Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, luni, că discursul lui Zelenski este „un lucru foarte important” deoarece vorbim de „un președinte al unui stat suveran atacat de Rusia.”
Liderul social-democrat a spus că în acest moment, în Ucraina are loc un genocid, precizând că președintele Federației Ruse trebuie adus în fața justiției și judecat pentru crime împotriva umanității.
„Eu nu mai am nicio reţinere să spun că Putin este un criminal de război, cred că drumul diplomatic, nu cel de Facebook, şi încercarea pe Facebook de a ne face imagine, este cea normală”, a spus Marcel Ciolacu.
„Aşa se lucrează într-un stat dmeocratic”
De asemenea, acesta a mai declarat că mesajul pe care președintele ucrainean îl va transmite Parlamentului vine într-un context în care siguranța europeană este amenințată, din nou, de către Rusia.
Mai mult, Ciolacu consideră această intervenție a lui Zelenski una „normală”, deoarece așa se „întâmplă într-un stat membru al Uniunii Europene.”
„Eu nu vorbesc de respectat, este vorba de o diferenţă de abordare a unui moment atât de important, cum ar fi discursul domnului preşedinte Zelenski în Parlamentul României”, a afirmat liderul PSD.
Întrebat când va avea loc acest discurs, Ciolacu a precizat că este posibil ca astăzi, președintele ucrainean să se adreseze parlamentarilor români.
Reamintim că știrea inițială despre discursul lui Volodimir Zelenski din Parlament a fost transmisă de Pavel Popescu, deputat PNL. Acesta a precizat în urmă cu câteva zile că lupta ucrainenilor este o luptă pentru libertate și pentru toate statele care iubesc pacea.
Ciolacu a vorbit, de asemenea, despre măsurile pe care coaliția de guvernare le va discuta în următoarele zile. Ciolacu a precizat că s-au găsit fondurile necesare pentru voucherele de 50 de euro ce vor fi oferite românilor ce au o situație financiară precară.
„Considerăm cu toții că prioritatea numărul unu sunt măsurile pentru români. Sunt unele deja convenite cu primul ministru. Am găsit anumite sume din bani europeni pentru a realoca acestea către voucherele pentru alimentele de bază. Avem și o valoare de 700 de milioane de euro. Mergem în logica celor 50 de euro la fiecare două luni”, spus Ciolacu în fața sediului PSD.
Totodată, liderul social-democrat a vorbit și despre demisia lui Cîțu. „Eu sper că acest nou scandal din interiorul PNL să nu afecteze coaliţia si actul de guvernare. După ultimele discuţii avute cu prim-ministrul, consider că suntem într-o logică normală, în rest, sunt problemele interne ale PNL”, a spus Marcel Ciolacu.
Averea cumulată a celor mai bogați americani a atins un nivel de 45.900 de miliarde de dolari la sfârşitul trimestrului al patrulea al anului trecut, informează CNBC. Doar Warren Buffett și Jeff Bezos au acumulat un total de 6.500 de miliarde de dolari în 2021.
Profesorul de economie de la Universitatea din New York, Edward Wolff, a declarat că cifrele sunt „uluitoare.”
„Boom-ul pandemic al bogăţiei se situează cu siguranţă în vârful sau aproape de toate boom-urile din ultimii 40 de ani”, a spus acesta, potrivit sursei citate.
1% din populația Statelor Unite are 32,3% din toată averea națiunii
Cu toate acestea, dacă miliardarii și-au dublat sau chiar triplat averile, lucrurile nu stau la fel în rândul populației. Ponderea bogăției deținute de 90% dintre cetățenii SUA a scăzut ușor, de la 30,5% la 30,2%.
Printre principalii factori de creștere a averilor au fost acțiunile și afacerile private pe care miliardarii americani le au. Potrivit Fed, averile celor mai bogați 1% americani au câștigat peste 4.300 de miliarde de dolari din acțiunile corporative și acțiunile fondurilor mutuale. Mai mult, portofoliile de acțiuni a celor mai bogați 1% adună 23.000 de miliarde, un record de 53,9% din totalul acțiunilor deținute individual.
De asemenea, cei mai bogaţi 10% dintre americani aveau la sfârșitul anului trecut 89% din acțiunile corporative și acţiunile fondurilor mutuale deţinute individual.
Anul trecut, cel mai bogat om din lume a fost Elon Musk, cu o avere estimată la peste 230 de miliarde de dolari. În ciuda vieții complicate pe care a avut-o, miliardarul și-a lansat prima afacere, Zip2, pe care a vândut-o pentru fabuloasa sumă de 307 milioane de dolari în 1995. După aceasta a urmat PayPal, apoi a lansat Tesla și Space X.
Al doilea cel mai bogat om din lume este Jeff Bezzos, cel care a creat Amazon. În ciuda divorțului de nevasta lui, averea magnatului nu a avut prea mult de suferit, aceasta ajungând anul trecut la 197 de miliarde de dolari. Bernard Arnault, deținătorul LVMH Moët Hennessy – Louis Vuitton, se află pe locul trei, cu 162 de miliarde, iar Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ce a fost pentru mulți ani considerat cel mai bogat om din lume, se clasează pe locul patru, cu 137 de miliarde de dolari.
Președintele Forța Dreptei Ludovic Orban a declarat, duminică seară, la România TV, că debarcarea lui Cîțu din fruntea partidului are aspectul „unei lovituri dată de o huntă militară.”
Acesta e de părere că cei care, la început, s-au arătat că îl sprijină pe fostul lider PNL, de fapt îl ascultau pe Iohannis.
„Ei nu au făcut decât să execute comenzile de la Cotroceni. Acum PNL e ocupat cu Ciucă. M-am exprimat plastic că PNL nu mai există. Cu președinte Militar (…) asistăm la o confiscare clară”, a declarat Orban.
