Seria neagră a incendiilor produse în spitale în perioada de vârf a pandemiei a trecut fără ca autoritățile să ne explice de ce au murit arși de vii patruzeci de pacienți și ce se va face pentru ca astfel de tragedii să nu se repete. Sigura concluzie a fost aceea a președintelui Iohannis: „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”. Iohannis nu a explicat de ce este România un stat eșuat. „Ziarul de Investigații” a publicat mai multe analize despre prevederile legilor referitoare la siguranța la incendii și modul în care e pusă în aplicare legea și concluzia este că incendiile din spitale s-au produs din cauză că oficialii „statului eșuat” nu sunt în stare să impună măsurile care să elimine riscul de producere a incendiilor în spitale.

Avem aceeași situație și în școli. Riscurile de producere a unor incendii sunt foarte mari, pentru că majoritatea funcționează în clădiri vechi, construite prin anii 70-80. Instalațiile electrice sunt la fel de vechi ca și cele din spitale și ar trebui înlocuite, ar trebui montate instalații de detectare a incendiilor și sprinklere, iar configurațiile clădirilor ar trebui să asigure posibilitatea evacuării rapide a sute de elevi. Aceste condiții tehnice sunt prevăzute în legislație și constituie criteriile care stau la baza autorizației ISU fără de care o școală nu ar trebui să funcționeze. Dar același „stat eșuat” a dat Ordonanţa nr 23/2019 prin care autorizația ISU a fost eliminată din criteriile pentru acreditarea școlilor. Așa s-a ajuns ca mii de școli din România să fie vulnerabile la incendii.

Peste 22.000 de școli nu îndeplinesc standardul de siguranță la incendiu

În septembrie, la începutul anului școlar, majoritatea celor 26.471 de clădiri de școli din România, nu aveau autorizații pentru siguranță la incendiu. Autoritățile au stabilit că aproximativ 13.200 de clădiri construite înainte de 1990 nu necesită autorizație de siguranță la incendiu, deși chiar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) susține că „cele mai multe nereguli sunt în școlile construite înainte de Revoluție”.

Din celelalte 13.200 de clădiri de școli, care ar trebui în mod obligatoriu să fie autorizate, numai 3.970 au autorizație ISU. La 5.290 de școli sunt în curs demersurile pentru obținerea autorizației, dar la 3.970 de școli nu a fost luată nicio măsură de intrare în legalitate. Deci 9.260 de școli nu au autorizație ISU, deși ar trebui să aibă. Dacă adăugăm și cele 13.200 de clădiri de școli pe care „statul eșuat” le-a scutit de obținerea autorizației ISU, avem 22.460 de școli care nu îndeplinesc standardul siguranței la incendiu. „Aceasta este situația reală”, spunea în septembrie 2021 ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

O regulă aberantă. Școlile construite în anii 80 „nu necesită” autorizație ISU decât dacă se modifică construcția

„Ziarul de Investigații” a solicitat primăriilor din marile orașe și sectoarele Capitalei date referitoare la situația autorizării unităților școlare pentru siguranța la incendiu. Avem o statistică în funcție de modul în care e respectată Legea 307/2006 referitoare la apărarea împotriva incendiilor: școli care dețin autorizație ISU, școli care dețin un aviz ISU, ce presupune că măsurile necesare pentru obținerea autorizației sunt prevăzute într-un proiect dar nu sunt realizate concret și avem a III-a categorie, școli care nu au nici autorizație, nici aviz ISU.

În mod ciudat, în evidențele primăriilor apare și a IV-a categorie, școli care „nu necesită” nici autorizație, nici aviz ISU. Iată cum explică situația Primăria Deva:  „În condițiile în care la obiectivele menționate de structurile școlare nu s-au adus modificări constructive și funcționale de la anul construirii, se consideră că nu e necesară obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu”. Nu există o prevedere clară care să spună acest lucru, dar sunt invocate, ba Ordinul 129/2016, referitor la introducerea normelor metodologice la Legea 307/2006, ba HG 571/2016 referitoare la clasificarea clădirilor.

