3.6 C
București
miercuri, 28 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 541

Povestea din spatele fotografiei: O fetiță de 9 ani, din Kiev, ține în brațe o pușcă

Sursă foto: Twitter - Donald Tusk
Sursă foto: Twitter - Donald Tusk

Povestea fetiței cu acadea este o imagine care a creat diverse controverse încă din 24 februarie, data la care a început războiului în Ucraina.

Povestea fotografiei cu fată de 9 ani care are o acadea în gură și o pușcă în mână a fost spusă chiar de tatăl copilei.

Potrivit Gândul.ro., imaginea cu puternic impact emoțional s-a viralizat în câteva ore.

Fetiţa din Ucraina care ţine o puşcă în braţe a devenit o imagine a anului 2022. Imaginea a fost folosită chiar și de către Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului Europei

De asemenea, președintele Consiliului Europei a ţinut să adauge un mesaj referitor la sancțiunile dure împotriva Rusiei.

Potrivit fotografului, atitudinea multora față de aceste imagini s-a schimbat în ultima perioadă, după ce au văzut ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina, după ce Rusia a invadat această țară.

“Numele meu este Alexei. Am o soție și trei copii. Fotografia este hobby-ul meu. Am absolvit niște cursuri de artă fotografică”

Tensiunea nervoasă a fost foarte mare în ultimele săptămâni, înainte de război. Informațiile venite arătau că un război va fi inevitabil, dar a fost de necrezut pentru noi.

În același timp, societatea occidentală a demonstrat că este „îngrijorată” și nu a aplicat nicio sancțiune împotriva Rusiei, arată Gândul.ro.

Am decis să fac câteva fotografii care să atragă atenția asupra posibilului război. După cum se vede, am făcut această fotografie pe 22.02.2022, adică cu două zile înainte de război. Aceasta este o fotografie a fiicei mele cu o bomboană și cu o pușcă într-o clădire abandonată. Arma este a mea, fata nu poate să tragă. Are 9 ani. Desigur, arma nu a fost încărcată în timpul fotografierii”, a scris Alexei duminică, pe Facebook, care mai precizează că multe persoane au criticat fotografia.

Sursă foto: Twitter – Donald Tusk

Jurnalistul american Brent Renaud a fost ucis lângă Kiev

Sursa foto: Facebook
Sursa foto: Facebook

Un jurnalist american, colaborator la New York Times, a fost ucis în apropiere de Kiev. Declaraţiile făcute astăzi, 13 martie, aparţin șefului poliției din regiune.

Anunţul a fost făcut public prin intermediul unei postări pe Facebook, potrivit Guardian, citat de HotNews.

Prima victimă din rândul corespondenților de război din Ucraina: jurnalistul american a fost ucis de trupele ruse

De asemenea, alți doi corespondenți de presă au fost răniți, potrivit unei noi postări a șefului poliției regionale, care a adăugat că aceștia au fost duși la un spital din capitala ucraineană.

Jurnalistul video Brent Renaud, în vârstă de 51 de ani, a fost împușcat de forțele ruse. Militarii ruşi au deschis focul asupra autovehiculului în care se afla jurnalistul. Conform comunicatului, autovehiculul se afla în apropiere de oraşul ucrainean Irpin.

Atacul din Irpin a făcut două victime printre jurnalişti

Potrivit surselor, un alt jurnalist se afla cu el, în acel moment. Acesta a fost transportat la spital pentru tratament în urma atacului, notează informațiile.

Ziarul New York Times a transmis că este profund afectat de veste, precizând că Renaud a lucrat de mai multe ori pentru ziar, dar nu era trimis de publicație acum în Ucraina, legitimația prezentată de poliția ucraineană fiind emisă acum câțiva ani.

Brent Renaud fost ucis într-o suburbie de lângă Kiev

Brent Renaud a fost un jurnalist, scriitor, realizator de documentare și fotojurnalist american.

