Cancelarul german a precizat că trebuie prevenită o confruntare directă între NATO şi Rusia.
Prin urmare, este exclusă participarea NATO la războiul din Ucraina.
Într-o declaraţie făcută astăzi, 4 martie, pentru postul de televiziune ZDF, Olaf Scholz a declarat că implicarea NATO ar duce la o escaladare dramatică a acestei situaţii dificile în Ucraina, ceea ce ar aduce mari pericole.
Şeful executivului german a explicat de ce trebuie prevenită o confruntare între NATO şi Rusia
“Iată de ce nu ar fi o politică responsabilă să facem asta acum. De aceea nu va exista acum nicio decizie care va conduce la implicarea militară a statelor NATO în această confruntare. Ceea ce se întâmplă chiar acum este un război împotriva poporului ucrainean”, a precizat Olaf Scholz.
El a subliniat că, pentru dezescaladarea situaţiei din Ucraina, este nevoie de o încetare a focului. În plus, este nevoie şi de negocieri suplimentare privind o retragere a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean, arată Agerpres, citat de Digi24.
Cancelarul german insistă asupra negocierilor
Olaf Scholz a mai ţinut să precizeze că o schimbare de regim în Rusia nu reprezontă o soluţie şi nu ar rezolva problemele din regiune. Cancelarul german şi-a explicat afirmaţia, declarând că democraţia este ceva care trebuie să vină de la oameni.
“Nu există un buton pe care poţi apăsa pentru a soluţiona toate problemele. Singura cale este de a încerca insistent să creăm un cadru pentru negocieri şi de a găsi un consens”, a concluzionat Olaf Scholz”.
Gigantul petrolier rus Lukoil a solicitat oprirea imediată a războiului din Ucraina, fiind prima mare companie rusească care face acest demers.
Boardul Lukoil a dat publicității o declarație încare iși prezintă poziția oficială.
„Susținem încetarea rapidă a conflictului armat și spijinim fără rezerve soluționarea printr-un proces de negociere și prin mijloace diplomatice”, a transmis consiliul de administrație al Lukoil. Lukoil este deţinută majoritar de preşedintele grupului, Vagil Alekperov.
Lukoil este a două cea mai mare companie petrolieră rusească, după Rosneft, firmă controlată de stat. Lukoil are peste 100.000 de angajați la nivel global. Compania este listată la bursă.
Compania este prezentă și în România, unde operează rafinăria Petrotel Ploieşti, a treia rafinărie din țară. Lukoil deține în România o rețea de 310 stații de distribuție a carburanților unde lucrează circa 3.000 de persoane.
Site-ul companiei petroliere ruse Lukoil.com, precum şi cele ale subsidiarelor din România, lukoil.ro şi petrotel.lukoil.com, nu mai funcţionează joi seara, după ce grupul a publicat un mesaj în care cere încheierea războiului din Ucraina. „Web Page Blocked” este mesajul de pe site-ul lukoil.ro. Nici pagina rafinăriei Petrotel Lukoil nu mai poate fi accesată.
Cine vrea să acceseze site-ul companiei-mamă din Rusia, lukoil.com, primeşte mesajul „502 Error Bad Gateway”.
În schimb, paginile de Facebook ale companiei sunt funcţionale, dar sunt afişate doar mesaje promoţionale.
Controale la benzinăriile Lukoil din România
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au efectuat marţi controale la 55 de benzinării Lukoil şi magazinele aferente acestora din 22 de judeţe. Au fost aplicate 56 de amenzi contravenţionale în valoare totală de aproximativ 600.000 lei şi 29 de avertismente. Au fost oprite definitiv de la comercializare produse în valoare totală de peste 16.000 lei, iar pentru 12 puncte de lucru comisarii au decis oprirea temporară a prestării serviciului şi încetarea practicilor comerciale incorecte.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Moscova că recurge la „teroarea nucleară”. Moscova doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl, după bombardarea unei centrale nucleare din centrul Ucrainei, a mai afirmat Volodimir Zelenski.
Declarațiile liderului de la Kiev vin după ce un incendiu a izbucnit în această dimineață la centrala nucleară de la Zaporojie.
