„Oameni obișnuiți au televizoare mari, oamenii extraordinari au biblioteci mari”,  spune un cunoscut orator motivațional într-una dintre conferințele sale.

Societatea în care trăim, unde tehnologia câștigă teren în fiecare zi, promovează, de câțiva ani buni, îndobitocirea ființei umane, televizorul fiind promotorul acestui fenomen, iar să convingi tineretul că cititul este o adevărată achiziție reprezintă, poate, cea mai grea misiune în timpurile noastre.

„Trăind, din copilărie, într-o casă plină de cărți, am crezut întotdeauna că lumea, toată lumea, citește. Mă înșelam”, spune Corina Suteu, în articolul „Când avem o „Rezervație de Îngeri” publicat în Revista22.ro.

A fi faimos, „plin de bani” și cunoscut în social-media a devenit un mod de viață pentru mulți, iar nereușita duce la probleme serioase. Modul în care reacționează persoanele dependente de smartphone și televizor cu cei din jur arată clar că sunt adepții formulei „nu citesc” că nu am timp.

Dar care este rolul cititului, astăzi, într-o societate tot mai măcinată de prostie și indiferență?

Înainte de a vorbi despre importanța cititului în viața fiecăruia este important să menționăm ce se întâmplă cu persoanele care nu citesc. În primul rând, individul nu mai înțelege rolul său în această lume, iar dezvoltarea sa spirituală și a societății nu se produce.  

De asemenea, o persoană care nu citește este „modelul perfect” pentru o societate ce promovează non-valori și scursuri, fiind sedusă de divertismentul ieftin pe care televiziunile îl promovează. Mai mult, „războiul” declarat limbii române prin modul de exprimare scrisă și vorbită la toate categoriile de vârstă reprezintă un efect clar al refuzului de a citi ( din plictiseală sau comoditate).

Trăim vremuri în care putem comunica, în doar câteva secunde, cu oameni din celălalt capăt al lumii, dar arta comunicării lasă de dorit, mesajul pe care încercăm să-l transmitem este, de cele mai multe ori, gol. Nu mai știm să comunicăm, să ne ascultăm, ajungem să înțelegem doar ce vrem, iar limbajul de lemn pe care îl folosim reprezintă „o perfectă ascunzătoare” pentru lipsa de substanță a vorbelor noastre.

România educată, într-o țară unde un român citeşte mai puţin de cinci minute pe zi şi circa o carte pe an

În ultimii 32 de ani, țara noastră a trecut prin numeroase schimbări economice, sociale și culturale. Imediat după Revoluție, românii au luat cu asalt toate chioșcurile de presă și au citit „pe nerăsuflate” ce au vrut ( într-o oarecare măsură) fiind liberi.

Cu toate acestea, cum anii au trecut, interesul pentru lectură a scăzut, iar dezvoltarea tehnologiei într-un ritm alert a dat startul unui regres în ceea ce privește relația dintre carte și român.

Potrivit hotnews.ro, aproape 35% dintre români susțin că nu au citit niciodată o carte, iar 68,5% nu au citit nicio carte în ultimul an. De asemenea, 20% citesc o dată pe lună și doar 8% zilnic.

Totodată, 42% dintre elevi nu înțeleg ceea ce citesc, fiind analfabeți funcțional, adică nu înțeleg ceea ce citesc, clasând astfel România pe penultima poziție dintre statele membre UE la indicatorul „citire.”

Din cauza pandemiei de Covid-19, învățământul a trecut în online, poate cea mai grea perioadă pentru elevi din ultimii ani. În ciuda promisiunilor făcute de Ministerul Educației, sute de mii de elevi au rămas pe dinafară, mulți dintre aceștia abandonând școala.

Potrivit unui studiu al Universității Sussex, șase minute pe zi de lectură pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, crește gradul de empatie și se dezvoltă vocabularul.

Cartea joacă un rol esențial în viața de zi cu zi, ea fiind instrumentul care te ajută să-ți formezi o viziune despre lume, trecând peste superficialitatea și non-valorile promovate de actuala societate. Mai mult, cartea este televizorul oamenilor inteligenți.

Cum spunea George Martin, „un cititor trăiește o mie de vieți înainte de a muri, iar cel care nu citește trăiește o singură viață”

Citește și articolul: Mii de școli în „pericol de incendiu”, după ce „statul eșuat” a eliminat autorizația ISU din condițiile de acreditare