Renaud a lucrat cu fratele său, Craig, pentru a produce filme pentru canale precum HBO și Vice News. De asemenea, jurnalistul a fost colaborator la The New York Times.

George Simion: între manipulare crasă și discurs nehotărât

Sursă foto: captură Facebook
Sursă foto: captură Facebook

George Simion a tot strigat ”manipulare”, la orice știre care nu i-a convenit.

A fost vorba de manipulare pe vot, pe homosexuali, pe UE, pe vaccin, pe pandemie, pe războiul din Ucraina. Din punctul lui de vedere, cam tot ce nu se alinia cu discursul lui, a fost manipulare.

Doar că partidul lui Simion a cam căzut în sondaje, odată cu nefericitul război din Ucraina. Nefericit pentru oamenii de acolo. Dar și pentru Simion. Care s-a trezit prins între ciocan și nicovală.

Nu poate aborda, pe față, discursul anti-UE. Nu în aceste momente, când avem graniță cu războiul. Dar nici nu se poate dezice, total, de discursul cumva pro-Rusia, care l-a caracterizat, de la bun început.

Așa că nu mai știe ce să facă. Cam dă din colț în colț, că nu mai are pandemia de care să se lege. Sunt subiecte mai importante de dezbătut, iar în legătură cu ele nici nu știe ce să zică, nici nu știe cam cât are voie.

Schimbarea discursului undeva la multe grade depărtare

Acum două săptămâni, Simion a fost criticat că de ce s-a dus la protestul organizat, în București, la ambasada Rusiei. Nu și-a făcut live, dar a transmis că el e de partea Ucrainei.

Și-a pierdut, astfel, niște susținători.

Apoi a zis că protestează pentru România, nu pentru alte țări. Ba, mai mult, că nu protestează pentru Ucraina, ci doar pentru românii din Ucraina.

De parcă ucrainenii nu ar fi tot oameni. De parcă, în fața bombelor, naționalitatea contează.

Hai să nu spunem că a avut o atitudine pe față pro-Rusia. Dar, subtil, pe acolo s-a aflat.

Până ieri, când, într-un interviu acordat presei poloneze, a spus despre Putin că e ”un ucigaș, un criminal”.

Criminalul nu trebuie să ne intimideze. El crede că estul Europei e curtea lui de joacă. Să se ȋntoarcă ȋn Rusia. Sunt convins de puterea NATO. Noi, România, avem mult de ȋnvăţat din experienţa polonezilor. Să ne ȋntoarcem la era când Moscova dicta soarta Europei de Est, aşa ceva este inacceptabil. Trebuie să apărăm identitatea Europei şi să ne amintim paginile ȋntunecate ale istoriei. Iar Berlinul trebuie neapărat să acţioneze”, a spus Simion.

Și nu pot să nu mă întreb de unde această schimbare radicală de discurs. Conștiință? Strategie politică? Nu știm. Știm doar că miroase a încercare de manipulare.

Și nu e singura manipulare pe care Simion a încercat-o, în ultimele zile

Ia să vedem la câte distribuiri ajungem… am fost 10mii data trecută în stradă, la ce e acuma la pompe ar trebui de 10 ori mai mult!”, zice Simion, pe contul de Facebook, despre protestul AUR de pe 27 martie.

Numai că nu au fost 10.000 de oameni. Cu indulgență, posibil să fi fost maximum 2.000. să scoți cifre de cinci ori mai mari din burtă, se cheamă manipulare.

Și tot manipulare se cheamă și ce a făcut azi.

Acel al doilea mare protest AUR, de azi. Pe pagina de Facebook, a postat ca fiind live. Doar că ”live-ul” pe care l-a postat, e de pe 27 februarie. Uitați-vă la dată. Uitați-vă la oră. Uitați-vă la cât de întuneric e. Și, dacă nu l-ați văzut pe cel de pe 27 martie, căutați-l. E același.

Simion s-a folosit de un live de acum 2 săptămâni, pentru a da impresia că sunt niște oameni și niște jandarmi, care-i împiedică să înainteze. E același videoclip.