Totodată, acesta a mai precizat că PNL nu mai are nicio legătură cu PNL-ul istoric, precizând că „asistăm” la o reuniune a fostului FSN.
„Iohannis a adus PSD la putere și a impus partidocrația din PNL care face adevărată întrecere în a-l asculta pe Iohannis. Eu acuma îl înțeleg pe Ciucă. Văzând cum s-a purtat Iohannis cu colaboratorii lui, văzând cum l-au executat pe Cîțu, cred că se gândește și el că va fi aruncat la gunoi așa cum a fost aruncat și Cîțu”, a spus Ludovic Orban, potrivit știripersurse.ro.
Florin Cîțu și-a dat demisia din fruntea partidului PNL
În intervenția sa, fostul lider PNL a precizat că partidul își va pierde tot mai mult din intensitate, ajungând să fie, într-un final, „o anexă” a PSD. Mai mult, președintele Forța Dreptei e de părere că Nicolae Ciucă reprezintă garanția că PNL va face „tot ce cere chiriașul de la Cotroceni.”
„Cîțu mai deranja pe cei de la PSD. Ciucă e un președinte nu pentru liniștea PNL ci pentru liniștea PSD”, a precizat Orban.
De asemenea, fostul premier a fost sigur că Florin Cîțu va fi schimbat deoarece el nu a avut niciodată calitățile necesare pentru a fi liderul PNL.
„Cîţu a fost o unealtă care a fost folosită de Iohannis şi de nomenclatura pentru a mă schimba pe mine şi pentru a pune în practică un proiect profund nociv pentru societatea românească şi antidemocratic şi antiliberal, cum a fost alianţa cu PSD. Cîţu a fost executat fără proces”, a mai spus Orban.
Încă din timpul numărării voturilor, prim-ministrul Ungariei Viktor Orban a revendicat victoria partidului. Astfel, după centralizarea unui procent de 85,96%, partidul lui Orban are 53,71%, iar alianța din cele șase partide de opoziție a ajuns la 34,48%. Patria Noastră a fost votată de 6,31% din electorat.
Viktor Orban a declarat că victoria de duminică se poate vedea de pe lună, și de la Bruxelles, mulțumind în special maghiarilor care au votat de peste graniță și celor din Ucraina.
Orban câștigă cel de-al patrulea mandat
„Am epuizat toate posibilitățile de victorie în această seară. Am câștigat în sistemul cu două runde, am câștigat când opoziţia s-a aliat parţial împotriva noastră şi acum, când toată lumea s-a aliat împotriva noastră. Trebuie să studiem separat cum am putut obţine cea mai mare victorie chiar atunci când toți s-au unit împotriva noastră”, a declarat acesta.
De asemenea, liderul de la Budapesta a mai adăugat că o lume întreagă a putut vedea că „ungurii își iubesc țara”, că politica conservatoare civică și creștin democrată a câștigat.
„Și noi transmitem Europei că asta nu este trecutul, ci este viitorul. Acesta este viitorul nostru comun european. Această victorie va intra în istorie prin faptul că am avut de luptat cu o supraforţă: partidele de stânga de acasă, stânga internațională de jur împrejur, organizațiile internaționale ale lui Soros, ONG-urile, mass-media și, în cele din urmă, chiar și președintele Ucrainei. Nu am mai avut atât de mulți adversari deodată”, a spus Viktor Orban.
De cealaltă parte, candidatul opoziției, Peter Marky–Zay, și-a recunoscut înfrângerea, iar pe scenă a fost alături de cei șapte copii și soția lui.
Acesta a precizat că „a avut câteva semne de întrebare” la faptul că aceste alegeri ar fi fost democratice și libere, precizând că a sperat până în ultimul moment că va câștiga.
„Trebuie să recunoaștem că Fidesz a câștigat alegerile prin propagandă, nu prin corectitudine. Putem avea doar satisfacţia că Viktor Orbán nu a îndrăznit să iasă public, s-a afişat doar în fața propriilor alegători”, a declarat liderul opoziției.
Acesta a dat asigurări că va rămâne și va continua lupta, afirmând că a reușit să construiască o „comunitate splendidă” ce trebuie dezvoltată.
„Vom sta în coastele puterii. Deşi cifrele par să arate altceva, credeţi-mă că voi aţi avut dreptate. Noi credem într-o Ungarie cinstită, lipsită de corupţie”, a concluzionat Peter Marky–Zay.
Avem aceeași situație și în școli. Riscurile de producere a unor incendii sunt foarte mari, pentru că majoritatea funcționează în clădiri vechi, construite prin anii 70-80. Instalațiile electrice sunt la fel de vechi ca și cele din spitale și ar trebui înlocuite, ar trebui montate instalații de detectare a incendiilor și sprinklere, iar configurațiile clădirilor ar trebui să asigure posibilitatea evacuării rapide a sute de elevi. Aceste condiții tehnice sunt prevăzute în legislație și constituie criteriile care stau la baza autorizației ISU fără de care o școală nu ar trebui să funcționeze. Dar același „stat eșuat” a dat Ordonanţa nr 23/2019 prin care autorizația ISU a fost eliminată din criteriile pentru acreditarea școlilor. Așa s-a ajuns ca mii de școli din România să fie vulnerabile la incendii.
Peste 22.000 de școli nu îndeplinesc standardul de siguranță la incendiu
În septembrie, la începutul anului școlar, majoritatea celor 26.471 de clădiri de școli din România, nu aveau autorizații pentru siguranță la incendiu. Autoritățile au stabilit că aproximativ 13.200 de clădiri construite înainte de 1990 nu necesită autorizație de siguranță la incendiu, deși chiar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) susține că „cele mai multe nereguli sunt în școlile construite înainte de Revoluție”.