Ce înseamnă asta? Că majoritatea clădirilor de școli și licee, construite în anii 70-80, nu trebuie să respecte normele actuale de siguranță la incendiu. Spre exemplu, nu trebuie să aibă instalații de detectare a incendiilor sau sprinklere pentru stingerea incendiilor. La vremea când au fost construite erau alte standarde în construcții, iar legea siguranței la incendii prevedea doar conceptul „PSI” (Paza și Siguranța Incendiilor) care în școli se rezuma la existența extictoarelor pe holuri și afișarea pe pereți a unor „planuri de evacuare”. Au trecut zeci de ani, regulile s-au schimbat, sunt autorizate în baza noilor reguli magazine și restaurante, dar școlile din anii 70 rămân la nivelul regulilor „PSI”.

IGSU: „Cele mai multe nereguli se găsesc în școlile construite înainte de Revoluție”

Decizia de eliminare a școlilor construite înainte de 1990 din categoria clădirilor care trebuie autorizate este rezultatul unei abordări aberante, că o lege nu trebuie să acționeze retroactiv. De aceea, introducerea autorizației ISU nu se aplică clădirilor de școli construite înainte de introducerea autorizației.

Această idee e contrazisă chiar reprezentanții IGSU, care spun că cele mai multe nereguli au fost constatate la școlile construite în anii 70-80: „Cele mai multe nereguli se găsesc, de obicei, în școlile construite înainte de Revoluție. Cele noi trebuie să respecte regulile în vigoare pentru a obține autorizația. Prin urmare, acestea n-ar trebui să aibă deficiențe sau, cel puțin, nu la fel de multe ca școlile vechi”, explicau recent reprezentanții IGSU.

La Sibiu, unde a fost primar Klaus Iohannis, 70% din școli funcționează pe baza „avizului PSI” din anii 80

Să vedem cum stau lucrurile la Sibiu, orașul condus în perioada 2000-2014 de primarul Klaus Iohannis, actualul șef al „statului eșuat”. Chiar dacă a fost profesor, fostului primar nu prea i-a păsat deloc de siguranța la incendiu în școli pentru că i-a lăsat succesoarei sale, Astrid Fodor, o „moștenire” dezastruoasă. Din cele 50 de unități școlare aflate în administrarea Primăriei Sibiu, 68% funcționează în baza „avizului PSI” din anii 80: „34 de clădiri funcționează în baza vechiului aviz PSI, având în vedere că în aceste clădiri nu au fost efectuate lucrări în urma cărora să fie necesară emiterea unui nou aviz de securitate la incendiu”, se spune adresa Primăriei Sibiu.

Numai 13 școli din Sibiu dețin autorizație ISU. La 9 școli lucrările de modernizare au fost finalizate și urmează să fie depus dosarul pentru autorizare.

La Craiova, „primărița” Olguța Vasilescu a pasat directorilor de școli problema siguranței la incendiu

Olguța Vasilescu, aflată la al doilea mandat de primar al Craiovei, nu își asumă nicio responsabilitate în privința siguranței la incendiu în școli. Primăria Craiova a încheiat protocoale de predare-primire cu directorii de școli, cărora le-a predat clădirile, mobilierul, bunurile, dar și atribuțiunile, inclusiv aceea a siguranței la incendiu în școli. Așa că Primăria condusă de Olguța Vasilescu nu are o situație a școlilor, ci o explicație conform căreia „administratorul sau conducătorul instituției (adică directorul școlii – n red) are obligație să solicite și să obțină avizele și autorizațiile de securitate la incendiu”. 

Dar legea o obligă pe Olguța Vasilescu să se implice în problema siguranței la incendiu în școli. La articolul 141 al Ordinului 146/1427/2013 se prevede că primarii sunt obligați să înființeze Servicii Voluntare pentru Situații de Urgență, prin care asigură măsurile de prevenire a incendiilor la unităţile școlare.

Primarul Iașiului, Mihai Chirica e prea ocupat cu dosarele la DNA ca să aibă habar câte școli au sau nu autorizații ISU

O situație identică este și la Iași, unde primarul Mihai Chirica pare mai preocupat de dosarele sale la DNA decât de situația școlilor din oraș. Primăria Iași nu are nici măcar o situație statistică a școlilor cu sau fără autorizație de siguranță la incendiu. Sigurul lucru de care e sigur Chirica este că în oraș există 71 de „centre bugetare”, 14 licee, 12 colegii, un seminar, restul școli și grădinițe.