Și, dacă ați avut răbdare, vă întreb: e sau nu manipulare? E dat după cum se întâmplă lucrurile? E tras pe turta lui? Vă las să gândiți singuri. Am încredere în capacitatea voastră de a gândi.

Papa Francisc: “În numele lui Dumnezeu, vă rog, opriți acest masacru”

Sursa foto: captură video Daily Mail
Sursa foto: captură video Daily Mail

Papa Francisc, şeful Bisericii Catolice, s-a rugat Fecioarei Maria și a cerut protecţie orașului care îi poartă numele, Mariupol.

Oraşul din Ucraina este unul dintre cele mai bombardate, de la începutul invaziei ruşilor, din 24 februarie 2022.

Suveranul pontif: Mariupol a devenit un oraș al martirilor, în războiul aflat în desfășurare din Ucraina

Peste 1.500 de oameni au murit în această localitate, iar viceprimarul a susținut că zona a fost total distrusă, arată Daily Mail.

Mii de locuitori din Mariupol au rămas fără hrană, apă, electricitate sau căldură. În tot acest timp, bombardamentele continuă, mai ales asupra magazinelor sau apartamentelor rezidențiale.

Rusia a bombardat, miercuri, un spital de copii și o maternitate din Mariupol. În urma atacului, au fost ucise cel puțin trei persoane, inclusiv o fetiță de șase ani.

Nu este pentru prima dată când Biserica catolică reacţionează. Papa Francisc a cerut încetarea agresiunii armate, înainte ca aceasta să reducă orașele la cimitire

Cu durere în inimă îmi unesc vocea cu cea a oamenilor de rând. Sunt oameni care imploră încetarea războiului.Trebuie să existe un accent real și decisiv asupra negocierilor. Acestea trebuie să fie eficiente și sigure”, a declarat, duminică, suveranul pontif.

Papa Francisc: “În numele lui Dumnezeu, să se audă strigătul oamenilor care suferă. Trebuie să se oprească bombardamentele și atacurile. În numele lui Dumnezeu, vă rog, opriți acest masacru”, notează The Guardian.

Papa Francisc a adăugat că bombardamentele asupra spitalelor de copii și a țintelor civile sunt barbare și nu au un motiv strategic valabil.

Ministrul Adrian Chesnoiu: România nu este în pericol să se confrunte cu o criză alimentară

Adrian Chesnoiu
Sursa foto: Facebook/ Adrian Chesnoiu

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu a declarat duminică că agricultura României a fost supusă în ultimii ani unor factori de risc externi.

Ministrul Agriculturii a mai afirmat că dacă 2020 a fost un an agricol cu secetă manifestată pe o bună parte din suprafaţa ţării, 2021 a fost un an în care producţiile agricole au fost foarte bune. Din păcate, efectele crizei pandemice şi efectele crizei deja apărute în energie şi gaze naturale cu preţuri crescute care au determinat majorării ale inputurilor, ale fertilizanţilor utilizaţi în agricultură au pus în continuare şi pun o presiune sporită pe agricultură, a declarat Adrian Chesnoiu.

România produce hrana pentru necesarul de consum al populaţiei

„Iată că a apărut şi această agresiune militară a Rusiei în Ucraina şi practic a dat peste cap toţi factorii de stabilitate la nivel geopolitic. (…) Cred că trebuie să facem separarea între ceea ce înseamnă România în harta producătorilor de cereale şi producătorilor de alimente şi ce înseamnă celelalte state”, a comunicat ministrul Agriculturii.

România nu riscă să se confrunte cu o criză alimentară, a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu.

„România, în momentul de faţă, nu se află în niciun astfel de risc de a apărea o criză alimentară sau să fim în risc de apariţie a unor dezechilibre majore pentru că producem suficient de multă hrană pentru necesarul de consum al populaţiei în ţara noastră”, a mai declarat ministrul Agriculturii.

