Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a ținut ieri să aducă lămuriri vizavi de informațiile potrivit cărora consumatorii casnici trebuie să facă propriile demersuri pentru a beneficia de un preț plafonat la energie electrică.
Potrivit Autorității, nu toți românii trebuie să fie preocupați de acest aspect, ci doar câteva categorii aparte, iar în rest plafonarea se face automat, ca și până acum. De altfel, și Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte ANRE, a precizat același lucru: „Consumatorii finali care au un singur loc de consum nu trebuie să depună cerere sau deplaraţie pe proprie răspundere pentru a beneficia de plafonare. Absolut toţi cei care au un singur loc de consum vor beneficia automat, fără să facă absolut niciun demers, cu condiţia să se încadreze în tranşele de consum prevăzute în lege”.
După cum se obișnuiește în România, legislația legată de plafonarea prețurilor a fost din nou modificată, astfel că sunt noi reguli pentru ca populația să beneficieze de un preţ final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025.
Potrivit ANRE însă, „numai clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, familiile monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, precum şi clienţii finali casnici cu mai multe locuri de consum care vor să beneficieze de preţul plafonat pentru alt loc de consum decât cel de domiciliu/reşedinţă, trebuie să depună Cerere şi Declaraţie pe proprie răspundere la furnizor, restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi”.
Totodată, ANRE a calculat și numărul românilor care au preţ final facturat plafonat de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus – circa 5 milioane de clienţi casnici, în vreme ce aproximativ 2,8 milioane de clienţi casnici au preţul final facturat plafonat de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus.
„Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus; în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, de acest plafon beneficiind cca. 0,8 milioane de clienţi casnici.
Menţionăm că, în cazul clienţilor finali casnici, preţul final plafonat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă, astfel: clientul final casnic cu un singur loc de consum, beneficiază automat de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, clientul final casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu, poate beneficia de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii depuse la furnizorul de energie electrică, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.
Având în vedere noile categorii de clienţi finali introduse care pot beneficia de preţul plafonat în urma depunerii unei cereri şi declaraţii la furnizorul de energie electrică, pentru a uşura procedura, ANRE a elaborat un model de Cerere şi un model de Declaraţie pe proprie răspundere pentru a fi folosite în relaţia cu furnizorul. Atât Cererile, cât şi Declaraţiile pe proprie răspundere se pot depune la furnizorii de energie electrică, atât în format fizic, cât şi în format electronic. Modelele pot fi descărcate de pe pagina oficială de internet a ANRE, www.anre.ro”, mai precizează ANRE.
Alexandru Cumpănașu, cândva candidat la prezidențiale (când a obținut voturile a 141.316 de români) și preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, este acum unul dintre cei mai noi inculpați într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța îl acuză pe Cumpănașu de participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în legătură cu angajarea sa în cadrul unui proiect.
Cauza va fi judecată la Tribunalul București, iar deja în prima zi în care a fost înregistrat dosarul – 13 decembrie, instanța a stabilit „un termen de 20 de zile pentru formulare cereri şi excepţii”.
Faptele care i se impută lui Cumpănașu ar fi din anul 2016, când a început implementarea proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 36 de luni și a avut o valoare de 37.138.773,25 lei, din care 31.208.453,94 lei valoare eligibilă nerambursabilă (84,032%) și 5.930.319,31 lei cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%). Deși în implementarea proiectului au fost implicate autorități centrale serioase, procurorii DNA arată că Alexandru Cumpănașu a reușit să își facă rost de o angajare, deși nu avea studiile necesare sau experiență:
„În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an).
Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal“.
De când se vrea a fi un „lider de opinie”, au mai existat informații vizavi de fapte penale presupus a fi comise de Cumpănașu. În ianuarie 2021, împotriva lui Cumpănașu s-ar fi deschis o anchetă în cadrul căreia erau cercetate activitățile acestuia pe contul de TikTok „proful online”, respectiv dacă discuțiile pe care le avea cu minorii nu intrau cumva în sfera Codului Penal.
Doi notari publici din Capitală au fost reținuți azi de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție pentru 24 de de ore, într-un dosar legat de o serie de certificate de moștenitor false.
Pe numele lor Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțaru, inculpatele sunt cercetate de procurorii anticorupție într-un dosar alături de mai multe persoane fizice, inclusiv angajate ale birourilor notariale. În total, procurorii au solicitat Curții de Apel București arestarea preventivă pentru 30 de zile a opt inculpați, dintre care unul se sustrage cercetărilor.
Potrivit DNA, faptele ar fi fost comise începând cu anul 2019, Lidia Simona Seceleanu fiind acuzată de luare de mită (două fapte), fals intelectual, comise în formă simplă și continuată (19 fapte) și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comise în formă simplă și continuată (16 fapte).
În același timp, Eugenia Cuțaru este cercetată pentru instigare la fals intelectual în formă continuată (două fapte) și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
„Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.
Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (printre care și cele reținute în prezenta cauză – două fiind angajate la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu ) ar fi eliberat în mod nelegal peste 19 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile, precum și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane să achiziționeze terenuri, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, etc.
În două dintre cazuri, inculpata Lidia-Simona Seceleanu ar fi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 2.000 euro pentru a elibera două astfel de certificate de moștenitor ce vizau două apartamente din București”, detaliază DNA.
Ieri, parlamentarii coaliţiei de guvernare au susținut în plenul reunit al Parlamentului proiectul bugetului de stat pe anul 2023 într-o lumină frumoasă, însă parlamentarii din opoziție au criticat vehement propunerile.
Unul dintre contestatari a fost chiar fostul lider al PNL, Ludovic Orban, acum președinte la Forța Dreptei și deputat neafiliat, care a concluzionat că bugetul în discuție este „de ficţiune, mincinos, al împărţirii sărăciei, care nu va aduce pic de dezvoltare economică”.
Potrivit Agerpres, Orban a explicat rezervele sale pe mai multe paliere, inclusiv în ceea ce privește bugetul alocat Administrației Prezidențiale reprezentate de președintele Klaus Iohannis.