„Avertizăm pe toată lumea că nicio altă ţară cu excepţia Rusiei nu a tras vreodată asupra centralelor nucleare. Este prima dată în istoria noastră, prima dată în istoria omenirii. Acest stat terorist recurge acum la teroarea nucleară”, a transmis Volodimir Zelenski într-o înregistrare video difuzată de preşedinţia ucraineană.
„Ucraina are 15 reactoare nucleare. Dacă este o explozie, se termină tot. Sfârşitul Europei. Este evacuarea Europei”, a mai declarat Zelenski.
Volodimir Zelenski a mai declarat că numai o acţiune europeană rapidă poate opri trupele ruse. „Trebuie să împiedicăm Europa să moară în urma unui dezastru nuclear”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Joe Biden şi Boris Johnson au reacţionat
„Sute de mii de oameni au suferit consecinţe (după Cernobîl), zeci de mii au fost evacuaţi. Rusia vrea să repete asta şi deja repetă asta”, a mai declarat afirmat Zelenski.
Preşedintele american Joe Biden a discutat la telefon cu Zelenski despre situaţia de la centrala nucleară Energodar de la Zaporijie. Preşedintele american a cerut Rusiei să înceteze activităţile militare în zona centralei de la Zaporijie, se arată într-un comunicat de presă remis de Casa Albă după discuţia telefonică cu liderul de la Kiev.
Premierul britanic Boris Johnson a denunţat, de asemenea, vineri, într-un comunicat, „acţiunile iresponsabile” ale preşedintelui rus Vladimir Putin care pot „ameninţa direct securitatea întregii Europe”, după bombardarea unei centrale nucleare de către forţele ruse care au invadat Ucraina.
Un bombardament al armatei ruse a lovit la primele ore ale zilei de vineri centrală nucleară de la Zaporijie. Centrala are şase reactoare şi este cea mai mare din Europa.
Atacul a provocat un incendiu care a afectat o clădire pentru cursuri de formare şi un laborator. Siguranţa nucleară este deocamdată asigurată, au spus autorităţile ucrainene.
Nivelurile de radioactivitate rămân nemodificate, a anunţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), citând autoritatea de reglementare nucleară ucraineană.
Un incendiu s-a produs în noaptea de joi spre vineri la centrala nucleară Zaporijjia, cea mai mare din Europa, situată în orașul Enerhodar, din sud-estul Ucrainei, după ce armata rusă a bombardat uzina. Anunțul a fost făcut de către primarul oraşului, Dmitri Orlov, pe în contul său Telegram.
Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a raportat că incendiul la centrala nucleară Zaporijie a fost stins.
„La ora 06:20, incendiul din clădirea de antrenament a NPP Zaporijie din Enerhodar a fost stins”, se arată în comunicat.
În urma incendiului nu sunt victime.
Luptele au încetat în apropierea centralei nucleare din Zaporijjia. Nivelul de radiații este în prezent normal, deși incendiul continuă la instalație, a declarat vineri un purtător de cuvânt al centralei, Andrii Tuz.
Andrii Tuz a declarat că centrala nu a suferit daune critice, însă doar o singură unitate de generare a energiei din șase este operațională.
„O mulțime de echipamente tehnice au fost lovite” în atac, a declarat el.
Pompierii au reușit să aibă acces la locul unde s-a produs incendiul, au declarat echipele de intervenție. Acestea anunțaseră inițial că trupele ruse le împiedică să stingă incendiu declanşat și că trag în pompieri.
Nivelul de radiații la situl centralei nucleare de la Zaporijjia nu s-a modificat
Centrala nucleară din Zaporijjia este cea mai mare din Europa, potrivit site-ului uzinei. Aceasta susține o cincime din totalul energiei electrice generate în Ucraina.
Centrala nucleară are în total șase unități. Prima a fost conectată la rețeaua electrică în 1984, iar cea de-a șasea în 1995.
Zaporijjia este situată la aproximativ 200 de kilometri vest de orașul Donețk.
Autoritatea ucraineană de reglementare în domeniul nuclear a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că nu există „nicio schimbare în ceea ce privește nivelul de radiații la situl centralei nucleare de la Zaporijjia”, a transmis vineri AIEA pe Twitter.
Cea mai mare îngrijorare este că incendiul ar putea perturba răcirea reactorului de la centrală, a declarat un expert în arme nucleare.