El i-a încurajat pe români să se informeze din surse sigure, să fie liniştiţi din punct de vedere al asigurării necesarului de alimente deoarece România produce suficient de mult astfel încât să se asigure necesarul de consum.

„Toată lumea vorbeşte de foamete, de criză alimentară globală. Oameni buni, România nu este la fel ca celelalte state. Producem grâu de trei ori mai mult decât consumăm, producem porumb de patru ori mai mult decât consumăm, la alimentele de bază suntem net producători şi reuşim să ne asigurăm din producţia internă consumul şi necesarul intern, iar lucrurile acestea nu trebuie să ducă într-o altă panică”, a susţinut ministrul Agriculturii.

El a menţionat că sunt anumite ţări dependente de cerealele din Ucraina şi Rusia, dar România nu se află într-o astfel de situaţie.

Supermarketurile din România, apel către consumatori

Asociația Pădurea Copiilor din România a împădurit peste 100 de hectare

Foto: Asociația Pădurea Copiilor
Foto: Asociația Pădurea Copiilor

Asociația Pădurea Copiilor a reușit, până acum, să împădurească peste 100 de hectare de pământ neproductiv.

Campania de plantare s-a desfăşurat în 22 de comunități din România.

Pădurea Copiilor este o organizație care a reușit să readucă la viață, prin împădurire, peste 102 hectare de teren neproductiv din fonduri private. 30 de hectare se află deja la stare de masiv (cu arbori de 3-4 metri înălțime)

Deşi graniţa cu Ucraina a devenit o graniţă cu războiul, problema amprentei de carbon rămâne una stringentă, indiferent dacă locuim în România sau oricare altă ţară din lume.

Mă întrebam, zilele astea, dacă organizațiile de mediu din țară noastră își mai pot continuă demersurile menite să protejeze planetă și să diminueze amprenta de carbon.

Dacă mai au sponsori dispuși să-i finanțeze, în condițiile în care toată lumea are ochii ațintiți către război”, a spus Mona Nicolici la Misiunea Verde.

Asociația Pădurea Copiilor este prezentă în 22 comunități din sudul ţării

E un semn de normalitate care îmi dă speranța că, în ciuda a tot ce se întâmplă, astfel de proiecte merg mai departe. Și dă-mi voie să ofer Asociației Pădurea Copiilor, din partea Europa FM, Medalia Verde. Și poți să consideri ca e și pentru toate celelalte ONG-uri care continuă campania de plantări”, a continuat Mona Nicolici la Misiunea Verde.

Asociaţia a reuşit să readucă la viață, prin împădurire, 102 de hectare de teren neproductiv, dintre care 29 aflându-se deja la stadiul de masiv forestier.

Misiunea asociației este de a educa oamenii și a realiza păduri în 100 de comunități din regiunea Sud-Muntenia până în 2035.

Această misiune a plecat de la nevoia enormă de pădure nouă.

Peste 350.000 de hectare de pădure ar trebui realizate în viitor pentru a atinge optimul micro-climatic, pădure ce s-ar putea transformă într-un scut de apărare împotriva fenomenelor extreme pentru zona București-Ilfov.

Supermarketurile din România, apel către consumatori

Sursă foto: Facebook - Paul Anghel
Sursă foto: Facebook - Paul Anghel

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a transmis un comunicat în care le cere consumatorilor să fie responsabili şi să nu cumpere mai mult decât cantităţile necesare consumului zilnic. Românii sunt sfătuiți să evite să transforme stocurile acumulate individual într-un caz nejustificat de risipă alimentară.

Fiecare persoană poate avea astfel acces nemijlocit la produsele de bază, se mai precizează în comunicat. Comunicatul vine în contextul în care românii au început să-și facă stocuri de alimente, în special ulei, în urma războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor. AMRCR transmite că toate magazinele alimentare sunt deschise şi funcţionează normal, conform programului.