„Este un buget care se întemeiează pe ficţiune. (…) Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice. (…)
Banii se duc către sistem şi către stăpânul sistemului. Cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică a domnului preşedinte Iohannis, cu 35%, în condiţiile în care probabil vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide? Că altfel nu văd de ce are nevoie instituţia prezidenţială de 35% în plus. (…)
Aţi mărit bugetul serviciilor că asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!”, a atras atenția Ludovic Orban.
De altfel, acesta a criticat și pe Facebook una dintre măsurile propuse – probabil nu avusese timp să se facă înțeles în ceea ce privește nemulțumirile. Pe rețeaua de socializare, Orban a atras atenția asupra ideii de a taxa bacșișul, calificând această măsură ca „o aberație a guvernării actuale”:
„În 2015, premierul PSD Victor Ponta a încercat să introducă impozitul pe bacșiș. Ca urmare a reacției energice a opiniei publice, care a taxat absurdul, ridicolul acestui impozit, guvernul PSD a renunțat și Ponta a recunoscut că a greșit.
Din păcate, astăzi PSD a reușit să impună acest nou impozit. Într-o „tăcere asurzitoare”. Peneliștii au votat cot la cot cu tovarășii lor impozitul pe bacșiș, deși au promis în campanie că nu vor crește nicio taxă, niciun impozit și nicio contribuție și că nu vor introduce niciun impozit nou, nicio taxă nouă și nicio contribuție nouă.
În 2015, peneliștii s-au opus vehement la încercarea psd de a impune acest nou impozit. Deși am luat cuvântul și le-am bătut obrazul, astăzi mai aveau puțin și își aplaudau noua lor „mizerie antiliberală”.
Supraimpozitarea contractelor part-time, taxa pe soare, impozitul pe bacșiș arată că inventivitatea actualei coaliții în găsi noi forme de a lua bani de la cei care muncesc este nemărginită”.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control la Fabrica de zahăr din Buzău, pentru a verifica unele informații privind faptul că unitatea ar înșela consumatorii în ceea ce privește datele legate de originea și natura zahărului fabricat şi pus pe piaţă de către grupul Agrana.
Verificările au fost întreprinse efectiv de structura regională CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi), care a găsit nereguli cuantificate în suma de 50.000 de lei, pentru „utilizarea unei practici comerciale incorecte, respectiv o practică comercială înşelătoare, în raport cu natura şi originea ingredientului primar utilizat în fabricaţie”.
Din ce precizează ANPC într-un comunicat de presă, „informaţiile oferite şi modul de prezentare induc sau este susceptibil că induc în eroare consumatorii asupra unora dintre principalele caracteristici prevăzute de lege: natura ingredientelor şi produselor, ţara de origine sau locul de provenienţă şi, ca urmare, consumatorii sunt determinaţi sau este susceptibil că sunt determinaţi să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o”.
În concluzie, pe lângă sancțiunea pecuniară, s-a dispus totodată, prin decizie a Comisarului Șef al CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi), și măsura de încetare a practicii comerciale incorecte constatate.
„Fabrica din Buzău produce şi pune pe piaţă zahăr alb cristal sub două branduri cunoscute (respectiv Mărgăritar și Coroniţa), ambalat în pungi de hârtie sau de polietilenă de 1 kg, pe ambalaje fiind inscripţionată menţiunea “Origine din UE şi din afara UE”, fără a fi declarat ingredientul primar din care este obţinut zahărul – sfeclă de zahăr şi/sau trestie de zahăr.
De asemenea, fabrica din Buzău produce zahăr numai din zahăr brut obţinut din trestie de zahăr, importat ca atare din ţări din afara Uniunii Europene, spre exemplu Eswatini (Africa), Belize (America Centrală), Brazilia (America de Sud), pe care îl ambalează. În schimb, în unitate se ambalează şi zahăr obţinut din sfeclă de zahăr în fabrica din Roman a producătorului.
S-a prezentat specificaţia tehnică a zahărului alb cristal normal (sortimentul pus pe piaţă pentru consumatori), în care nu se menţionează materiile prime din care este obţinut. Din documentele de certificare a calităţii prezentate, a rezultat că parametrii fizico-chimici şi microbiologici sunt aceiaşi pentru ambele produse.
Ambele tipuri de zahăr se ambalează sub acelaşi brand, în acelaşi tip de ambalaj, cu aceeaşi etichetare, uneori un tip de zahăr, alteori celălalt tip, fiind inscripţionat pe ambalaj lotul de fabricaţie, care cuprinde în codificare un cod al fabricii, un cod al ambalatorului, un cod al naturii ingredientului primar [B – pentru sfeclă de zahăr (sugar beet), R – pentru trestie de zahăr (raw cane)], precum şi data ambalării.
Cele două tipuri de zahăr nu se amestecă. Deşi informaţia corectă asupra naturii ingredientului primar ar putea fi determinată prin decodificarea lotului de fabricaţie, în realitate consumatorii nu au acces la aceasta, neexistând pe ambalaj vreo explicaţie a codului.
De asemenea, informaţiile privind originea geografică sunt înscrise într-o formă echivocă, inexactă, “Origine din UE şi din afara UE”, din declaraţii rezultând că este vorba de originea ingredientului primar. Nu se menţionează locul de producţie, România, produsul având declarat doar distribuitorul din Viena al grupului Agrana.
În realitate, nici ingredientele primare şi nici produsele puse pe piaţă şi achiziţionate de consumatori nu pot fi şi din UE şi din afara UE, ci doar din Uniunea Europeană (zahăr din sfeclă de zahăr) sau doar din afara Uniunii Europene (zahăr din trestie de zahăr). (…)
În plus, indicarea ingredientelor din care este obţinut un produs este obligatorie, excepţia de la informare formulată de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 pentru alimentele care conţin un singur ingredient nu se aplică în cazul de faţă, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta, respectiv: denumirea produsului alimentar să fie identică cu denumirea ingredientului (în speţă zahărul alb cristal nu este acelaşi lucru cu zahărul brut) şi denumirea produsului alimentar să permită identificarea clară a naturii ingredientului (din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr, nu rezultă din etichetare)”, detaliază ANPC.