„Reactoarele sunt structuri mari, sigilate și din beton. Ele nu ar trebui să ia foc. Nu știm ce a provocat incendiul. Cea mai mare îngrijorare ar fi dacă un potențial incendiu ar sparge structura de izolare a reactorului, atunci ar putea deveni periculos”, a explicat Jeffrey Lewis, director al Programului de neproliferare pentru Asia de Est la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare.
Moscova recurge la „teroarea nucleară” şi doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl, a acuzat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pe 14 martie martie, Franța renunță oficial la purtatul măștii în toate spațiile, excepție fiind transportul în comun, precum și la pașaportul verde.
Prim-ministrul francez Jean Castex a anunțat că documentul care atestă că ai trecut prin boală, ești vaccinat sau ai un test negativ Covid-19 va rămâne în vigoare în spitale și aziluri.
„Situaţia sanitară se îmbunătăţeşte graţie eforturilor noastre colective, graţie măsurilor pe care le-am luat (…), condiţiile sunt reunite pentru o nouă etapă de relaxare a măsurilor”, a spus premierul francez, potrivit Agerpres.
Valul cinci al pandemiei de Covid-19 este în declin în toate țările din Europa
În ultima săptămână, în Franța s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de noi cazuri de infectări cu coronavirus. Mai exact, miercuri, 2 martie, s-au înregistrat peste 53 de mii de noi cazuri, cu 20 de mii mai puține raportate în urmă cu o săptămână.
De asemenea, presiunea din spitalele franceze s-a redus constant, astăzi fiind peste 2.000 de persoane internate la terapie intensivă. Premierul francez a declarat că în ciuda ridicării restricțiilor, masca de protecție va fi necesară în mijloacele de transport în comun, iar obligativitatea de vaccinare în rândul personalului medical rămâne valabilă.
În România, ministrul Sănătății a anunțat că se va renunța la obligativitatea purtării măștii în spațiile închise, iar la evenimente se va putea intra fără prezentarea certificatului verde.
Totodată, Rafila a mai declarat că unele restricții vor fi menținute, cum ar fi purtatul măștii în spațiile închise. Mai mult, va fi menținută recomandarea pentru telemuncă, acolo unde este posibil.
„Masca, în mod evident, nu se va mai utiliza în exterior, însă purtarea măştii rămâne obligatorie în spaţiile publice închise şi este recomandată în spaţiile deschise aglomerate”, a spus ministrul.
Reamintim că în 4 martie, președintele Iohannis va găzdui o ședință privind gestionarea epidemiei de COVID-19, unde se va discuta despre măsurile de relaxare în perioada imediat următoare.
În ultimele 24 de ore, în țara noastră s-au înregistrat sub 6.000 de noi cazuri de Covid-19 și 114 decese. În total, până astăzi, 3 martie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.754.730 de cazuri de infectare cu noul coronavirus
Premierul Georgiei a anunțat că a depus candidatura la aderarea la Uniunea Europeană, în mod oficial, joi, la doar două zile după ce Ucraina a semnat cererea de aderare la blocul comunitar.
Șeful Guvernului, Irakli Garibașvili, a precizat că Georgia este un stat european ce în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare serioasă, precizând că aderarea la UE reprezintă „obiectivul strategic” al Tbilisi.
Poate cel mai important motiv pentru care Georgia a cerut aderarea la blocul comunitar european este reprezentat de invazia rusească asupra Ucrainei. Reamintim că țara din Caucaz a făcut parte din Uniunea Sovietică, iar în 2008, Rusia a reușit să cucerească două teritorii în urma unui război-fulger: Osetia de Sud și Abhazia.
Când războiul pornit de Putin unește lumea liberă
Discursul lui Zelenski din ultimele zile a dat curaj mai multor lideri să își arate interesul pentru Uniunea Europeană, președintele ucrainean precizând în repetate rânduri că e nevoie de o accelerare a intrării Ucrainei în Uniunea Europeană.
În 2021, guvernul de la Tbilisi a anunțat că intenționează să își prezinte candidatura la aderarea la UE în 2024, dar războiul pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei a schimbat planurile guvernanților.
Asemenea Ucrainei, Georgia a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, dar cu toate acestea, acordul nu poate oferi o garanție că va face parte din blocul comunitar.
