, până acum, peste 90 la sută din bugetul de stat. 10 la sută din plata acestuia era acoperită de primării, din fonduri proprii.
„Noi am susținut legea introdusă de un alt parlamentar din alt partid. Am susținut să fie plătit sută la sută din bugetul de stat, pentru că multe primării care nu aveau bani să angajeze, refuzau să angajeze asistentul personal. Ei îndemnau persoana cu dizabilități, deși avea dreptul la un angajat, să ia indemnizația, dar, luând indemnizația, asistentul personal nu are plătită nici sănătatea, nici contribuțiile la stat. A trecut legea asta de senat, și a mers în camera deputaților, să sperăm că va merge și acolo,” spune acesta.
„Speranța moare ultima”
Este motto-ul după care se ghidează doamna M., care este, acum, fericită. Fericită pentru că, în timp ce redactam acest articol, demersurile făcute au avut, în sfârșit, efectul sperat: doamnei M. i-au intrat banii! Banii pe luna iunie/ iulie 2023. De cei 1250 de lei pe care nu i-a primit nu se știe nimic. I-a spus „domnul Feri” că ca încerca să o ajute și în acest sens, spune dânsa.
”Îmi pierdusem orice speranță,” spune dînsa. „Mi s-a eliberat prima tranșă când au fost eliberate cardurile, respectiv in iunie 2022. Atât. O sumă de 250, până acum, când, după toate demersurile făcute, și prin domnul Feri, și așa, prin toate, mi-a intrat, deci toată perioada august 2022, deci, respectiv, mai 2023, nu au intrat. Am cerut și desfășurătorul de card, cu email-uri trimise, absolut tot-tot-tot, nimic, până acum, când în sfârșit mi-a intrat fabuloasa sumă de 250 de lei. Peste tot eram eligibilă. În sfârșit, acum pot să zic că am intrat în normalitate. În al doisprezecelea ceas, vă dați seama, a ieșit soarele și pe strada mea,chiar îmi pierdusem orice nădejde, orice speranță (…) Oricum, chiar dacă nu e retroactiv, măcar de acum încolo, io trag nădejde și speranțe.”
Subzistență cu ajutorul împrumuturilor de la prieteni și a plăților eșalonate
O întrebăm pe Doamna M. dacă are asistent personal.
Nu are.
„Cum vă descurcați cu sănătatea?!,” insistăm.
„Atâta cât pot eu, bine mersi, cu medicamente, eu am lucrat în sistemul sanitar, am fost statistician”, ne spune.
„Cum reușiți, totuși, pe atât de puțini bani?!” încercăm, din nou.
„Ăsta este venitul, nu mai pun la socoteală cheltuielile pe medicamente, și nu vorbesc de întreținere, de gaz, de curent și restul, plus referatele cu care trebuie să merg la comisia de pensie de boală, în fiecare an. Deocamdată am numai 61. Dacă oi mai apuca 62 și trei luni ca să intru de drept, nu știu. Adică, eu nu sunt nici optimistă, nici pesimistă, eu sunt realistă, și crudul adevăr, asta e realitatea, ce aș putea să fac?! Stau și mă gândesc, în alternativa că sunt alte persoane mult mai năpăstuite decât mine, și mă consolez cu ideea aceasta.”
„Și, totuși, cum vă descurcați, cu facturile, iarna, la gaz, curent, altele?” o întrebăm, de încheiere
”Păi, foarte greu, cu împrumuturi de la prieteni, dat în tranșe înapoi, ca mijloc de subzistență pentru plata facturilor și a medicamentelor. Restul, din cât s-a putut, așa, pentru alimentație, care nu mai pun că este regim și așa mai departe, fac abstracție de acest fapt, mai ales că sunt singură, nu am copii, nu sunt căsătorită. Acum, să zicem că am ajuns, așa, puțin la liman, și… știți cum este, speranța moare ultima, dar îmi luasem orice nădejde, dacă nu erau demersurile făcute, chiar nu mai aveam… cunoștințele îmi puseseră alternativa și cu o depeșă pentru procuratură, dar eu nu am trecut prin așa ceva niciodată, și nu aș fi făcut un asemenea, plus că nu știu ce șanse de reușită. Cînd mi s-au încărcat, nu îmi venea să îi cred ochilor, mi-au intrat 250, deci aferentul pe luna iunie-iulie – atâta este cuantumul.
Profilul Doamnei M. este cel al unuia dintre cei 2.5 milioane de români care trăiesc dintr-un venit de sub 1 500 de lei pe lună, în România anului 2023.