Conform sursei citate, reprezentanții fabricii au avut totuși explicații, care însă nu au convins: „Indiferent de motivele invocate de operatorul economic (spre exemplu, că proprietăţile zahărului nu sunt influenţate de materia primă utilizată, în urma fabricării obţinându-se un produs cu 99,7% zaharoză), trebuie să precizăm că, atunci când se ia în considerare nevoia de informații obligatorii referitoare la produsele alimentare, care să permită consumatorilor să facă o alegere în cunoștință de cauză, trebuie ținut cont de faptul că majoritatea acestora consideră deosebit de necesare anumite informații pe care le prețuiesc în mod special sau se ţine cont de orice avantaje general acceptate pentru consumatori. Interesul consumatorilor este unul diferit de la o persoană la alta, de la nevoia de a favoriza anumiţi producători locali sau europeni, la agrearea unui tip de produs sau altul, a unei origini geografice sau alta, a unor interese legate de mediu etc.”.
O astfel de situație este în Ilfov, unde Emil Grigore este de 10 ani șef al Gărzii de Mediu. În 2019, Poliția și Garda de Mediu au surprins în flagrant pe șoferul unei cisterne care se pregătea să deverseze 19.000 de litri de levigat în râul Argeș. Cisterna era de la firma Calipso Gef SRL, a cărei directoare este soția lui Emil Grigore, iar levigatul era preluat de la Groapa de la Vidra administrată de Eco Sud SA. În jumătate de an, firma soției lui Grigore a preluat de la Vidra și a deversat în Argeș o cantitate imensă, de peste 870 cisterne cu levigat, încasând de la Eco Sud 2,3 milioane lei. Nu s-a întâmplat nimic în acel caz. Statul eșuat!
În octombrie 2022, Emil Grigore era în continuare șef la Gada de Mediu Ilfov. Locuitorii din sudul Capitalei i-au reclamat mirosurile insuportabile pe care Groapa de la Vidra le emană în zonă. Nici în acest caz nu s-a întâmplat mai nimic, dar măcar avem o explicație: ce așteptări pot avea acei oameni de la Garda de Mediu Ilfov după ce șeful „Gărzii” și soția sa au încasat milioane de lei de la Eco Sud pentru a deversa levigatul în apele Argeșului?
Zona localității Popești Leordeni invadată de mirosurile insuportabile emanate de groapa de gunoi de la Vidra
În ultimii ani, locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov zeci, sute, de sesizări, reclamând mirosurile insuportabile care domină zona, acestea provenind de la Depozitul de deșeuri de la Vidra. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediu Ilfov și-a declinat orice responsabilitate.
Mai mult decât atât, Garda de Mediu a refuzat să înregistreze sesizările oamenilor, recomandându-le să se adreseze DSP Ilfov: „pentru producerea de zgomot, mirosuri care depășesc limitele maxime stabilite și care pot crea riscuri pentru sănătatea comunitară, trebuie să vă adresați Direcției de Sănătate Publică”.
La începutul toamnei, când poluarea din zonă a devenit insuportabilă și lipsa de reacție nu mai putea fi justificată cu explicații fragile, șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, a încercat o clarificare a situației prin verificarea calității aerului și prin adresa 3.185/03.10.2022 a solicitat Agenției de Protecția Mediului (APM) București o monitorizare a calității aerului în zona Popești Leordeni.
Depășiri sistematice ale concentrației de „gaz de canalizare” în aerul din sudul Bucureștiului
Raportul APM București este intitulat „Raport de Monitorizare a calității aerului în zona de influență a depozitului de deșeuri Vidra” și a fost realizat „ca urmare a sesizărilor cetățenilor, înregistrate Garda Naționala de Mediu”.
Unul din obiectivele acestei analize a fost măsurarea conținutului de hidrogen sulfurat (H2S), cunoscut și ca „gazul de canalizare”. Primele măsurători, din perioada 5-21 octombrie 2022, au fost realizate la intervale de 48 de ore și nu au dus la stabilirea sursei mirosurilor grele. În perioada 21-28 octombrie au fost efectuate noi măsurători, între orele 19.00 și 23.00, la intervale de jumătate de oră și de această dată au fost constatate mari depășiri la conținutul de hidrogen sulfurat la trei puncte de monitorizare, Punctul 1 (Poliția Jilava), Punctul 2 (str Biruinței, Pasarela Pietonală) și Punctul 3 (str Valea Sterii, Stadion Berceni).
În condițiile în care limita maximă admisă la hidrogenul sulfurat este 0.015 mg/m3, la Pasarela Pietonală au fost înregistrate depășiri la aproape toate măsurătorile: „În punctul de monitorizare nr 2 au fost înregistrate 15 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 17 măsurători efectuate. Depășiri au fost înregistrate în fiecare zi de monitorizare, concentrația maximă înregistrată fiind de 0.03747 mg/m3”, se spune în Raportul APM București. Asta înseamnă o depășire a limitei maxime admise cu 146%.
În zona stadionului Berceni, au fost valori depășite la jumătate din măsurătorile efectuate: „În punctul de monitorizare nr. 3 au fost inregistrate 9 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 18 măsurători efectuate”.
Au fost înregistrate depășiri mari și la măsurătorile efectuate cu autolaboratorul în zona Poliției Jilava. Pe 26 octombrie, între orele 20.30 și 22.30, au fost înregistrate valori de până la 36,16 de micrograme/m3, adică de 0,036 ml/m3, adică tot o depășire cu 145% a limitei maxime admise.
Tot la Poliția Jilava au fost înregistrate mari depășiri și la particule în suspensie. La PM10, limita maximă este 50 micrograme/m3, dar pe 28 octombrie a fost măsurată o valoare de 126,45 micrograme/m3, adică o depășire de peste două ori a limitei maxime admise.