Drumul Georgiei spre UE va fi unul lung deoarece țara este zguduită, în acest moment, de o criză politică seriosă, iar guvernul este acuzat de încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Reamintim că astăzi, 3 martie, Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Președintele Maia Sandu a declarat că țara pe care o conduce este gata să își asume responsabilitatea pentru viitorul ei, precizând că moldovenii își doresc să trăiască pașnic în democrație.
„Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană”, a declarat președintele Republicii Moldova, potrivit Digi24.
În urmă cu două zile, și președintele ucrainean a semnat cererea de aderare a Ucrainei la blocul comunitar european.
Președintele Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană alături de premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, informează Digi24.
Acesta a declarat că cererea va ajunge în următoarele zile la Bruxelles, menționând faptul că Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar și să se rupă definitiv de „mâna Rusiei.”
„Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova”, a declarat Maia Sandu.
„Maturizarea ne-a luat 30 de ani”
Președintele Moldovei a mai spus că în ciuda războiului din Ucraina, visul de a face parte din UE nu a fost spulberat, din contră, a devenit mai puternic.
„Rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitate și rămânem calmi, generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani. Acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asumăm viitorul”, a concluzionat Maia Sandu.
Într-o postare pe pagina de Twitter, președintele Moldovei a declarat, înaintea începerii războiului din Ucraina, că gestul lui Putin de a recunoaște cele două republici separatiste ucrainene, Donețk și Lugansk, contravine dreptului internațional.
„Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a scris Maia Sandu pe Twitter.
În urmă cu două zile, Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Acesta a precizat că Ucraina trebuie primită în UE în procedură de urgență.
Printre Moldova și Ucraina, statut de candidate la aderare se numără Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile sunt blocate de ani buni, iar oficialii europeni sunt sceptici în ceea ce privește o posibilă aderare la UE în următorii ani.
Evident, statutul de candidat la aderarea la blocul comunitar oferă și unele beneficii, spre exemplu aceasta devină mai atractivă pentru investiții, iar fluxurile comerciale devin mai ușoare.
Statul român are responsabilități mari pentru Mediu: să combată efectele poluării, inclusiv prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”, să folosească în mod corespunzător resursele naturale.
Otrăvirea apelor(n.r) poluarea acestora reprezintă infracțiune. Cu toate acestea, în România „marii poluatori” sunt chiar firmele de stat.
Ultima analiză de laborator, colectată din mai multe râuri din țară arată că apa este otrăvită cu metale grele: aluminiu, cupru, arsen, plumb, mercur, zinc,limitele sunt depășite chiar de mii de ori, așa cum notează și cluj24.ro
Cercetarea a fost realizată de dr. Peter Hantz și a vizat mai multe râuri din munții Apuseni, potrivit sursei citate. Efectele pentru sol și sănătatea populației sunt devastatoare. Firma Cuprumin SA este direct responsabilă de această bombă ecologică.
„Marii poluatori” sunt chiar firmele de stat. Ministerul Economiei privește pasiv dezastrul ecologic
Pârâul Abruzel. foto realizată de Peter Hantz. sursa cluj24.ro
„Are loc contaminarea continuă a apelor și a aluviunilor cărate de ele, provenind din mine închise –ca cele din Baia de Arieș, valea Rinelii, zona Băița sau Roșia Montană – precum și cele active, cum sunt cele de la SC Cuprumin SA.
„Chiar dacă apa se dizolvă până ajunge în râuri mai mari, aluviunile coboară și sedimentul râurilor rămâne grav contaminat. Peste câteva decenii ne va costa foarte mult remedierea râurilor și solurilor afectate”, a explicat cercetătorul Hantz, pentru cluj24.ro. Cuprumin SA a fost înființată pentru valorificarea zăcământului de minereu cuprifer de la Roşia Montană.
Localnic: „Ce să facă tinerii? Să plângă că ne-a furat aurul și apa e roșie?!”
Este în subordinea Ministerului Economiei. Deși ar trebui să fie un exemplu pentru combaterea poluării, oficialii de la Economie nu fac eforturi pentru prevenirea acestei bombe ecologice.
Roșia Montană este una dintre cele mai sărace zone din țară, iar efectul poluării se va simți zeci de ani.