Din celelalte 13.200 de clădiri de școli, care ar trebui în mod obligatoriu să fie autorizate, numai 3.970 au autorizație ISU. La 5.290 de școli sunt în curs demersurile pentru obținerea autorizației, dar la 3.970 de școli nu a fost luată nicio măsură de intrare în legalitate. Deci 9.260 de școli nu au autorizație ISU, deși ar trebui să aibă. Dacă adăugăm și cele 13.200 de clădiri de școli pe care „statul eșuat” le-a scutit de obținerea autorizației ISU, avem 22.460 de școli care nu îndeplinesc standardul siguranței la incendiu. „Aceasta este situația reală”, spunea în septembrie 2021 ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
O regulă aberantă. Școlile construite în anii 80 „nu necesită” autorizație ISU decât dacă se modifică construcția
„Ziarul de Investigații” a solicitat primăriilor din marile orașe și sectoarele Capitalei date referitoare la situația autorizării unităților școlare pentru siguranța la incendiu. Avem o statistică în funcție de modul în care e respectată Legea 307/2006 referitoare la apărarea împotriva incendiilor: școli care dețin autorizație ISU, școli care dețin un aviz ISU, ce presupune că măsurile necesare pentru obținerea autorizației sunt prevăzute într-un proiect dar nu sunt realizate concret și avem a III-a categorie, școli care nu au nici autorizație, nici aviz ISU.
În mod ciudat, în evidențele primăriilor apare și a IV-a categorie, școli care „nu necesită” nici autorizație, nici aviz ISU. Iată cum explică situația Primăria Deva: „În condițiile în care la obiectivele menționate de structurile școlare nu s-au adus modificări constructive și funcționale de la anul construirii, se consideră că nu e necesară obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu”. Nu există o prevedere clară care să spună acest lucru, dar sunt invocate, ba Ordinul 129/2016, referitor la introducerea normelor metodologice la Legea 307/2006, ba HG 571/2016 referitoare la clasificarea clădirilor.
Ce înseamnă asta? Că majoritatea clădirilor de școli și licee, construite în anii 70-80, nu trebuie să respecte normele actuale de siguranță la incendiu. Spre exemplu, nu trebuie să aibă instalații de detectare a incendiilor sau sprinklere pentru stingerea incendiilor. La vremea când au fost construite erau alte standarde în construcții, iar legea siguranței la incendii prevedea doar conceptul „PSI” (Paza și Siguranța Incendiilor) care în școli se rezuma la existența extictoarelor pe holuri și afișarea pe pereți a unor „planuri de evacuare”. Au trecut zeci de ani, regulile s-au schimbat, sunt autorizate în baza noilor reguli magazine și restaurante, dar școlile din anii 70 rămân la nivelul regulilor „PSI”.
IGSU: „Cele mai multe nereguli se găsesc în școlile construite înainte de Revoluție”
Decizia de eliminare a școlilor construite înainte de 1990 din categoria clădirilor care trebuie autorizate este rezultatul unei abordări aberante, că o lege nu trebuie să acționeze retroactiv. De aceea, introducerea autorizației ISU nu se aplică clădirilor de școli construite înainte de introducerea autorizației.
Această idee e contrazisă chiar reprezentanții IGSU, care spun că cele mai multe nereguli au fost constatate la școlile construite în anii 70-80: „Cele mai multe nereguli se găsesc, de obicei, în școlile construite înainte de Revoluție. Cele noi trebuie să respecte regulile în vigoare pentru a obține autorizația. Prin urmare, acestea n-ar trebui să aibă deficiențe sau, cel puțin, nu la fel de multe ca școlile vechi”, explicau recent reprezentanții IGSU.
La Sibiu, unde a fost primar Klaus Iohannis, 70% din școli funcționează pe baza „avizului PSI” din anii 80
Să vedem cum stau lucrurile la Sibiu, orașul condus în perioada 2000-2014 de primarul Klaus Iohannis, actualul șef al „statului eșuat”. Chiar dacă a fost profesor, fostului primar nu prea i-a păsat deloc de siguranța la incendiu în școli pentru că i-a lăsat succesoarei sale, Astrid Fodor, o „moștenire” dezastruoasă. Din cele 50 de unități școlare aflate în administrarea Primăriei Sibiu, 68% funcționează în baza „avizului PSI” din anii 80: „34 de clădiri funcționează în baza vechiului aviz PSI, având în vedere că în aceste clădiri nu au fost efectuate lucrări în urma cărora să fie necesară emiterea unui nou aviz de securitate la incendiu”, se spune adresa Primăriei Sibiu.
Numai 13 școli din Sibiu dețin autorizație ISU. La 9 școli lucrările de modernizare au fost finalizate și urmează să fie depus dosarul pentru autorizare.
La Craiova, „primărița” Olguța Vasilescu a pasat directorilor de școli problema siguranței la incendiu
Olguța Vasilescu, aflată la al doilea mandat de primar al Craiovei, nu își asumă nicio responsabilitate în privința siguranței la incendiu în școli. Primăria Craiova a încheiat protocoale de predare-primire cu directorii de școli, cărora le-a predat clădirile, mobilierul, bunurile, dar și atribuțiunile, inclusiv aceea a siguranței la incendiu în școli. Așa că Primăria condusă de Olguța Vasilescu nu are o situație a școlilor, ci o explicație conform căreia „administratorul sau conducătorul instituției (adică directorul școlii – n red) are obligație să solicite și să obțină avizele și autorizațiile de securitate la incendiu”.
Dar legea o obligă pe Olguța Vasilescu să se implice în problema siguranței la incendiu în școli. La articolul 141 al Ordinului 146/1427/2013 se prevede că primarii sunt obligați să înființeze Servicii Voluntare pentru Situații de Urgență, prin care asigură măsurile de prevenire a incendiilor la unităţile școlare.