În sudul Bucureștiului, concentrația de „gaz de canalizare” din aer depășește limita maximă admisă cu 145 la sută
APM București a constatat că sursa emanațiilor de hidrogen sulfurat este Depozitul de deșeuri de la Vidra
Măsurătorile efectuate confimă ceea ce se știa deja, că groapa de gunoi de la Vidra emană hidrogen sulfurat în întreaga zonă din sudul Bucureștiului. În Decizia Etapei de Încadrare nr 18/2018 emisă de APM Ilfov pentru Eco Sud SA București, operatorul depozitului de la Vidra, cu ocazia închiderii Celulelor 1-8 ale depozitului, se spune că „în cazul Depozitului Vidra există mirosul cauzat de prezența hidrogenului sulfurat resimțit, în funcție de condițiile meteorologice, care influențează dispersia poluanților atmosferici, chiar și în condițiile în care nu depășesc limitele maxime admise”.
Prin coroborarea rezultatelor măsurătorilor realizate în luna octombrie 2022 cu aceste date dintr-un document oficial al APM București, și în lipsa altor măsurători, se poate desprinde concluzia că sursa mirosurilor insuportabile din sudul Capitalei este Depozitul de la Vidra.
După ce măsurătorile au demonstrat cum stau lucrurile, Garda de Mediu Ilfov a înregistrat retroactiv toate sesizările
Raportul APM București a avut un prim rezultat. După ce măsurătorile APM București au confirmat depășirile sistematice ale concentrației de hidrogen sulfurat din aer, pe 2 noiembrie șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, a admis că oamenii din Popești Leordeni, Vidra și Berceni au dreptate, a renunțat să îi mai trimită să se plângă la DSP Ilfov și a dispus înregistrarea retroactivă a tuturor sesizărilor lor sub un singur număr de înregistrare, nr 3.899/02.11.2022.
În aceeași zi a dat și un comunicat de 4 pagini prin care încearcă să demonstreze, cel puțin din vorbe, cât de preocupat este de emanațiile de hidrogen sulfurat de la groapa de gunoi de la Vidra. Spune că Garda de Mediu Ilfov a efectuat două controale de la Depozitul de la Vidra, a dat și vreo două amenzi de 100.000 lei și a impus societății Eco Sud SA, operatorului depozitului să ia „mai multe măsuri în scopul îmbunătății activității pe linia protecției mediului”!
Sunt enumerate angajamentele pe care le-a luat Eco Sud SA. Spre exemplu, „operatorul va realiza o analiză detaliată a tuturor surselor de producere de disconfort, în special olfactiv, urmând să identifice cele mai bune soluții tehnice de diminuare/eliminare a acestora”. E genul de promisiuni cu care sunt dezamorsate formal situațiile complicate:, „vom analiza, vom lua măsuri”.
Șeful Gărzii de Mediu Ilfov face apologia circulației mirosului în natură pe baza datelor de la Stația meteo a Depozitului de la Vidra
În comunicatul său de 4 pagini, comisarul șef Grigore ar fi trebuit să vorbească despre măsurile impuse operatorului pentru captarea biogazului de la groapa de gunoi de la Vidra, dar șeful Gărzii de Mediu Ilfov a preferat să compună o apologie a circulației mirosului în natură, încercând să demonstreze că reclamațiile cetățenilor din zona Popești Leordeni sunt cel puțin confuze.
„În legătură cu riscul producerii de disconfort olfactiv populației din vecinătatea Depozitului Ecologic Vidra, în contextul înregistrării unui număr foarte mare de sesizări din zona orașului Popești Leordeni și localități învecinate cu privire la existența unui miros neplăcut, generat, conform suspiciunilor petenților de către Depozitul menționat, au fost solicitate și verificate datele înregistrate de către stația meteo amplasată în incintă.
A fost urmărită eventuala corespondență dintre direcția și intensitatea vântului în cursul zilei de 06.10.2022, în special între orele 19.00-22.00, cu aprecierile petenților din Popești Leordeni conform cărora în intervalul orar și data menționate a fost înregistrat cel mai mare disconfort olfactiv. Conform înregistrărilor deținute de către Eco Sud SA, consemnate în Raportul de inspecție încheiat de către Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Ilfov, în perioada menționată stația meteo a înregistrat <<acalmie>>, doar în jurul prânzului înregistrându-se mișcări ale aerului pe direcția vest, vest-sud-vest, vest-nord-vest și sud-vest”, susține șeful de la Garda de Mediu Ilfov.
Practic, Emil Grigore sugerează că în zona Depozitului de la Vidra mirosul de „gaz de canalizare” apare la orele prânzului, nu seara, cum reclamă cei din Popești Leordeni. Demonstrația e susținută cu ajutorul datelor de la Stația Meteo „de incintă”, adică Stația Meteo de la Depozitul de la Vidra. Cine i-a furnizat acele date comisarului șef Grigore? Evident, operatorul Eco Sud SA!
Levigatul de la Vidra, deversat în râul Argeș. Un caz poluare masivă dezvăluit de activistul de mediu Octavian Berceanu
Dezvăluirea lui Octavian Berceanu. Cantități imense de levigat deversate în râul Argeș
În vara lui 2019, apărea un alt caz de poluare în Ilfov prin deversarea în râul Argeș a levigatului, ”zeama” rezultată din descompunerea gunoaielor de la Depozitul de la Vidra, administrat de Eco Sud. Cazul a fost dezvăluit de fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, care la vremea aceea era doar activist de mediu. În iulie 2019, Octavian Berceanu a filmat momentul în care o cisternă Iveco, cu numărul de înmatriculare IF-40-GEF se pregătea să descarce în Argeș o cantitate de 19.000 de litri de levigat.