„Se constată o creştere a cererii pentru unele produse alimentare de bază neperisabile, comparativ cu perioade anterioare. Personalul lucrează la asigurarea ritmicităţii optime în aprovizionare. Transmitem un mesaj general de responsabilitate şi chibzuinţă în efectuarea cumpărăturilor pentru a putea asigura o aprovizionare echilibrată a tuturor cetăţenilor şi pentru a evita risipa alimentară”, transmite AMRCR.

Românii au început să-și facă stocuri de alimente neperisabile

Supermarketurile fac toate eforturile pentru asigurarea continuităţii optime de aprovizionare a magazinelor.

Potrivit AMRCR, în aceste zile se înregistrează o creştere a cererii pentru anumite alimente de bază, în special pentru cele neperisabile. Consumatori sunt sfătuiți să nu cumpere o cantitate de produse mai mare decât necesarul consumului zilnic, pentru a descuraja apariția speculei.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, a trimis un mesaj încurajator privind o eventuală criză alimentară care ar putea afecta țara noastră. Fostul primar al Capitalei a anunțat că depozitele sunt pline.

Familiile din România nu trebuie să se teamă că vor rămâne fără pâine și alte alimente pe masă din cauza conflictului din Ucraina, a transmis Gabriela Firea, într-o postare pe pagina de Facebook. Ministrul Familiei susține că ”România poate produce aproape dublu față de cât consumă.”

”Din fericire, nu suntem în situația vecinilor noștri din Ungaria, Bulgaria și Serbia care au fost nevoiți, în aceste zile, să limiteze exporturile de cereale. România poate produce aproape dublu față de cât consumă.

Ministrul Agriculturii, Adrian Ionut Chesnoiu, a luat o decizie excelentă chiar înainte să înceapă războiul la granița României, completând rezervele de stat. Depozitele sunt pline și românii nu trebuie să se îngrijoreze”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

Rusia avertizează Uniunea Europeană că prețul gazelor naturale ar putea exploda

NATO avertizează: Luptele din Ucraina se vor intensifica în următoarele zile

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO

Luptele şi criza umanitară din Ucraina se vor intensifica în următoarele zile, la peste două săptămâni de la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, este anunțul făcut de către NATO.

„Vedem cu groază numărul tot mai mare de victime civile şi distrugerile necugetate comise de forţele ruse. Poporul ucrainean rezistă cu curaj şi hotărâre, însă următoarele zile vor aduce cel mai probabil o suferinţă şi mai mare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg i-a solicitat din nou preşedintelui Vladimir Putin „să oprească războiul, să retragă toate trupele şi să accepte diplomaţia”.

Jens Stoltenberg a respins acuzaţiile guvernului rus potrivit cărora SUA au administrat în mod secret laboratoare în Ucraina pentru dezvoltarea de arme biologice.

„Nu căutăm conflictul cu Rusia”

„Acum că au fost făcute aceste acuzaţii, trebuie să rămânem vigilenţi, deoarece este posibil ca Rusia însăşi să plănuiască misiuni cu arme chimice sub acest pachet de minciuni”, a mai precizat Jens Stoltenberg. Secretarul general al NATO a precizat că acest lucru ar echivala cu o crimă de război.

Stoltenberg a respins din nou apelurile făcute de Volodimir Zelenski, prin care a solicitat ca NATO să creeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Secretarul general al NATO a subliniat că acest lucru ar însemna atacarea forţelor ruse.

„Acest lucru ar putea duce la o confruntare directă şi la o escaladare scăpată de sub control. Trebuie să punem capăt acestui război, nu să îl extindem” a subliniat el.

„NATO este o alianţă defensivă. Nu căutăm conflictul cu Rusia”, a mai afirmat Stoltenberg.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut ministrului apărării, Serghei Şoigu, să-i prezinte propuneri de redesfăşurări militare la graniţele de vest ale Rusiei, ca răspuns la consolidările NATO în Europa de Est.