„Cât de bogată ar fi trebuit să fie această zonă! Tinerii au plecat unde au văzut cu ochii! Ce să facă aici? Sa plângă că ne-a furat aurul și apa e roșie”, a mărturisit un localnic, pentru Ziarul de Investigații.
Măsurătorile au arătat că pârâul Șes este cel mai afectat. De asemenea, extrem de poluate sunt și pârâurile aferente Abrudului: în apei pârâului Abruzel, concentrația metalelor e de 3-1000 ori peste limită (Aluminiu 219 mg/L / 200 ug/L, Cadmiu 17.6 ug/L /5 ug/L, Cobalt 253 ug/L / 20 ug/L, Cupru 1820 ug/L / 200 ug/L și Zinc 1830 ug/L / 200 ug/L, date din octombrie 2021, notează sursa citată mai sus.
Un an de la dezastrul de pe lacul Tarnița. Niciun „autor cunoscut”
În februarie 2021, lacul Tarnița s-a găsit o cantitate impresionantă de medicamente expirate, provenite din Germania.
Polițiștii s-au sesizat din oficiu, dar nici acum nu există un „autor cunoscut” pentru infestarea apei. Garda de Mediu Cluj a precizat că strâns nouă saci cu medicamente toxice, expirate, dar nu ar fi apucat să otrăvească apa potabilă.
La scurt timp, Consiliul Concurenței a demarat o anchetă. S-a pornit de la ipoteza că ar fi fost „o reglare de conturi” între firmele care gestionează deșeurile speciale, considerate toxice, așa cum sunt medicamentele.
Într-un raport al Consiliului Concurenței sunt menționate și dificultățile pe care le întâmpină operatorii unor astfel de deșeuri. Cel mai greu este pentru firmele care vor să acceadă pe piață.
Li se cere sisteme de incinerare și de decontaminare termică, dar și experiență în această activitate.
Cea din urmă condiție conduce, aproape involuntar, către o concurență neloială. Se ajunge, astfel, la subcontractarea serviciilor.
Astfel, cele care nu dețin astfel de echipamente sunt folosite de companiile mari. Prin urmare, ajung să fie lideri de piață prin vulnerabilitatea legii. Iar statul are, totuși, obligația să facă legi care să protejeze sănătatea românilor.
Potrivit surselor noastre autorizate, oficialii Ministerului Sănătății și cei ai Mediului nu au venit nici acum cu o propunere de îmbunătățire a legislației în domeniul poluării.
În România 16 dintre cele mai importante ape sunt poluate cu particule mici de plastic, potrivit unui raport național pe această temă.
Astfel, rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu, potrivit green-report.ro.
Comisia Europeană a hotărât să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice, notează Hotnews.
Acest lucru presupune amenzi de sute de mii de euro, care se plătesc din bugetul național. Statul român a tot trimis cereri de amânare pentru aplicarea Directivelor împotriva poluării, însă nu s-a grăbit să-i taxeze pe marii poluatori, așa cum prevăd legile în vigoare.
Occidentul nu renunță la dialogul cu liderul de la Kremlin, în ciuda sancțiunilor impuse din cauza invadării rusești asupra Ucrainei. Președintele Franței Emmanuel Macron a avut o nouă convorbire la telefon cu omologul său rus, prin care i-a cerut să oprească invazia rusească.
Putin i-a spus clar că nu are în plan să își retragă forțele armate, din contră, va continua „fără să facă vreun compromis” lupta împotriva membrilor grupărilor naționaliste care comit crime de război.”
Totodată, Kremlinul a precizat că discuția cu Macron a fost una „sinceră”, Putin comentând utlimele declarații a omologului său francez care a catalogat drept o minciună faptul că Rusia ar lupta împotriva nazismului din Ucraina.
Macron: „Rusia nu este agresată, ea este agresorul”
Președintele francez a declarat, după convorbirea telefonică pe care a avut-o cu Vladimir Putin, că ceea „ce este mai rău urmează să vină”, precizând că Putin este hotărât să continue atacul asupra Ucrainei.
De asemenea, liderul de la Kremlin a reiterat faptul că Rusia își prezintă invazia Ucrainei ca fiind o „operațiune specială” ce are ca și scop denazificarea statului ucrainean. Macron i-a transmis lui Putin că „se minte singur”, iar Rusia va avea de suferit pe termen lung din cauza deciziilor pe care acesta le-a luat privind Ucraina.