„Cisterna din imagine are 19.000 de litri de otravă de la groapa de gunoi Vidra și urma să o verse într-un canal care face legătura dintre stația de epurare a orașului Mihăilești și râul Argeș. Cu fiecare sezon de ploi, această groapă exportă levigat și îl deversează în diferite locații folosind structuri de crimă organizată fără nicio jenă, semn că instituțiile statului sunt parte din aranjament”, a dezvăluit Octavian Berceanu.
Poliția și Garda Națională de Mediu au blocat deversarea levigatului și au început propriile anchete.
În jumătate de an, în Apele Aregeșului au fost deversate 870 de cisterne cu levigat
După flagrantul de pe malul Argeșului, Garda Națională de Mediu a efectuat mai multe controale. La Eco Sud SA, operatorul depozitului de la Vidra, a fost verificată legalitatea predării levigatului către Calipso Gef SRL, iar la Calipso Gef SRL au fost verificate documentele în baza cărora a fost preluat și transportat levigatul preluat de la Eco Sud, dar și modul în care au fost eliminate cantitățile mari de levigat.
La Depozitul din Vidra, comisarii Gărzii Naționale au constatat că în perioada ianuarie – iulie 2019 Eco Sud SA a predat către Calipso Gef SRL o cantitate de 17.062 de tone de „ape uzate”. Din documente rezulta că în perioada ianuarie – iulie 2019 Calipso Gef SRL a efectuat 870 de curse pentru Eco Sud SA, valoarea facturilor încasate pentru aceste curse fiind de 2.263.640 lei.
Teoretic, levigatul sub denumirea de „ape uzate” trebuia să ajungă la Stația de Epurare din Măgurele a Apă Canal Ilfov SA. Pentru deversarea apelor uzate Calipso Gef SRL avea încheiat cu Apă Canal Ilfov SA contractul nr 4/26.02.2019 pentru „preluarea de către prestator (Apă Canal SA – n red) în sistemul propriu de canalizare a apelor uzate deversate de către beneficiar (Calipso Gef SRL – n red)”. Dar comisarii de la Garda Națională au constatat că „în perioada ianuarie 2019 – iulie 2019 nu a efectuat nicio cursă la acest punct de deversare” și că „nu a fost înregistrată nicio factură a Apă Canal SA Ilfov emisă pentru beneficiarul SC Calipso Gef SRL”.
Așadar, toate cele 870 de curse ale cisternelor cu levigat au avut ca destinație malul Argeșului și cantitatea imensă de lichid otrăvitor a fost deversată în râu.
Deversările cu levigat de la Vidra au fost efectuate de firma la care e directoare soția șefului Gărzii de Mediu Ilfov
Emil Grigore, șeful Gărzii de Mediu Ilfov
În baza constatărilor Poliției și Gărzii de Mediu, Parchetul din Bolintin Vale a început ancheta în dosarul penal nr 1.313/P/2019 pentru comiterea infracțiunii de tentativă la „infectarea apei”. Ulterior ancheta a fost preluată de DNA, care a solicitat Gărzii Naționale de Mediu date despre rezultatele controalelor efectuate cu privire la transporturile de levigat efectuate de SC Calipso Gef SRL.
Garda Națională de Mediu a comunicat DNA că din verificări a rezultat faptul că șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore a fost asociat la Calipso Gef SRL:
„Garda Națională de Mediu a făcut demersuri la ONRC pentru a obține informații privind SC Calipso Gef SRL și SC Calipso Logistic SRL având în vedere că au fost prezentate înscrisuri din care rezultă că există relații contractuale între cei doi operatori și Eco Sud SA din anul 2017.
Din rapoartele de informații furnizate de Recom a reieșit că domnul Emil Florin Grigore, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Ilfov figurează ca asociat în cadrul Calipso Gef SRL până în anul 2018”, se spune în adresa nr 7.188/02.12.2019 a Gărzii Naționale de Mediu către DNA.
De fapt, Calipso Gef SRL este firma familiei șefului Gărzii de Mediu Ilfov, pentru că și în 2017 și 2018, când Emil Grigore era asociat la firmă, dar și în 2019, când era realizat flagrantul, directoarea Calipso Gef SRL era Mihaela Grigore, soția lui Emil Grigore.
În declarația de avere nr 5.979/22.05.2019 a șefului Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore este menționat salariul său de la „Gardă” (43.427 lei), dar și salariul soției sale, Mihaela Grigore, de 12.780 lei, în calitate de director la SC Calipso Gef SRL. Aceleași venituri ale soției de la Calipso Gef SRL au apărut și în declarațiile de avere ale lui Emil Grigore din anii precedenți, nr 4.157/18.05.2017 și nr 5.240/24.05.2018. Așadar, soția șefului Gărzii de Mediu Ilfov este de mulți ani director al Calipso Gef SRL, firma care deversa sistematic în râul Argeș levigatul adus de la Groapa de gunoi de la Vidra.
Potrivit surselor noastre, firma familiei Grigore avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun. Prin 2017, Emil Grigore a bătut palma cu Eco Sud SA pentru afacerea cu „eliminarea” levigatului și în 2018 a ieșit din firmă, pentru ca „la vedere” afacerea să fie condusă de soția sa, Mihaela. A fost o afacere de milioane.
Emil Grigore: „Nu am avut nici cea mai mică implicare cu acea poveste”
Șeful gărzii din Ilfov neagă orice legătură cu deversările de levigat. Le-a declarat realizatorilor emisiunii „România, te iubesc”, de la ProTV, că nu a fost implicat.
Emil Grigore:„Nu am avut nici cea mai mică implicare cu acea poveste” Reporter: „Ați fost acționar în firma asta până în 2018” Emil Grigore:„Până în 2018, mi se pare” Reporter:„Și în perioada asta nu ați avut contracte cu Eco Sud” Emil Grigore:„Absolut nimic, dar astea sunt verificate de DNA, de ANI, de toate instituțiile statului.