Primarul Mihai Chirica ne-a transmis că i-a rugat pe cei de la ISU Iași să ne ofere o situație a școlilor din oraș. „Am direcționat cererea dumneavoastră către ISU Iași, care dețin datele solicitate”, se spune în adresa semnată de Chirica. În concluzie, pe primarul Iașiului nu îl interesează deloc siguranța la incendii în școli, dar s-ar putea alege cu un nou dosar penal pentru nerespectarea Ordinului 146/1427/2013 care îl obligă să ia măsuri de prevenire a incendiilor în școli.

În Clujul primarului Emil Boc, 170 de clădiri de școli fără autorizație

Primăria condusă de Emil Boc are în administrare 81 de școli și licee, care funcționează în 218 clădiri, dar 78% dintre acestea nu dețin autorizație ISU. „Pentru un număr de 170 de corpuri de clădire la care nu s-au executat lucrări noi de investiții, modificări sau schimbări de destinație, nu dețin Autorizație de securitate la incendiu”, se spune în adresa 16.305/101/2022 a Primăriei Cluj.

În cel mai „smart” oraș din România, care dă tonul în investiții și imobiliare, dețin autorizații ISU numai 37 din 218 de clădiri de școli. Ar fi cazul ca înainte să laude cu metroul din Cluj, Emil Boc să se ocupe un pic și de școlile din oraș.

Caz unic în țară: la Timișoara, toate unitățile școlare dețin autorizație ISU  

O situație incredibilă este la Timișoara, unde primăria are în administrare 80 de unități de învățământ, aproape toate deținând autorizație ISU. Există o singură excepție, la Liceul de Arte Plastice Timișoara, care este pe punctul de obține autorizarea pentru cabinetul medical și astfel va îndeplini condiția pentru a obține autorizația ISU. Asta înseamnă 100% din școli autorizate de ISU.

În capitala Teleormanului, edilii au rămas în „epoca Dragnea”. Încă mai așteaptă banii de la PNDL

La Alexandria, capitala Teleormanului lui Liviu Dragnea, din cele 16 unități școlare numai 9 au autorizație ISU, iar alte 10 școli au aviz, adică au proiectele lucrărilor ce permit obținerea autorizației, dar execuția lucrărilor e tergiversată.

Spre exemplu, la Colegiul „Cuza” din Alexandria, nu a fost obținută autorizația deoarece nu poate fi asigurat accesul unei mașini de „Pompieri” în curtea școlii. S-a hotărât ca problema să fie rezolvată prin demolarea vechilor vestiare ale sălii de sport, dar nu s-a făcut nimic. La Școala „Mihail Eminescu”, pentru obținerea autorizației este necesară o instalație de hidranți, dar, deși lucrarea n-ar costa prea mult și ar putea fi realizată cu fonduri de la bugetul local, a fost trecută pe lista proiectelor finanțate din PNDL. Asta era în perioada de glorie, dar vremea a trecut, Dragnea nu mai e la putere și PNDL-ul s-a cam dus.

La București sunt 372 de clădiri de școli care ar trebui să fie autorizate, dar…

Cel mai mare dezastru este în rețeaua școlară din București, unde numai 20% din clădiri dețin o autorizație de siguranță la incendiu. Potrivit datelor centralizate de ISU București – Ilfov la începutul anului școlar, din cele 658 de clădiri, numai 114 au o autorizație ISU. Un număr de 152 de clădiri de școli „nu necesită” autorizație pentru că au fost construite în anii 70-80 și intră sub incidența cutumei că în astfel de clădiri nu se pot produce incendii.

Dar situația cea mai gravă din Capitală este că 372 de clădiri care în mod obligatoriu ar trebui să fie autorizate pentru siguranța la incendiu, sunt ignorate de primăriile de sector, deși sunt clădiri în care învață mii de elevi.

„Marca Clotilde Armand”. De autorizațiile ISU a școlilor din Sectorul 1 se ocupă Direcția Management Resurse Umane

Cel mai mare dezastru din Capitală este în Sectorul 1, condus Clotilde Armand. Primăria Sectorului 1 are în administrarea 80 de școli. Ca și primarul Iașiului, Clotilde Armand a pasat adresa „Ziarului de Investigații”:

„Am transmis solicitarea la Serviciul Administrativ și la Compartimentul Sănătății și Securității în Muncă din cadrul Direcției Management Resurse Umane, structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 care gestionează aceste aspecte”. E o rezolvare „marca Clotilde Armand”.