Primarul Iașiului, Mihai Chirica e prea ocupat cu dosarele la DNA ca să aibă habar câte școli au sau nu autorizații ISU
Un răspuns sincer. Pentru primarul Mihai Chirica în competențele primăriei nu se află prevenirea incendiilor în școli
O situație identică este și la Iași, unde primarul Mihai Chirica pare mai preocupat de dosarele sale la DNA decât de situația școlilor din oraș. Primăria Iași nu are nici măcar o situație statistică a școlilor cu sau fără autorizație de siguranță la incendiu. Sigurul lucru de care e sigur Chirica este că în oraș există 71 de „centre bugetare”, 14 licee, 12 colegii, un seminar, restul școli și grădinițe.
Primarul Mihai Chirica ne-a transmis că i-a rugat pe cei de la ISU Iași să ne ofere o situație a școlilor din oraș. „Am direcționat cererea dumneavoastră către ISU Iași, care dețin datele solicitate”, se spune în adresa semnată de Chirica. În concluzie, pe primarul Iașiului nu îl interesează deloc siguranța la incendii în școli, dar s-ar putea alege cu un nou dosar penal pentru nerespectarea Ordinului 146/1427/2013 care îl obligă să ia măsuri de prevenire a incendiilor în școli.
În Clujul primarului Emil Boc, 170 de clădiri de școli fără autorizație
Primăria condusă de Emil Boc are în administrare 81 de școli și licee, care funcționează în 218 clădiri, dar 78% dintre acestea nu dețin autorizație ISU. „Pentru un număr de 170 de corpuri de clădire la care nu s-au executat lucrări noi de investiții, modificări sau schimbări de destinație, nu dețin Autorizație de securitate la incendiu”, se spune în adresa 16.305/101/2022 a Primăriei Cluj.
În cel mai „smart” oraș din România, care dă tonul în investiții și imobiliare, dețin autorizații ISU numai 37 din 218 de clădiri de școli. Ar fi cazul ca înainte să laude cu metroul din Cluj, Emil Boc să se ocupe un pic și de școlile din oraș.
Caz unic în țară: la Timișoara, toate unitățile școlare dețin autorizație ISU
O situație incredibilă este la Timișoara, unde primăria are în administrare 80 de unități de învățământ, aproape toate deținând autorizație ISU. Există o singură excepție, la Liceul de Arte Plastice Timișoara, care este pe punctul de obține autorizarea pentru cabinetul medical și astfel va îndeplini condiția pentru a obține autorizația ISU. Asta înseamnă 100% din școli autorizate de ISU.
În capitala Teleormanului, edilii au rămas în „epoca Dragnea”. Încă mai așteaptă banii de la PNDL
La Alexandria, capitala Teleormanului lui Liviu Dragnea, din cele 16 unități școlare numai 9 au autorizație ISU, iar alte 10 școli au aviz, adică au proiectele lucrărilor ce permit obținerea autorizației, dar execuția lucrărilor e tergiversată.
Spre exemplu, la Colegiul „Cuza” din Alexandria, nu a fost obținută autorizația deoarece nu poate fi asigurat accesul unei mașini de „Pompieri” în curtea școlii. S-a hotărât ca problema să fie rezolvată prin demolarea vechilor vestiare ale sălii de sport, dar nu s-a făcut nimic. La Școala „Mihail Eminescu”, pentru obținerea autorizației este necesară o instalație de hidranți, dar, deși lucrarea n-ar costa prea mult și ar putea fi realizată cu fonduri de la bugetul local, a fost trecută pe lista proiectelor finanțate din PNDL. Asta era în perioada de glorie, dar vremea a trecut, Dragnea nu mai e la putere și PNDL-ul s-a cam dus.
La București sunt 372 de clădiri de școli care ar trebui să fie autorizate, dar…
Cel mai mare dezastru este în rețeaua școlară din București, unde numai 20% din clădiri dețin o autorizație de siguranță la incendiu. Potrivit datelor centralizate de ISU București – Ilfov la începutul anului școlar, din cele 658 de clădiri, numai 114 au o autorizație ISU. Un număr de 152 de clădiri de școli „nu necesită” autorizație pentru că au fost construite în anii 70-80 și intră sub incidența cutumei că în astfel de clădiri nu se pot produce incendii.
Dar situația cea mai gravă din Capitală este că 372 de clădiri care în mod obligatoriu ar trebui să fie autorizate pentru siguranța la incendiu, sunt ignorate de primăriile de sector, deși sunt clădiri în care învață mii de elevi.
„Marca Clotilde Armand”. De autorizațiile ISU a școlilor din Sectorul 1 se ocupă Direcția Management Resurse Umane
Cel mai mare dezastru din Capitală este în Sectorul 1, condus Clotilde Armand. Primăria Sectorului 1 are în administrarea 80 de școli. Ca și primarul Iașiului, Clotilde Armand a pasat adresa „Ziarului de Investigații”:
„Am transmis solicitarea la Serviciul Administrativ și la Compartimentul Sănătății și Securității în Muncă din cadrul Direcției Management Resurse Umane, structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 care gestionează aceste aspecte”. E o rezolvare „marca Clotilde Armand”.
În Sectoarele 2 și 3, dezastru la vedere: peste 90% din școli n-au autorizații ISU
Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu recunoaște dezastrul din rețeaua școlară din sector. Din cele 83 de școli aflate în administrarea primăriei, 82 (adică 98%) nu au autorizație de securitate la incendiu, dar 32 de școli au totuși un aviz. Partea bună este că pentru 17 dintre școlile care au avize ISU au fost atribuite contracte de execuție a lucrărilor care să permită obținerea autorizației.