Un caz care demonstrează că instituțiile statului sunt inerte, n-au reacție nici atunci când un râu e poluat cu mii de tone de levigat
Concluzia este aceea pronunțată de șeful Gărzii de Mediu Ilfov, că „toate instituțiile statului” au verificat situația, nu au descoperit nicio ilegalitate și poluarea râului Argeș cu mii de tone de levigat a fost doar un fapt divers, ca și mirosurile insuportabile care invadează zonele din sudul capitalei.
Emil Grigore este în continuare șeful Gărzii de Mediu Ilfov și asta înseamnă că totul este în regulă, iar poluarea din jurul Bucureștiului este doar un subiect banal, cu care își mai pierd vremea uneori angajații instituțiilor statului
Allen Coliban, primarul Municipiului Brașov, tocmai ce a primit un premiu după ce a fost nominalizat de către public și ulterior ales de un juriu drept personalitatea de mediu a anului.
Este vorba despre premiile pentru un Mediu Curat din acest an decernate luni de ECOTIC luni, 12 decembrie, când edilul Brașovului a fost unul dintre nominalizați. La categoria sa, a fost singurul premiu, ediția a XIV a a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat fiind susținută Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor, Ambasada Sustenabilității în România, Asociația Municipiilor din România (AMR), Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio Eco Natura, Radio România Cultural, RFI România, Cărturești și Hotnews.
Premiile, potrivit unui comunicat de presă, au fost decernate în prezența a peste 100 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice și ale companiilor și ONG-urilor implicate în domeniul protecției mediului. „Gala Premiilor pentru un Mediu Curat identifică și promovează de 14 ani personalități, proiecte, și inițiative dedicate protecției mediului. În tot acest timp peste 700 de proiecte au fost înscrise în competiție de către instituții publice, de învățământ, companii și ONG-uri. În acest an, juriul format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Info Cons, Asociația Municipiilor din România și Hotnews au desemnat câștigătorii la cele 4 categorii”, se arată în comunicat.
Din ce se explică aici, primarul Coliban a fost apreciat pentru achizițiile de autobuze electrice, încurajarea folosirii transportului în comun și instalarea de ecoinsule pentru colectarea separată a deșeurilor. „Este un premiu al Brașovului si al brașovenilor. Este o încununare și o recunoaștere a ambițiilor și a eforturilor pe care comunitatea brașoveană le-a făcut în ultimii ani în sensul sustenabilității, al unei abordări responsabile față de mediul înconjurător. Din punct de vedere al ambițiilor și proiectelor noastre suntem doar la început” a declarat Allen Coliban.
Acesta nu a fost singurul premiu oferit luni. Astfel, la categoria proiecte de mediu au câștigat EDUboost – dezvoltat de Asociația pentru educație digitală Bigger Picture, Eco Frequencies: BinauralTherapy dezvoltat de Asociația MACAIA (PLASTIC Art Performance Collective) și Aplicația mobilă bonapp.eco. Totodată, a fost acordat un premiu special dedicat instituțiilor de învățământ Școlii Gimnaziale 11 din Buzău, dat fiind că este prima școală circulară din România, unde „toată energia unității de învățământ este obținută ecologic, iar apa de ploaie este reutilizată. De asemenea, în cadrul unității se colectează separat deșeurile generate”.
A existat și un premiu special dedicat jurnaliștilor, care a fost câștigat de Alina- Elena Vasiliu, redactor la Ziarul Financiar, care din 2021 a preluat proiectul Economia Verde – o serie de emisiuni, conferințe, video-conferințe pe tema sustenabilității, acestea fiind completate de Pagina Verde ce conține apariții săptămânale.
„Din partea ECOTIC, ALTEX România a primit premiul pentru cea mai mare contribuție la volumul de deșeuri electrice colectate la nivel național. Prin campaniile proprii de buy-back, Altex a contribuit cu cel puțin 15% din DEEE colectate în anul 2021 și probabil similar și pentru anul 2022. Tot din partea ECOTIC, cel mai mare reciclator DEEE din România – Greenweee Internațional – a primit premiul pentru partenerul principal în tratarea corespunzătoare a DEEE. Conform certificării pe care o deține pentru standardul EN50625 pentru tratarea DEEE, Greenweee Internațional are cea mai mare performanță în extragerea poluanților din DEEE și neutralizarea acestora, cu beneficii importante pentru mediul înconjurător”, se mai arată în comunicat.
Cristi Vasilică Dănileț, judecătorul clujean care a fost exclus de trei ori din magistratură ca urmare a tot atâtea hotărâri adoptate cu majoritate de voturi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, a câștigat ieri un prim proces privind măsurile drastice luate în privința sa.
Chiar dacă hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție îi este favorabilă, Dănileț a explicat însă că nu se poate întoarce în sala de judecată, deoarece mai are de trecut și alte hopuri, respectiv alte două procese intentate CSM, ambele cu termen anul viitor.
În continuare, Dănileț atrage atenția că sancțiunile luate împotriva sa, care sunt cele mai drastice dintre toate, sunt nedrepte, făcând totodată cunoscute problemele – inclusiv de natură financiară – cu care s-a confruntat în anul care s-a scurs de la prima decizie adoptată de CSM în ceea ce îl privește.
Între timp, arată fostul judecător, legislația va fi schimbată, astfel că faptele pentru care a fost sancționat nu vor mai fi nici măcar abateri disciplinare. Însă măsurile împotriva sa, odată luate, nu mai pot fi modificate decât de Curtea Supremă:
„Am câștigat procesul cu CSM. Primul, din cele trei. Pe data de 13 dec 2021 eram sancționat de CSM la modul cel mai drastic: pentru două filmulețe ce țin de viață privată postate pe TikTok am fost sancționat cu EXCLUDEREA.
Din cele 6 sancțiuni aplicabile unui magistrat, mi s-a dat cea mai aspră. Deși soluția nu era definitivă, am fost imediat suspendat din funcție: adică mi s-au luat dosarele penale (astfel că judecata a fost reluată de la zero de alți judecători), am fost oprit să mai merg la serviciu și am fost lăsat fără niciun fel de venituri (deși am o mamă și o fiică în întreținere). Noroc cu bunii mei colegi care au făcut, lunar, chetă ca să mă pot descurca.