„În ce priveşte întărirea frontierelor noastre vestice din cauza acţiunilor adoptate de statele NATO (…) aceasta necesită să fie studiată, vă cer să-mi pregătiţi un raport separat şi să-l prezentaţi. Pe baza discutării rezultatelor, vom adopta o decizie relevantă în viitorul apropiat”, i-a spus Putin ministrului apărării, Serghei Șoigu, în timpul unei reuniuni televizate a Consiliului Securităţii Rusiei.

Ucraina vrea un sistem de garanţii similar celui al NATO

Ministrul Marius Budăi anunță sprijin pentru firmele românești ale căror afaceri cu Rusia sunt afectate

Marius Budăi (captură video)

Companiile româneşti care au avut relaţii comerciale cu Rusia şi sunt afectate de sancţiunile internaţionale impuse acestei ţări ar urma să primească sprijin din partea Guvernului României. Potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi, angajații acestor companii ar urma să beneficieze de șomaj tehnic.

Ministrul Muncii, Marius Budai a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de act normativ privind susţinerea acestor companii. Documentul ar urma să fie finalizat cel mai devreme săptămâna viitoare.

„Cei care, de exemplu, lucrează şi au contracte pe orizontală şi vor fi nevoiţi ca pentru o anumită perioadă să îşi închidă producţia, ar putea primi şomaj tehnic. Trebuie să luăm măsuri pentru oamenii aceia, să îi încurajăm pe investitori să nu facă concedieri, doar să intrăm într-un şomaj tehnic, cum a fost cu pandemia, dar nu în aceleaşi condiţii. Mi-aş dori să fie plata direct către angajaţi”, a declarat ministrul Marius Budăi.

El a mai precizat că nu are „informaţii reale” privitoare la numărul de firme afectate în urma războiului declanșat de către Rusia.

„Cu siguranţă vor fi, pentru că vor fi probleme şi pe lanţul de aprovizionare cu materie primă şi trebuie să preîntâmpinăm. Când vom ajunge în situaţia aceea, eu trebuie să am actul normativ în vigoare”, a adăuga Marius Budăi.

Guvernul a aprobat, sâmbătă, proiectul de hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. În situații deosebite, refugiații pot pleca din România cu chartere.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, după ședința de Guvern, că este vorba despre gratuităţi şi facilităţi în transportul feroviar, rutier, naval și aerian, pentru cei care nu cer azil în România.

În situații excepționale, la solicitarea Ministerului Afacerilor de Interne, se vor putea organiza transporturi gratuite ale celor care vor să părăsească România cu curse charter, acordul statului de destinație urmând să se transmită Ministerului Transporturilor, a spus Cărbunaru.

Florin Cîţu, avertisment legat de reformele prevăzute în PNRR

Republica Moldova, la un pas de a nu le mai putea oferi adăpost refugiaților ucraineni

Sursa foto: Adevarul

Republica Moldova are nevoie ajutor internațional după ce a primit peste 100.000 de refugiați ucraineni de război. Anunțul a fost făcut duminică de către premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță.

”Suntem foarte îngrijorați de consecințele economice ale războiului, care au lovit puternic țări precum Moldova, una dintre cele mai sărace din Europa. Cu siguranță avem nevoie de ajutor internațional”, a declarat premierul Natalia Gavriliță.

Populația estimată a Republicii Moldova este de 2,5 milioane de locuitori. Numărul de refugiați primiți reprezintă o creștere cu 4% a numărului de locuitori.

”Ar fi o catastrofă umanitară totală”

Ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat că Republica Moldova este aproape de punctul în care nu va mai putea să le ofere adăpost refugiaților din Ucraina. Numărul de locuri disponibile pentru cazarea refugiaților se reduce dramatic, a mai precizat ministrul de externe.

Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova este „cel mai fragil vecin al Ucrainei”, cu mai puține resurse financiare și cu mai puțină rezistență în securitate, sănătate și educație.