„Va costa scump țara ta, Rusia va ajunge izolată, slăbită și sub sancțiuni pentru o perioadă foarte lungă de timp”, i-a transmis președintele francez, potrivit News.ro. Ulterior discuției telefonice ce a durat 90 de minute, Palatul Elysee a transmis un comunicat de presă în care a precizat că președintele rus este în stare să intre în război cu toată lumea pentru a cuceri Ucraina.
Reamintim că astăzi, 3 martie, a început a doua rundă de negocieri între Rusia și Ucraina. Diplomații ucraineni vreau încetarea focului și crearea de cordoane umanitare prin care se permite evacuarea civililor din zonele bombardare de armata rusă.
Înainte începerii negocierilor dintre cele două tabere, ministrul ucrainean de Externe, Dimitri Kuleba, a precizat că rușii se pregătesc de o operațiune sub steag fals prin care să își atace propriul teritoriu pentru ca apoi să dea vina pe armata ucraineană.
Europenii iau cu asalt farmaciile în căutare de iod, deşi aceste pastile sunt recomandate doar în cazul creșterii nivelului de radiații.
Iodura de potasiu trebuie luată doar în baza recomandărilor unor autorități sanitate.
În plus, dacă sunt sunt administrate fără prescripție, acest pastile duc la apariţia mai multor probleme de sănătate.
Iodul, administrat sub formă de pastile sau sirop, este considerat a fi capabil să protejeze organismul de cancerul de tiroidă provocat de expunerea la radiații
Pastilele cu iod nu trebuie administrate fără să existe o recomandare din partea autorităților sanitare.
Avertismentul vine din partea agenției federale belgiene pentru control nuclear.
Instituția a lansat acest avertisment ca urmare a creșterii temerilor potrivit cărora Vladimir Putin ar putea declanșa un război nuclear.
“În ultimele șase zile, farmaciile bulgare au vândut la fel de mult iod cât vând deobicei într-un an întreg. Unele farmacii au rămas deja fără stocuri. Am comandat cantități noi, dar mi-e teamă că nu ne vor ajunge prea mult timp”, spune Nikolai Kostov, șeful Uniunii Farmaciilor din Bulgaria, conform Reuters.
Rusia insistă să ameninţe: Al treilea război mondial ar implica arme nucleare
Alături de Putin, şi Serghei Lavrov,ministrul de Externe al Rusiei, a ameninţat NATO, declarând că există riscul unui al treilea război mondial.
Conform declaraţiilor făcute de Lavrov, războiul va fi nuclear şi distructiv.
Pastilele cu iod pot avea reacții adverse
Pastilele cu iodură de potasiu ajută la blocarea absorbției iodului radioactiv într-o parte a corpului numită glanda tiroidă. Acestea sunt folosite ca un remediu în cazul inhalării de iod radioactiv.
Trebuie spus că aceste comprimate ajută doar la protejarea glandei tiroide, dar nu și a altor părți ale corpului, expuse la radiații, arată evz.ro.
Pastilele pot fi periculoase pentru cei care au alergie la iod sau la fructe de mare. De asemenea, au efecte adverse la cei care au anumite boli de piele, boli renale sau la cei care au probleme cu tiroida.
Efectele secundare ale administrării iodului sunt greaţa, deranjamente la stomac, inflamarea glandelor salivare şi posibile reacţii alergice severe.
Prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat după întâlnirea cu Nicolae Ciucă faptul că cele două țări vor face tot posibilul să coexiste în pace, precizând că acțiunile Rusiei asupra Ucrainei reprezintă o problemă serioasă pentru condițiile de securitate în Europa.
De asemenea, premierul polonez a adăugat că toate statele membre Uniunii Europene trebuie să elaboreze un pachet de sancțiuni prin care să atingă serios economia rusească.
„Pentru a contracara aceste ameninţări, ne străduim ca toate acţiunile noastre diplomatice, politice, în domeniul securităţii, să fie puse în acord”, a precizat şeful Guvernului polonez.
„Construim împreună cu România o strategie pentru anii următori”
Totodată, Morawiecki a mai declarat că întreg sistemul bancar din Rusia trebuie sancționat deoarece „doar aceasta poate duce la o schimbare profundă în politica rusă, care se caracterizează astăzi printr-un singur lucru, agresiunea.”