Legea spune că CSM trebuie să motiveze soluția în mod OBLIGATORIU în 20 de zile. Am primit motivarea după… 6 luni. Am declarat recurs, a venit vacanța de vară, apoi în toamnă a fost primul termen de judecată când mi-am angajat avocat, pe doamna Nicoleta Popescu (căreia îi mulțumesc enorm!), iar azi, 12 decembrie 2022 (n.r.- ieri), s-a judecat definitiv recursul.
Completul de 5 judecători al ICCJ a decis că sancțiunea dată de CSM este greșită și a schimbat-o în AVERTISMENT, adică cea mai puțin severă din cele șase sancțiuni posibile.
Interesant, pe 16 decembrie 2022 intră în vigoare o nouă lege privind statutul magistraților: fapte de genul celei comise de mine și pentru care am fost sancționat, totuși, NU VOR MAI FI ABATERI.
Așadar, am fost suspendat degeaba. Și, totuși, nu pot să mă întorc la locul de muncă, pentru că între timp CSM a mai dat două sancțiuni împotriva mea, tot cu excludere și tot cu suspendare pe parcursul soluționării recursului. Urmează recursurile și acolo, după ce CSM mi-a comunicat cu mare întârziere motivarea soluțiilor”, a explicat Dănileț pe Facebook.
Potrivit minutei ÎCCJ, a fost admis „recursul declarat de domnul judecător Dănileţ Vasilică-Cristi împotriva Hotărârii nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021. Casează în parte Hotărârea nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021. În baza art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător la Tribunalul Cluj sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din aceeaşi lege. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate”.
În același timp, a fost respins „ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021”, dar și „recursul declarat de domnul judecător Dănileţ Vasilică-Cristi împotriva Încheierilor de şedinţă din 3 noiembrie 2021, 17 noiembrie 2021 şi 8 decembrie 2021, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 25/J/2021”.
În urmă cu exact un an, Secția pentru judecători a CSM l-a exclus din magistratură pe judecătorul Cristi Dănileț cu majoritate de voturi, pentru „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
În luna mai anul acesta, aceeași secție a decis pentru a doua oară că magistratul trebuie să fie „out” din sistem, iar ultima hotărâre dată în acest sens a fost în iulie – pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a anunțat ieri că vor avea loc discuții în Parlamentul European legat de votul exprimat săptămâna trecută de Austria vizavi de aderarea României la spațiul Schengen.
Lucrurile sunt deja tranșate, iar țara noastră a rămas în continuare în afara acestui spațiu de liberă circulaie din Uniunea Europeană, însă aparent astăzi, în PE, se va analiza situația, Rareș Bogdan atrăgând atenția că „România pretinde ce i se cuvine”.
Într-o postare pe Facebook, liberalul arată că la întâlnirea de astăzi vor participa șefa legislativului întrunit la Strasbourg, a președintei Comisiei Europene și a președintelui Consiliului European.
„Refuzul Austriei de a vota în favoarea aderării României la Spațiul Schengen va fi dezbătut mâine la 15.30 (ORA ROMÂNIEI) în Parlamentul European. Nu ne oprim, continuăm până vom reuși. România pretinde ce i se cuvine.
Discuția va fi prezidata de Roberta Metsola, șefa legislativului întrunit la Strasbourg la ultimul plen din acest an, și va avea loc în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Charles Michel”, se arată în postare.
Pe de altă parte, o explicație mult mai clară a ceea ce se va întâmpla mai departe a oferit-o Victor Negrescu, europarlamentar PSD. Astfel, Negrescu a arătat că, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, „Consiliul European poate să discute despre aderarea României la spațiul Schengen la solicitarea țării noastre, cu acordul Președintelui Consiliului European și a Președinției Consiliului UE”:
„În contextul în care Consiliul European este un for în care deciziile se iau consensual, putem pune presiune pe Cancelarul austriac, să subliniem faptul că prin decizia sa a izolat Austria și, totodată, să solicităm convocarea unui Consiliu de Justiție și Afaceri Interne extraordinar, așa cum a propus Președinția cehă la Consiliul UE, sau să obținem un calendar ferm de aderare pentru anul viitor.
Marți este o zi cheie în acest sens, nu doar pentru că vom avea o dezbatere în plenul Parlamentului European, ci și pentru faptul că are loc Consiliul Afaceri Generale în cadrul căruia se setează, conform articolul 2 din Regulamentul de procedură al Consiliului European, ordinea de zi pentru Consiliul European ce va avea loc joi 15 decembrie.
Ar fi greșit să nu menținem subiectul pe agenda europeană pentru că dacă nu o facem noi, nu are cine să o facă. Evident, fără populisme sau acțiuni extreme, ci cu profesionalism și cu demersuri instituționale în acord cu regulamentele europene, pentru a arăta, încă o dată, că România este un membru responsabil al Uniunii Europene și poate asigura securitatea și dezvoltarea acesteia”.
Anterior, Victor Negrescu explica faptul că „trebuie să evaluăm și celelalte alternative, mai exact, reprogramarea discuției din Consiliul de Justiție şi Afaceri Interne, cât mai curând posibil, poate chiar sub Președinția spaniolă la Consiliul UE, sau atacarea deciziei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în așa fel încât drepturile noastre să fie apărate până la capăt”.
Un bărbat din Giurgiu a sfârșit în arest ieri, după ce a încercat să se „tocmească” cu polițistul care îl prinsese beat și sub influența drogurilor la volan, pe când tranzita stațiunea Râșnov din județul Brașov.
Suma pe care i-o propusese șoferul în vârstă de 25 de ani omului legii era în final de 5.000 de lei, însă polițistul și-a anunțat colegii din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Brașov care, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, au organizat flagrantul.