În Sectoarele 2 și 3, dezastru la vedere: peste 90% din școli n-au autorizații ISU

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu recunoaște dezastrul din rețeaua școlară din sector. Din cele 83 de școli aflate în administrarea primăriei, 82 (adică 98%) nu au autorizație de securitate la incendiu, dar 32 de școli au totuși un aviz. Partea bună este că pentru 17 dintre școlile care au avize ISU au fost atribuite contracte de execuție a lucrărilor care să permită obținerea autorizației.

În Sectorul 3, condus de primarul Robert Negoiță, cam aceeași situație, ca și la „2”. Primăria are în administrare 66 de școli, dar numai 6 dintre acestea au autorizație ISU. Din celelalte 60 de unități școlare (adică 90%), 41 au un aviz, adică au un proiect pentru intrarea în legalitate, iar în 16 din aceste școli sunt în derulare lucrările de asigurare a siguranței la incendiu.

Cauzele incendiilor din spitale: ideea fixă că spitalele „comuniste” nu trebuie autorizate și harababura legislativă cu „autorizația” și „avizul”

Legea obligă ca în școlile fără autorizații ISU să fie afișate avertismente

O prevedere a legii care nu este respectată în întreaga rețea școlară din România este că în niciuna din școlile care nu dețin autorizația ISU nu este afișat avertismentul că acea clădire nu deține autorizația.

Potrivit articolului 30^4(1) din Legea 307/2006, „până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: <<Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu>>”. Este încă o dovadă a duplicității „statului eșuat”, care nici nu ia măsuri pentru intrarea în ilegalitate, dar nici nu acceptă adevărul despre situațiile reale din școli.

Lejeritatea „statului eșuat”. Guvernul Dăncilă a eliminat autorizația ISU din condițiile de acreditare a unei școli

Gravitatea situației e dovedită de rezultatele celor 8.000 de controlae efectuate de inspectoratele ISU în anii şcolari 2018-2019 şi 2019-2020 și care au semnalat „33.743 de deficiențe legate de securitatea la incendiu au fost descoperite în clădirile unităților de învățământ”. Calea de rezolvare a unei astfel de situații este o cât mai bună aplicare a legii, dar „statul eșuat” a relaxat aplicarea legii. 

În 2019, Guvernul Dăncilă a dat Ordonanţa de urgenţă nr. 23/2019 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede eliminarea autorizării clădirilor școlilor de către ISU din criteriile pentru acreditarea școlilor de stat și private. Astfel s-a renunțat la condiția ca o școală să nu poată fi acreditată dacă funcționează în clădiri care nu au autorizație de securitate la incendiu. Odată acceptată această excepție de la aplicarea legii, intrarea în legalitate e misiune imposibilă.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: „în școli nu sunt echipamente care să supraîncarce rețelele electrice”!?

Nici avertismentele IGSU despre riscurile mari de producere a unor incendii în școli nu îi determină pe oficialii „statului eșuat” să abordeze situația cu mai multă responsabilitate. Dimpotrivă, asistăm la un concurs de aberații.

Cel mai important responsabil din sistemul Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu a surprins la începutul anului școlar cu un exemplu de iresponsabilitate, afirmând că în școli nu sunt riscuri de producere a unor incendii deoarece nu sunt echipamente care să suprasolicite instalațiile electrice și că la începutul anului școlar 2021-2022 pandemia de Covid-19 a adus un lucru bun, pentru că se face școală online și astfel rețelele electrice sunt mai puțin solicitate:

„În școli nu sunt echipamente care să supraîncarce rețelele electrice, iar în școli nivelul de încărcare în raport cu capacitatea normată va fi cu mult mai scăzută din cauza lipsei în școală a unor clase și a situațiilor care împiedică profesorii și elevii să vină în școală fizic”, declara ministrul Sorin Cîmpeanu.  

Dacă astea sunt „garanțiile” ministrului Educației cu privire la siguranța elevilor ar mai fi ceva de făcut? Da, ar trebui ca toți părinții care vor să își înscrie copiii la cursurile unei școli să se intereseze din timp dacă acea școală are autorizație de securitate la incendiu, iar dacă școala nu e autorizată de ISU să evite înscrierea. Trebuie boicotate toate rebuturile „statului eșuat”.