În Sectorul 3, condus de primarul Robert Negoiță, cam aceeași situație, ca și la „2”. Primăria are în administrare 66 de școli, dar numai 6 dintre acestea au autorizație ISU. Din celelalte 60 de unități școlare (adică 90%), 41 au un aviz, adică au un proiect pentru intrarea în legalitate, iar în 16 din aceste școli sunt în derulare lucrările de asigurare a siguranței la incendiu.
Legea obligă ca în școlile fără autorizații ISU să fie afișate avertismente
O prevedere a legii care nu este respectată în întreaga rețea școlară din România este că în niciuna din școlile care nu dețin autorizația ISU nu este afișat avertismentul că acea clădire nu deține autorizația.
Potrivit articolului 30^4(1) din Legea 307/2006, „până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: <<Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu>>”. Este încă o dovadă a duplicității „statului eșuat”, care nici nu ia măsuri pentru intrarea în ilegalitate, dar nici nu acceptă adevărul despre situațiile reale din școli.
Lejeritatea „statului eșuat”. Guvernul Dăncilă a eliminat autorizația ISU din condițiile de acreditare a unei școli
Gravitatea situației e dovedită de rezultatele celor 8.000 de controlae efectuate de inspectoratele ISU în anii şcolari 2018-2019 şi 2019-2020 și care au semnalat „33.743 de deficiențe legate de securitatea la incendiu au fost descoperite în clădirile unităților de învățământ”. Calea de rezolvare a unei astfel de situații este o cât mai bună aplicare a legii, dar „statul eșuat” a relaxat aplicarea legii.
În 2019, Guvernul Dăncilă a dat Ordonanţa de urgenţă nr. 23/2019 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede eliminareaautorizării clădirilor școlilor de către ISU din criteriile pentru acreditarea școlilor de stat și private. Astfels-a renunțat la condiția ca o școală să nu poată fi acreditată dacă funcționează în clădiri care nu au autorizație de securitate la incendiu. Odată acceptată această excepție de la aplicarea legii, intrarea în legalitate e misiune imposibilă.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: „în școli nu sunt echipamente care să supraîncarce rețelele electrice”!?
Nici avertismentele IGSU despre riscurile mari de producere a unor incendii în școli nu îi determină pe oficialii „statului eșuat” să abordeze situația cu mai multă responsabilitate. Dimpotrivă, asistăm la un concurs de aberații.
Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu
Cel mai important responsabil din sistemul Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu a surprins la începutul anului școlar cu un exemplu de iresponsabilitate, afirmând că în școli nu sunt riscuri de producere a unor incendii deoarece nu sunt echipamente care să suprasolicite instalațiile electrice și că la începutul anului școlar 2021-2022 pandemia de Covid-19 a adus un lucru bun, pentru că se face școală online și astfel rețelele electrice sunt mai puțin solicitate:
„În școli nu sunt echipamente care să supraîncarce rețelele electrice, iar în școli nivelul de încărcare în raport cu capacitatea normată va fi cu mult mai scăzută din cauza lipsei în școală a unor clase și a situațiilor care împiedică profesorii și elevii să vină în școală fizic”, declara ministrul Sorin Cîmpeanu.
Dacă astea sunt „garanțiile” ministrului Educației cu privire la siguranța elevilor ar mai fi ceva de făcut? Da, ar trebui ca toți părinții care vor să își înscrie copiii la cursurile unei școli să se intereseze din timp dacă acea școală are autorizație de securitate la incendiu, iar dacă școala nu e autorizată de ISU să evite înscrierea. Trebuie boicotate toate rebuturile „statului eșuat”.
Proiectul de buget a fost adoptat, prin vot secret, cu buletine de vot, cu 15 voturi pentru și 9 împotrivă, în sala de ședințe din Banu Manta fiind prezenți 24 consilieri. La ședință au participat online și consilierii locali Adrian Oianu (PNL), Laurențiu Drăgușin (USR) și Iuliana Miloș Olteanu (PSD). Aceștia, însă nu au putut participa la votul secret.
Votul secret asupra proiectului de buget a fost cerut de către liberalul Dinu Gheorghe Nicolae, propunerea fiind adoptată cu votul a 15 consilieri: 9 de la PSD + 6 de la PNL.
Cine a votat bugetul Sectorului 1
Pentru a înțelege cum a fost adoptat bugetul Sectorului 1, trebuie să urmărim desfășurarea ședinței-maraton de vineri a Consiliului Local din Banu Manta și procedura de vot. Liberalul Dinu Gheorghe, șef al Comisiei de buget, a solicitat vot secret, propunerea fiind adoptată de către consilierii locali.
Pentru că votul secret se face cu buletine de vot, au putut vota doar consilierii care au fost prezenți fizic în sală, adică 24 – 8 de la USR, 8 de la PSD, 5 de la PNL și 3 de la PMP.
Bugetul a fost aprobat cu 15 voturi ”pentru” și 9 ”împotrivă”. Coroborând scorul votului cu declarațiile grupurilor politice din Consiliul Local, putem obține o imagine foarte clară a structurii votului. Adică putem afla exact cine a adoptat bugetul Sectorului 1.
Astfel, grupul consilierilor PMP a declarat foarte răspicat că va vota bugetul propus de edilul Clotilde Armand. Deci, de aici au venit 3 voturi.
Opt voturi pentru au venit, cu siguranță, de la grupul USR, care a declarat PERMANENT, prin viceprimarul Oliver Leon Păiuși și consilierul Nicolaescu că vor vota la vedere.
Grupul de consilieri PSD a votat împotrivă, așa cum a anunțat și președintele PSD Sector 1, Petre Florin Manole, cu toate că multe amendamente le-au fost votate și de către USR.