S-a întâmplat ieri, 11 decembrie, când agentul de poliție din cadrul IPJ Brașov- Poliția Stațiunii Râșnov, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a oprit în trafic șoferul în cauză, iar în urma testării cu aparatul alcooltest Drager s-a constatat că acesta avea o alcoolemie de 0,24 mg/l alcool pur în aerul expirat, în timp ce aparatul Drugtest a indicat un rezultat pozitiv pentru cocaină.
De aici, șoferul din Giurgiu a fost condus la o unitate spitalicească în vederea determinării cu exactitate prezenței în organism a alcoolului și a substanțelor psihoactive prin recoltarea de probe biologice. Însă, pentru a scăpa de un dosar penal, inculpatul a încercat să cadă la o înțelegere.
„Conducătorul auto i-a promis agentului de poliție sume de bani de 500 lei, 1.000 de lei și în final 5000 de lei pentru a-l determina pe acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv să nu-i fie recoltate mostre biologice.
Agentul de poliție a refuzat categoric propunerea și a anunțat ofițerii din cadrul Direcției Generale Anticorupție-Serviciul Județean Anticorupție Brașov.
Față de conducătorul auto s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore. Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită”, a transmis DGA.
Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), anunță că, de astăzi, Comandamentul de iarnă 2022 începe verificările în zonele turistice, având în vedere apropierea Crăciunului și a Revelionului, perioade pe care este de așteptat ca românii să aleagă să petreacă departe de casă.
Potrivit lui Horia Constantinescu, Comandamentul de iarnă 2022 vizează operatorii economici din Bucovina, Maramureș, Brașov, Valea Prahovei, Băile Herculane și Rânca, unde „vor fi vizate, ca de obicei, structurile de cazare, de alimentație publică și de tot ceea ce înseamnă servicii puse la dispoziția consumatorilor”.
Președintele ANPC a transmis însă un avertisment către operatorii economici care în trecut au fost prinși încălcând legislația în domeniu și s-au ales cu sancțiuni în urma verificărilor ANPC, precizând că inspectorii nu vor avea „milă”.
„Nu suntem Martorii lui Iehova! Suntem o autoritate de control, ce urmărește respectarea legalității și, automat, a consumatorilor. Nu trebuie să facem acțiuni de consiliere legate de produsele expirate, lipsa curățeniei în bucătărie și în camere. Vom învăța operatorii economici lucruri ce cu adevărat au nevoie de sfaturi.
Majoritatea acțiunilor vor fi filmate și fotografiate, iar acolo unde situația o cere, vom comunica presei și pe aplicațiile online tot ceea ce am depistat, numele operatorului economic și locația acestuia. La locațiile pe la care am mai trecut și unde au mai fost date sfaturi sau aplicate sancțiuni, nu există nicio justificare pentru avertismente. Când și dacă ne veți acuza de abuzuri, să aveți pregătite și probe nu numai zvonistică!
Ne dorim să fim surprinși plăcut și să vedem că operatorii economici din industria turismului sunt pregătiți pentru acest sezon! Zarurile au fost aruncate!”, scrie în această dimineață pe Facebook peședintele ANPC.
Politologul român Alina Mungiu-Pippidi a expus aseară, la B1 TV, opinia sa vizavi de ceea ce s-a întâmplat la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), desfăşurată la Bruxelles, când, în urma votului, România (dar și Bulgaria) au rămas în afara spațiului Schengen.
Potrivit acesteiea, cauzele sunt mai multe, care țin atât de „nepriceperea” autorităților din țara noastră, cât și a modului în care este structurat acum Consiliul JAI, având în vedere că este suficient ca un singur stat din Uniunea Europeană să se opună pentru rezultatul final.
Rezultatul final privind aderarea României la spaţiul Schengen a fost comunicat joi, după reuniunea Consiliului JAI, după veto-ul Austriei, anunțat de altfel cu câteva zile înainte. Nimic nu a schimbat opinia Austriei, care a considerat că România nu oferă un control eficient al frontierelor externe ale UE pentru reducerea intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.
Or, din ce a explicat Alina Mungiu-Pippidi, votul este încă unul politic, dictat de situația din țările care au un cuvânt de spus în ceea ce privește aderarea la Schengen.
Astfel, Alina Mungiu-Pippidi a punctat că are „o interpretare oarecum diferită a ceea ce s-a întâmplat”, arătând că are totuși „aceeași părere cu toată lumea că e o formă de ipocrizie la mijloc pentru că am fost respinși”. Însă Alina Mungiu-Pippidi a atras atenția că, în opinia sa, este vorba și despre faptul că „suntem foarte slab europeni, foarte necalificați europeni”, prin prisma faptului că autoritățile nu au știut cum trebuie tranșată situația.
„Degeaba ne dă cineva un loc la masa unde se iau deciziile, dacă tu nu știi regulamentul de vot nu știi cum se construiesc majoritățile unde se iau deciziile. Ce am văzut noi, a fost o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești.
O decizie de acest gen necesită unanimitate. Câtă vreme asemenea decizii necesită unanimitate, câtă vreme imigrația este cel mai sensibil subiect pe agenda europeană, câtă vreme nu există un alt fel să te pronunți față de imigrație când ai alegeri, ceea ce ni s-a întâmplat acum cu Austria ni se poate întâmpla cu orice altă țară în care există un segment semnificativ de populație care nu vrea să aibă migranți. (…)
A ne concentra numai asupra Austriei și a relațiilor noastre cu Austria este o eroare. Suntem în situația asta pentru că o asemenea decizie poate fi blocată de un singur stat membru. Aici este problema. Nu funcționează UE atâta vreme cât un populist are niște alegeri și găsește o problemă ca să ne blocheze (…).
Aceste încercări de a reforma, de a reduce domeniile în care să poată fi exercitat dreptul de veto a fost blocat mai ales de țările din Europa de Est, cu noi în frunte. Actualul sistem de vot paralizează Europa. Orice populist care are alegeri undeva ține ostatică Europa”, a spus aceasta pentru sursa citată.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