Un atac complet rusesc asupra celui de-al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, Odesa, la 48 km de granița Moldovei, ar declanșa probabil un aflux „covârșitor” de refugiați. Acest lucru ar fi o „catastrofă completă pentru situația umanitară”, crede oficialul din Republica Moldova.

”Ar fi o catastrofă umanitară totală”, a spus Nicu Popescu.

Peste două milioane de oameni au fugit până acum din Ucraina în urma invaziei Rusiei, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU). Este criza de refugiați cu cea mai rapidă evoluție din Europa, de la al Doilea Război Mondial, a transmis Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați UNHCR.
Harta care arată țările spre care se îndreaptă oamenii care fug de ororile războiului include Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Moldova. Un număr mult mai mic de refugiați au ales Rusia și Belarus.
Potrivit ONU, cei mai mulți refugiați au ajuns în Polonia (1.204.000). Urmează Ungaria cu 191.000 de refugiați, Slovacia cu 141.000 de refugiați, Moldova cu 83.000 de refugiați, România – 82.000 de refugiați. În Rusia au ales să meargă 99.300 de ucraineni, iar în Belarus – 453. Potrivit ONU, peste 210.000 de oameni au ajuns în alte țări din Europa.

Rusia și Ucraina poartă discuţii, anunţă purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Distincţia „Erou al Ucrainei” post-mortem, acordată de Volodimir Zelenski pentru prima dată unei femei

Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski. sursa foto: observatornews.ro

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acordat distincţia „Erou al Ucrainei”, post-mortem, pentru prima dată unei femei. Este vorba de un medic militar care a îngrijit soldaţi în regiunea Sumî. Zelenski afirmă că este nevoie de „timp şi de forţă pentru a distruge maşinăria de război” care a venit în Ucraina.” Încă trebuie să rezistăm. Încă trebuie să luptăm”, a transmis Volodimir Zelenski.

Într-o înregistrare video postată pe Facebook sâmbătă noaptea, Volodimir Zelenski a afirmat faptul că invadatorii şi persoanele care colaborează cu ei vor ajunge în faţa justiţiei. Președintele ucrainean a mai precizat faptul că a avut loc o întâlnire de urgenţă a Consiliului Regional Herson iar 44 de deputaţi au decis că regiunea Herson face parte din Ucraina şi că „acolo nu este locul niciunei pseudo-republici”. Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va face faţă testului, criticând dur Ministerul rus al Apărării, pe care il acuză de dezinformare.

„Ucraina va face faţă testului. Avem nevoie de timp şi de forţă pentru a distruge maşinăria de război care a venit la noi în ţară. Nu voi subestima ameninţarea. Şi nu voi exagera rezultatele. Noi suntem oameni oneşti, nu Ministerul rus al Apărării. Care minte pe toată lumea, milioane de cetăţeni ai săi şi chiar pe şeful Federaţiei Ruse. Aşa că vă spun sincer: încă trebuie să rezistăm. Încă trebuie să luptăm. În fiecare zi şi în fiecare noapte trebuie să găsim modalităţi în care să-i provocăm daune majore inamicului. În toate zonele de apărare. În apropiere de Jitomîr şi Kiev, de Cernigău şi Sumî, de Harkov şi Lugansk, de Doneţk şi Mariupol, în sudul ţării şi pe linie diplomatică”, a mai declarat Volodimir Zelenski.

Medalii pentru soldaţii ucraineni

Zelenski a mai afirmat că în acest fel ucrainenii vor recâştiga ce este al lor, vor recâştiga oraşele Melitopol, Henicesk. Președintele ucrainean a mai declarat că toate coridoarele umanitare asupra cărora s-a convenit au funcţionat, fiind evacuaţi 12.729 de oameni. Transportul umanitar către Mariupol care ar fi urmat să ajungă duminică după-amiază, din cauza complexităţii rutei, a trebuit să rămână peste noapte în Berdeansk, a explicat Zelenski.