Votul negativ pentru proiectul în ansamblu, este o consecință a neîncrederii în primarul Armand care nu a ținut cont, de la începutul mandatului, de nici o propunere sau amendament al PSD cu toate că a declarat de multe ori că o va face, după cum scrie, pe pagina sa de socializare președintele PSD Sector 1.
”Consilierii locali ai PSD Sector 1 au impus astazi, in sedinta consiliului 40 de amendamente la bugetul sectorului. De la finantarea investitiilor in scoli si spitale, la investitii in productia de energie termica prin CET Grivita. PENTRU CA MULTE ALTE PROIECTE DIN BUGET SUNT NISTE FANTEZII RIDICOLE ALE CELUI MAI INCOMPETENT PRIMAR DIN ISTORIA BUCURESTIULUI, LA VOTUL FINAL AM VOTAT IMPOTRIVA. 9 CONSILIERI LOCALI PSD, 9 VOTURI CONTRA LUI ARMAND. Urmeaza ca in tot restul anului sa urmarim ca primaria sa puna in aplicare cele votate de consiliu.”, a scris Manole pe pagina sa de Facebook.
Sebastian Burduja, Președinte PNL Sector 1- Foto zin.ro
Timp de zece lungi și ședințe foarte tensionate, grupul consilierilor PNL a reclamat – prin luări de poziție ale președintelui de ședință Daniel Ciungu, ale președintelui Comisiei de buget, Dinu Gheorghe, ale viceprimarului Ramona Porumb, dar și ale consilierilor Dan Podaru și Adrian Oianu, a susținut, așadar, nelegalitatea construcției bugetare prin neincluderea în proiectul de buget propus de către Clotilde Armand a datoriilor rezultate în urma facturilor neplătite, pe care doamna Armand le consideră ilegale, fără a avea însă vreo hotărâre de instanță care să statueze acest lucru.
Însă, în ședința din 1 aprilie, ceva s-a schimbat și i-a făcut pe liberali să îi ofere edilului tocmai cele patru voturi necesare adoptării bugetului, a cărui nelegalitate o reclamaseră timp de zece ședințe la rând. Această schimbare bruscă de atitudine ar putea fi explicată de amendamentul cu nr.75, prin care se alocă suma de 80 milioane lei Companiei de Investiții în Sănătate din subordinea Consiliului Local.
Această companie, așa cum au repetat de multe ori primarul Armand și viceprimarul Oliver Leon Păiuși, în ședințele de buget anterioare, ”este a PNL”, și, ce ieri părea imposibil a fost vândut realizat pentru această sumă provenită tot din banii locuitorilor sectorului 1, deocamdată, cel mai ghinionist sector.
Cumva, tot acest circ de prost gust îmi aduce aminte de strigătele isterice ale primarului Armand din timpul campaniei electorale. Acum face EXACT lucrurile de care îl acuza pe Daniel Tudorache. Să fie amnezie sau de fapt asta este lumea reală?
Guvernul britanic a anunțat că până în 2050, Marea Britanie va construi șapte centrale nucleare și va miza, totodată, pe energia eoliană pe mare. Decizie vine în contextul în care majoritatea statelor europene au decis să se rupă de gazul rusesc, după invazia asupra Ucrainei.
Ministrul britanic al Economiei Kwasi Kwarteng a declarat, duminică, faptul că nu își dorește să trăiască într-o lume în care „depindem de hidrocarburile rusești.”
Altfel spus, săptămâna viitoare, guvernul britanic va avea mai multe discuții cu privire la strategia pentru reducerea dependenței energetice a Marii Britanii și pentru a atinge obiectivul de zero emisii până în 2050.
„Guvernul este tot mai conştient că am putea face mai mult în domeniul nuclear”
Marea Britanie va avea şase sau şapte situri nucleare. Acest lucru nu se va produce în următorii doi ani, dar cu siguranţă este ceva la care putem aspira”, a declarat ministrul, potrivit Sunday Telegraph, citat de Agerpres.
Totodată, în următorii opt ani, Marea Britanie s-a angajat să construiască cel puțin două centrale, pe lângă reactoare nucleare mici. Mai mult, centralele eoliene tereste nu vor reprezenta un punct forte în această strategie deoarece există o „opoziție locală” față de aceste tehnologii.
Reamintim că Marea Britanie a interzis importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul anului. De asemenea, și Lituania a anunțat că renunță definitiv la importurile de gaz rusesc pentru consumul intern, devenind astfel prima țară europeană care obține independența energetică de Rusia. Întregul consum energetic al țării se va face pe bază de gaz lichefiat.
„Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania. Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”, a scris pe Twitter președintele țării, Gitanas Nauseda.
Statele Unite ale Americii au renunțat, de asemenea, la gazul rusesc după atacul asupra Ucrainei, dar nu și UE care se aproviziona cu aproape 40% cu gaz rusesc în urmă cu un an.
Pe 23 martie, Vladimir Putin a anunțat că Federația Rusă va accepta plata pentru gazul furnizat țărilor europene doar în ruble rusești.
Duminică, o persoană a deschis focul pe o stradă din Sacramento, fiind ucise cel puțin șase persoane, iar altele nouă se află în stare gravă din cauza împușcăturilor.
Poliția a intervenit de urgență și a izolat o zonă de opt blocuri și au recomandat tuturor să evite locul, cât oamenii legii continuă ancheta.
„Ofițerii au localizat cel puțin 15 victime ale împușcărilor, inclusiv 6 care sunt decedate”. Condițiile (ale victimelor) sunt necunoscute în acest moment. Vă rugăm să evitați zona, deoarece va rămâne o prezență mare a poliției”, se arată în comunicatul transmis, potrivit usatoday.com.