De asemenea, premierul polonez a afirmat că atât România cât și Polonia trebuie să fie independente de gazul de Rusia până la sfârșitul acestui an. „Trebuie să ne şi pregătim pentru alte pericole şi asta depinde de noi. Trebuie să ne întărim Flancul estic, să întărim partea estică a NATO şi a UE”, a mai spus șeful Executivului polonez.
Morawiecki a mai spus că aliații din Vest trebuie să aprecieze efortul Poloniei și a României de a primi peste 500.000 de refugiați din Ucraina, precizând că e nevoie de un sprijin constant pentru a putea face față miilor de ucraineni ce urmează să părăsească țara lor din cauza atacurilor rusești.
Acesta a vorbit și despre intrarea României în spațiul Schengen, afirmând că „Europa are nevoie de economii puternice, independente energetic de Rusia şi asta este cheia discuţiilor noastre şi principalul scop al acestei vizite.”
În încheierea mesajului său, premierul polonez a precizat că prin conductele de gaz ce merg către Europa, astăzi, din cauza agresiunii rusești, „prin ele curge și sângele oamenilor nevinovați.”
Guvernele României şi Poloniei au semnat, joi, o serie de documente bilaterale în cadrul şedinţei comune care s-a desfăşurat în capitala Poloniei.
Aș fi zis că e ironia zilei, dar aș fi fost, probabil prea blândă.
Nu-mi pot da seama cum poate Ministrul rus de Externe să spună astfel de lucruri, cu atâta seninătate. Nu știu dacă el chiar crede cu adevărat ce spune sau trebuie să facă acest tip de declarații.
Nu poți să ai mortul în față și să susții că, de fapt, e viu și bine mersi. Pentru că exact asta e ceea ce face Rusia în acest moment.
Filmări, transmisii în direct, un milion de refugiați ucraineni și, totuși, se încăpățânează să spună că nu e adevărat. Că e făcătură. Că este un ”film de la Hollywood, regizat de mass-media occidentală unde există un rău suprem”.
Nu mai suntem la mijlocul secolului trecut, când informațiile ajungeau după câteva săptămâni, și n-aveai de unde ști cât sunt de actuale. Acum, informația ajunge instant. E de ajuns să deschizi telefonul. Bineînțeles, cu același amendament, să verifici informația din mai multe surse. Dar e fezabil.
În acest moment nu poți spune că nu e război în Ucraina. Sau că nu rușii au atacat.
Bine, sunt destui montați să-l creadă, dar mă-ndoiesc că au auzit de a căuta cel puțin trei surse. Sau că sunt dispuși/capabili să facă asta.
Ironia e că faptele contrazic vorbele
Reluăm, simplist:
– Rusia a adus trupe la granița cu Ucraina.
– Rusia a zis că nu are intenții să atace, ci doar face exerciții militare, pe teritoriul propriu.
– Rusia a atacat Ucraina.
– Nu, nu doar Donețk și Lugansk, despre care au impresia că sunt ale lor.
– Rusia atacă mai multe orașe din Ucraina, printre care Kiev, Mariupol, Cernihiv și Herson.
Dar nu, Rusia nu atacă Ucraina. E doar o făcătură a Occidentului. Lumea e rea și copiii nu mai vor să se joace cu Rusia degeaba. Ea, săraca, n-a făcut nimic.
Motivul că Ucraina e pământ rusesc nu prea stă în picioare
Adăugăm și ironia că Ucraina a devenit independentă în 1991, ca urmare a destrămării URSS-ului. Adică e de sine stătătoare. Nu mai face parte din Rusia. Că nici Rusia nu mai e URSS, e doar Federația Rusă.
Ce încearcă Rusia acum e o reîntoarcere la niște granițe demult pierdute. Într-un trecut în care alții nu vor să se întoarcă.
De asta au fost mișcări și războaie de independență, ca să nu mai ajungem, din nou, acolo. De asta s-au semnat tratate de pace. De asta unele arme sunt interzise. De asta e greu de crezut că există persoane care încă mai cred că bombele le umflă orgoliul.
Și, dacă mai aveți încă impresia că Ucraina e pământ rusesc, vă-ntreb doar: Dobrogea și Transilvania cui le dăm?
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