El a anunţat că a semnat două decrete. Un decret prin care oferă distincţii unui număr de 106 membri ai forţelor armate ucrainene pentru curajul arătat, din care 17 post-mortem. Iar al al doilea decret prin care oferă titlul Erou al Ucrainei cu distincţia Ordinul Stelei Aurii mai multor militari, între care şi o femeie. Este vorba despre sergentul Derusova Inna Mikolaivna, medic militar care a avut misiuni în Ohtîrka, regiunea Sumî. Ea a salvat mai mult de zece soldaţi. Derusova Inna Mikolaivna a murit în urma bombardamentelor trupelor ruse, ajutând răniţii.

„Prima femeie-erou a Ucrainei care a primit post-mortem acest titlu”, a precizat Volodimir Zelenski.

Rusia și Ucraina poartă discuţii, anunţă purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Rusia și Ucraina poartă discuţii, anunţă purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Sursa foto: Observator

Rusia și Ucraina poartă discuții de câteva zile prin sistemul de videoconferință. Anunțul a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a transmis că Vladimir Medinski, consilier al preşedintelui Putin, conduce delegaţia rusă în discuţiile prin videoconferinţă cu Ucraina. Dmitri Peskov a declarat că ambele părţi în conflict au avut mai multe întâlniri în acest format.

„Din partea noastră, delegaţia este condusă în continuare de Medinski”, a spus purtătorul de cuvânt.

Până la ora actuală nu s-a cunoscut faptul că cele două părţi negociază prin videoconferinţă.

Ce a comunicat Kremlinul

Vladimir Medinski este oficialul care a condus delegația rusă și la cele trei runde de discuții care au avut loc până acum între oficialii ruși și cei ucraineni.

Vladimir Putin „le-a spus în detaliu preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz (cu care a vorbit la telefon – n.r.) despre recenta serie de discuţii între reprezentanţii ruşi şi cei ucraineni care au avut loc în ultimele zile în format video”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Kremlinului.

Sâmbătă seară, Ministerul ucrainean al Apărării, care acuzase inițial Rusia că a deschis focul și a ucis 7 civili, inclusiv un copil, în timp ce aceștia se aflau pe un culoar de evacuare convenit, a revenit asupra declarațiilor. Ministerul a precizat că cei şapte civili, femei şi un copil, despre care informase sâmbătă că şi-au pierdut viaţa după ce forţele ruse au atacat un convoi în apropierea unui sat din regiunea Kiev, nu se aflau, de fapt, pe un coridor de evacuare agreat.

Ucraina a acuzat Rusia de mai multe ori până acum că împiedică evacuările din zonele de conflict nerespectând armistiţiile convenite şi trăgând asupra unor ţinte civile.

Rusia a negat că a vizat ţinte civile de la începutul invaziei sale de pe 24 februarie. Rusia a acuzat Ucraina pentru eşecul repetat al eforturilor de a evacua populaţia din zonele cele mai afectate de război, printre care şi portul Mariupol.

În două săptămâni de conflict, oficialii din Rusia și Ucraina au avut trei runde de discuții faţă în faţă,. Acestea au fost desfăşurate la nivel de oficiali cu rang mai mic (adjuncți, consilieri) și care nu au adus progrese semnificative. Ulterior, s-a ajuns la o a patra rundă de discuții, de data aceasta la nivel de miniştri de externe.

Rusia avertizează Uniunea Europeană că prețul gazelor naturale ar putea exploda

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
3.6 ° C
4 °
2.8 °
95 %
3.6kmh
100 %
mie
7 °
J
9 °
vin
7 °
S
1 °
D
-3 °

Ultimul articol

Parcare parcul Carol

Reforma parcărilor, pe genunchi: jurnaliștii și persoanele cu dizabilități sunt problema, mașinile PMB –...

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat recent că sistemul de parcări al Bucureștiului este un „non-sens”. Că pierde bani. Că e plin...

Contre între un fost și un actual ministru, pe tema fondurilor europene: „S-a făcut...

Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat...

Bolojan, despre suspiciunile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Aștept ca o comisie calificată...

Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul,...