Împușcături la doar o lună după un alt eveniment asemănător
Pe rețelele de socializare a apărut un videoclip care arată oamenii, disperați, fugind pe stradă, zgomotul focurilor de armă auzindu-se pe fundal. La fața locului au intervenit și ambulanțe pentru a oferi îngrijiri medicale persoanelor rănite.
Tragedia a avut loc la doar o lună după ce cinci persoane și-au găsit sfârșitul într-o biserică, după ce un bărbat a deschis focul. Printre victime s-au numărat trei copii.
Reamintim că în 2018, poliția americană a arestat peste 10 milioane de americani, asta însemând un arest la fiecare 32 de cetățeni din Statele Unite. Mai mult, potrivit American Journal of Health, americanii de culoare sunt de trei ori mai predispuși să fie uciși sau victima brutalității poliției, spre deosebire de albi.
Mai exact, aproape 300 de oameni de culoare la fiecare 100 de mii de americani sunt victimele actelor de brutalitate a poliției americane, spre deosebire de doar 76 de albi.
În fiecare zi, în Statele Unite, 316 persoane sunt împușcate, dintre care peste 100 sunt ucise. Din nefericire, un număr de peste 2.000 de copii mor din cauza împușcăturilor, potrivit teamenough.org.
De asemenea, aproape 10 mii de americani de culoare mor din cauza violenței cu armele, aceștia reprezentând 59% dintre victimele omuciderilor cu arme. Aceștia suferă de 8 ori mai multe omucideri cu arme decât americanii albi.
Și copiii și adolescenții de culoare (cu vârste între 1 și 17 ani) au șanse de trei ori mai mari să fie uciși cu o armă decât colegii lor albi.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a anunțat că doar în ultimele 24 de ore, peste 40 de mii de oameni au părăsit Ucraina.
De la debutul războiului ruso-ucrainean, 4,2 milioane de ucraineni au plecat din țară în țările vecine pentru a scăpa din calea gloanțelor. Europa nu a mai înregistrat un astfel de aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial. Totodată, 6,5 milioane de persoane s-au deplasat în interiorul Ucrainei, iar 13 milioane sunt blocate în zonele afectate sau în imposibilitatea de a pleca.
Potrivit UNHCR, peste 90% dintre refugiați sunt copii și femei, cei mai mulți fiind în țările vecine: Polonia, Moldova, Ungaria, România și Rusia.
De asemenea, ONU a făcut apel internațional la donații pentru cei care au fugit din Ucraina din cauza conflictului izbucnit în urmă cu cinci săptămâni.
„Forţaţi să fugă pentru a-şi salva viaţa. Forţaţi să îşi părăsească casele. Forţaţi să fie separaţi de familie. Acest război trebuie să înceteze. Oamenii din Ucraina au nevoie de pace – acum”, a transmis ONU, pe o rețea de socializare.
Situația refugiaților ucraineni în țara noastră
Poliția de Frontieră a anunțat, duminică dimineață, că pe teritoriul țării noastre au intrat aproape 8 mii de cetățeni ucraineni, în creștere cu 6,1% față de ziua precedentă.
„În data de 02.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 75.809 de persoane, dintre care 7.820 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 6,1 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.563 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 12%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.336 cetăţeni ucraineni (scădere cu 9,7%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.
Reamintim că din 24 februarie și până sâmbătă, în România au intrat peste 600 de mii de cetățeni ucraineni. Arterele de control sunt acoperite cu polițiști de frontieră români până la capacitatea maximă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că în estul țării, situația este extrem de dificilă, precizând că soldații ruși se acumulează în Donbas, având direcția Harkov.
„Se pregătesc pentru noi lovituri puternice. Ne pregătim pentru o apărare şi mai activă”, a spus Zelenski.
La Consiliul Național al PNL, ce a avut loc duminică, Rareș Bogdan și-a cerut scuze față de cei prezenți în sală că programul Anghel Saligny nu a intrat în linie dreaptă încă.
„Presiunea numărul unu din partea conducerii Partidului Naţional Liberal a Guvernului va fi ca Anghel Saligny să intre pentru dumneavoastră, pentru comunităţile dumneavoastră în pâine pentru că este vital pentru anul 2024 şi e şi mai vital pentru ca România să evolueze şi în zona rurală şi să nu ţinem România ruptă în două între urbanul mare şi zona rurală. Ne cerem scuze şi vă promitem că lucrurile se urgentează”, a spus europarlamentarul.
De asemenea, acesta a spus că în ultimele săptămâni a fost „speriat” de faptul că urma să aibă loc, din nou, „un festival al democrației” care să pună cu totul pe spate partidul.
„Mie nu mi place să fiu cu mănuşi”
„Mă bucur că fostul preşedinte de acum al Partidului Naţional Liberal a luat o decizie înţeleaptă, o decizie elegantă şi a ales o retragere absolut elegantă şi nu am intrat într-un nou festival al democraţiei care ne-ar fi creat mari probleme. Ne-a ajuns un festival al democraţiei,nu mai vrem, vrem construcţie şi în nici un caz scandal”, a mai declarat Rareş Bogdan.
Ministrul Afacerilor de Interne Lucian Bode a vorbit, de asemenea, la Consiliul Național al partidului, acesta afirmând că cea mai mare greșeală pe care un om politic o poate face este să lase în planul doi munca de partid, să neglijeze propunerile venite de jos în sus.
Acesta e de părere că PNL are nevoie de un lider puternic care să acționeze strategic și să gestioneze toate luptele din partid.
„PNL are nevoie de un leadership adevărat, orientat spre viitor. Avem nevoie de lideri extrem de serioşi şi riguroşi mai ales acum când întreaga lume ne priveşte şi putem arăta ce înseamnă România în plan extern şi alături de aliaţii noştri”, a declarat Bode.
