Statul român are responsabilități mari pentru Mediu: să combată efectele poluării, inclusiv prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”, să folosească în mod corespunzător resursele naturale.
Otrăvirea apelor(n.r) poluarea acestora reprezintă infracțiune. Cu toate acestea, în România „marii poluatori” sunt chiar firmele de stat.
Ultima analiză de laborator, colectată din mai multe râuri din țară arată că apa este otrăvită cu metale grele: aluminiu, cupru, arsen, plumb, mercur, zinc,limitele sunt depășite chiar de mii de ori, așa cum notează și cluj24.ro
Cercetarea a fost realizată de dr. Peter Hantz și a vizat mai multe râuri din munții Apuseni, potrivit sursei citate. Efectele pentru sol și sănătatea populației sunt devastatoare. Firma Cuprumin SA este direct responsabilă de această bombă ecologică.
„Marii poluatori” sunt chiar firmele de stat. Ministerul Economiei privește pasiv dezastrul ecologic
„Are loc contaminarea continuă a apelor și a aluviunilor cărate de ele, provenind din mine închise –ca cele din Baia de Arieș, valea Rinelii, zona Băița sau Roșia Montană – precum și cele active, cum sunt cele de la SC Cuprumin SA.
„Chiar dacă apa se dizolvă până ajunge în râuri mai mari, aluviunile coboară și sedimentul râurilor rămâne grav contaminat. Peste câteva decenii ne va costa foarte mult remedierea râurilor și solurilor afectate”, a explicat cercetătorul Hantz, pentru cluj24.ro. Cuprumin SA a fost înființată pentru valorificarea zăcământului de minereu cuprifer de la Roşia Montană.
Localnic: „Ce să facă tinerii? Să plângă că ne-a furat aurul și apa e roșie?!”
Este în subordinea Ministerului Economiei. Deși ar trebui să fie un exemplu pentru combaterea poluării, oficialii de la Economie nu fac eforturi pentru prevenirea acestei bombe ecologice.
Roșia Montană este una dintre cele mai sărace zone din țară, iar efectul poluării se va simți zeci de ani.
„Cât de bogată ar fi trebuit să fie această zonă! Tinerii au plecat unde au văzut cu ochii! Ce să facă aici? Sa plângă că ne-a furat aurul și apa e roșie”, a mărturisit un localnic, pentru Ziarul de Investigații.
Măsurătorile au arătat că pârâul Șes este cel mai afectat. De asemenea, extrem de poluate sunt și pârâurile aferente Abrudului: în apei pârâului Abruzel, concentrația metalelor e de 3-1000 ori peste limită (Aluminiu 219 mg/L / 200 ug/L, Cadmiu 17.6 ug/L /5 ug/L, Cobalt 253 ug/L / 20 ug/L, Cupru 1820 ug/L / 200 ug/L și Zinc 1830 ug/L / 200 ug/L, date din octombrie 2021, notează sursa citată mai sus.
Un an de la dezastrul de pe lacul Tarnița. Niciun „autor cunoscut”
În februarie 2021, lacul Tarnița s-a găsit o cantitate impresionantă de medicamente expirate, provenite din Germania.
Polițiștii s-au sesizat din oficiu, dar nici acum nu există un „autor cunoscut” pentru infestarea apei. Garda de Mediu Cluj a precizat că strâns nouă saci cu medicamente toxice, expirate, dar nu ar fi apucat să otrăvească apa potabilă.
La scurt timp, Consiliul Concurenței a demarat o anchetă. S-a pornit de la ipoteza că ar fi fost „o reglare de conturi” între firmele care gestionează deșeurile speciale, considerate toxice, așa cum sunt medicamentele.
Într-un raport al Consiliului Concurenței sunt menționate și dificultățile pe care le întâmpină operatorii unor astfel de deșeuri. Cel mai greu este pentru firmele care vor să acceadă pe piață.
Li se cere sisteme de incinerare și de decontaminare termică, dar și experiență în această activitate.
Cea din urmă condiție conduce, aproape involuntar, către o concurență neloială. Se ajunge, astfel, la subcontractarea serviciilor.
Astfel, cele care nu dețin astfel de echipamente sunt folosite de companiile mari. Prin urmare, ajung să fie lideri de piață prin vulnerabilitatea legii. Iar statul are, totuși, obligația să facă legi care să protejeze sănătatea românilor.
Potrivit surselor noastre autorizate, oficialii Ministerului Sănătății și cei ai Mediului nu au venit nici acum cu o propunere de îmbunătățire a legislației în domeniul poluării.
Plasticul a invadat apa din România
În România 16 dintre cele mai importante ape sunt poluate cu particule mici de plastic, potrivit unui raport național pe această temă.
Astfel, rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu, potrivit green-report.ro.
Comisia Europeană a hotărât să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice, notează Hotnews.
Acest lucru presupune amenzi de sute de mii de euro, care se plătesc din bugetul național. Statul român a tot trimis cereri de amânare pentru aplicarea Directivelor împotriva poluării, însă nu s-a grăbit să-i taxeze pe marii poluatori, așa cum prevăd legile în vigoare.