În încheierea mesajului său, acesta spus că în partid e nevoie de moderație și echilibru, „nu de pariuri și jocuri riscante la nivelul conducerii PNL:”
„Acum este momentul ca PNL să treacă la reconstrucţie pe termen lung”, a concluzionat ministrul Afacerilor Interne.
Gheorghe Flutur, președintele interimar al PNL, a declarat la Consiliul Național că trebuie îmbunătățit ceea ce nu a mers în partid, pentru a nu persista în greșeli.
Acesta a mai spus că partidul este unul viu și dinamic, iar până la alegerile din 2024, PNL trebuie să redevină un partid de încredere.
„Trebuie să pornim de la o realitate. La șase luni de zile, PNL provoacă procedura pentru un Congres extraordinar. Vă îndemn să vedeți partea bună a lucrurilor. Trebuie să ne uităm la ce nu a mers, să putem îndrepta, altfel putem persista în greșeli. PNL este viu și dinamic și care trage de mânecă. Mai sunt doi ani pana la alegeri și dacă ne gândim sunt foarte multe lucruri de făcut”, a spus Flutur.
„Am avut un festival al democrației care ne a costat scump”
De asemenea, președintele interimar al partidului i-a îndemnat pe cei prezenți la moderație, precizând că e nevoie de muncă în echipă pentru a rezolva toate problemele cu care se confrută partidul. Mai mult, oficialul a spus că electoratul așteaptă stabilitate din partea PNL, în special că este într-o coaliție de guvernare.
Totodată, Flutur a dat asigurări aleșilor locali din sală că în curând programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny” va intra în linie dreaptă.
„Știu ce ne așteaptă acasă. E vreme bună, lumea așteaptă lucruri, iar primarii sunt pe bună dreptate supărați de Anghel Saligny. PNL trebuie să răspundă matur la mai multe provocări. Mă uit aici la provocările de scumpirea vieții oamenilor. Până acum a fost pandemia, iar acum e războiul. Scumpirea vieții oamenilor așteaptă soluții”, a mai spus Flutur.
În încheierea mesajului său, Gheorghe Flutur a precizat că e nevoie de o îmbunătățire a comunicarii în interiorul partidului, dar și în exterior, cu românii.
Și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a adăugat că e nevoie „să performăm în comunități” pentru ca partidul să aibă o șansă la alegerile din 2024. Reamintim că pe 10 aprilie va avea loc loc Congresul pentru alegerea președintelui partidului la care va participa 1.300 de delegați.
„E libertatea fiecărui coleg să candideze. Congresul de duminică este doar pentru alegerea președintelui PNL.”, a spus Gheorghe Flutur înaintea Consiliului Național ce a avut loc astăzi.
Duminică, la ora 6 dimineața, s-au deschis secțiile de votare din Ungaria, maghiarii find așteptați la urne pentru alegerile parlamentare. Viktor Orban, cel care caută un nou mandat de premier, „se luptă” cu o alianță de șase partide, convinsă că e timpul de o schimbare în ceea ce privește politica de la Budapesta.
Adversarului său, Peter Marki-Zay, a declarat că Orban reprezintă o rușine națională și e nevoie de un restart pentru a putea „spăla aceasta de pe numele Ungariei.”
Premierul maghiar a fost acuzat în repetate rânduri de contracandidatul său că a acaparat puterea asupra justiției și presei, afișând o viziune ultraconservatoare.
La alegerile parlamentare are loc și un referendum anti-LGBT
Părerile în rândul populației sunt împărțite, dar majoritatea speră că Orban nu va mai prinde încă un mandat în fruntea Guvernului. Potrivit sondajului Publicus, tabăra lui Orban și cea a contracandidatului său sunt la egalitate în intențiile de vot.
Premierul maghiar a dus o campanie „atipică” pentru câștigarea celui de-al patrulea mandat. Acesta s-a delimitat treptat de Putin, după ce a fost în vizită la el cu trei săptămâni înaintea izbucnirii războiului ruso-ucrainean, a plătit supliment de pensie și a oferit familiilor reduceri mari de impozite.
„Călcâiul lui Ahile” pentru Orban ar putea să fie războiul, iar opoziția nu l-a iertat, precizând că premierul de la Budapesta „este un pion al lui Putin.”
Peter Marki-Zay este susținut de Europa și de Statele Unite, acesta primind un mesaj de susținere din partea lui Hillary Clinton. Liderul opoziției a declarat că duminică, la urne, maghiarii trebuie să aleagă între „Putin și Europa.”
Pe lângă alegerile parlamentare, alegătorii din Ucraina vor răspunde și la patru întrebări legate de recenta lege anti-LGBT. Tabăra lui Orban a lansat campanii de dezinformare pentru a convinge alegătorii că minorii sunt în pericol iminent din partea lobby-ului de gen ce vine din Vest. Cel mai bun exemplu în acest caz îl reprezintă un videoclip în care purtătorul de cuvânt al partidului lui Orban explica faptul că zeci de copii au trecut prin tratament de reatribuire de gen în mai multe țări din Uniunea Europeană. Aceste proceduri sunt, de fapt, interzise în toate țările de pe continentul european.
Astăzi, la ora 19, secțiile de votare se vor închide, iar Ungaria va decide viitorul: continuarea „regimului” Orban sau o apropiere de Europa și valorile democratice.
Fotografiile care complică o delimitare simplă
Zin.ro a intrat în posesia unor fotografii în care Ciprian Ciucu apare alături de Adriana Georgescu, în contexte publice....
Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”
Într-o postare incisivă și plină de substanță, Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Național pentru Reconstrucția României...
După ce a câștigat un prim mandat de președinte - la șefia Consiliului Județean Buzău, după un eșec la prezidențiale, social democratul Marcel Ciolacu...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
