Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, avertizează din nou asupra pericolului ca România să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dat fiind că am fi codași la îndeplinirea unui anumit jalon.
Avertizarea lui Ghinea vine în contextul în care, din ce explică acesta, România a depășit „cu 322 de zile” „termenul la care trebuia să finalizele jalonul 430 din PNRR”, respectiv „intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor, o transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1937”.
Într-o postare pe Facebook, intitulată „Hopa Mitică la guvernare”, Ghinea explică ce este cu acest jalon, care ține în principal de demersurile efectuate la Ministerul Justiției, dar care s-ar fi poticnit, după ce Comisia Europeană ne-a cam „tras de urechi”:
„Actuala Coaliție avea totul lăsat pe tavă când noi am plecat din guvern. Proiectul de lege era finalizat de către Stelian Ion în fostul guvern. Predoiu a ținut proiectul la sertar și, când s-a prins că se apropie termenul din PNRR și că de asta depind bani mulți, s-a apucat și a făcut unul nou, pe placul Coaliției. Numai că proiectul lui Predoiu era mai slab în măsurile de protecție a avertizorilor. Jalonul a fost ratat la termenul din PNRR, sfârșitul primului trimestru din 2022, legea nu a fost adoptată. (…)
Legea era atât de evident în neconcordanță cu spiritul Directivei UE încât președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament. Nu a făcut-o chiar de bună voie, au venit semnalele puternice de la Bruxelles că legea nu corespunde jalonului din PNRR.
Legea a revenit în Parlament, parlamentarii Coaliției PSD PNL UDMR s-au reapucat să facă ceea ce știau ei mai bine: să o măcelărească. Tot o lege care nu încurajează și protejează avertizorii a ieșit. De exemplu, au scos din lege posibilitatea raportărilor anonime.
Abia pe 13 decembrie a fost adoptată din nou legea. Semnalele de la Comisie au fost aceleași: nu protejați avertizorii de integritate, ba dimpotrivă. Ciucă, Ciolacu și Boloș au zis că lasă așa, îi păcălim noi pe ăștia de la Comisie până la urmă, trimitem cererea de plată cu legea așa cum vrem noi. Comisia le-a transmis acum că trebuie să refacă jalonul, altfel nu primim banii din cea de-a doua cerere de plată din PNRR, 2,8 miliarde de euro. Ar fi trebuit să ne aprobe cererea de plată zilele acestea.
O să-i tot auziți zilele astea pe Nicu și Marcel că explică pe la tv că nu au venit banii din PNRR pentru că “a solicitat Comisia lămuriri suplimentare”. De fapt, cei de la Bruxelles s-au lămurit de mult cine sunt PSD și PNL.
Singurul lucru rămas de lămurit e ăsta, sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR? Alți bani de investiții în autostrăzi, spitale, școli nu avem”.
Ca un background, la finele lunii mai 2021, Cristian Ghinea anunța că a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia România ar urma să acceseze granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro. La acel moment, planul era ca România să primească 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat zvonurile potrivit cărora ar avea în intenție să candideze la alegerile prezidențiale pentru funcția de șef al statului în România.
După ce luna aceasta președintele PSD Marcel Ciolacu a răspuns unei întrebări privind o eventuală susținere, împreună cu PNL, a acesteia, Maia Sandu a fost chestionată în legătură cu intențiile sale pentru 2024, la TVR, în contextul în care peste un an sunt programate scrutinuri „în oglindă” atât la noi în țară, cât și în Republica Moldova.
Și, chiar dacă Ciolacu subliniase la România TV că este „unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi ai unificării României Mari”, ca răspuns privind o posibilă susţinere de către PSD şi PNL a candidaturii actualului preşedinte al Republici Moldova şi la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024, aceasta a afirmat că o eventuală candidatură la noi nu se află pe lista sa de dorințe.
„Vreau să fie foarte clar: nu candidez la nicio funcție în România. Știu că sunt de cealaltă parte a Prutului români care urmăresc ce facem noi la Chișinău și unii dintre ei apreciază ce facem noi la Chișinău. Suntem tare recunoscători.
Noi avem niște sarcini importante aici. Trebuie să rezistăm. Noi trebuie să reușim să ținem Republica Moldova de partea lumii libere. Noi trebuie să reușim să ducem Republica Moldova în UE. Contăm foarte mult pe sprijinul României. În continuare contăm pe sprijinul domnului președinte, pe sprijinul Guvernului și pe sprijinul tuturor românilor din partea dreaptă a Prutului
Vreau să repet: nu candidez la nicio funcție în România. Dar avem nevoie de sprijinul tuturor partidelor politice din România ca să reușim aici, în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu, la TVR, citată de Știri pe Surse.
În noiembrie 2020, Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova, învingându-l detașat pe fostul președinte Igor Dodon, cu un scor de peste 55%. Victoria acesteia a fost decisivă în al doilea tur al alegerilor, după ce în primul tur a obţinut 36,16% din voturi, iar Igor Dodon 32,61%.
Cardurile de energie prin care sunt sprijinite persoanele vulnerabile pentru plata facturilor la utilități au început să fie distribuite, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în total peste un milion de locuințe (puncte de consum) fiind avute în vedere până la acest moment.
Cele mai multe carduri au fost distribuite în Bacău (43.200 de carduri), Argeș (47.416 de carduri), Buzău (30.835 carduri), Maramureș (33.000 de carduri) și Brăila (30.060 de carduri), în total, 1,7 milioane de carduri fiind tipărite și distribuite către oficiile poștale, aferente punctelor de consum pentru care nu este nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. În același timp, restul de 700.000 de carduri urmează să ajungă la cei îndreptățiți în baza OUG 166/2022 până la 20 februarie.
Potrivit unui comuncat al MIPE, cardurile „sunt oferite din fonduri europene nerambursabile ce erau în risc de pierdere în perioada de programare 2014-2020, sunt emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română”. Drept pentru care ministrul Boloș a ținut să mulțumească poștașilor, dar și să aducă o serie de lămuriri:
„Suntem siguri că până la 20 februarie vom finaliza distribuirea pentru cei care au fost declarați eligibili fără să fie nevoie de clarificări. De la acel moment se pot efectua plăți, prin cele trei metode deja cunoscute: direct la poștaș, la oficiu sau prin intermediul aplicației pentru care zilele acestea se fac ultimele teste.
Foarte important, pentru cei care sunt într-o situație incertă și se verifică zilele acestea dacă sunt într-adevăr eligibili, le transmit să stea fără grijă pentru că nu există riscul să nu primească ajutorul dacă li se cuvine conform legii.
Cei care au primit cardul trebuie să știe că pot să facă plăți pentru tanșa I până la vară, nu este nevoie să se grăbească. Iar cei care nu sunt siguri de situația lor pot suna la 𝟎𝟑𝟏𝟗𝟗𝟔𝟔 și vor primi clarificări
Mulțumesc încă o dată tuturor poștașilor din țară, fără de care nu am putea să implementăm această măsură”.
Totodată, ministrul a punctat că „Poșta Română s-a mobilizat exemplar și a livrat deja cardurile de energie la un milion de locuințe”. Lămuriri privind acest program au fost publicate de altfel și pe site-ul MIPE, anume că va fi decontată atât energia termică aferentă încălzirii în cazul blocurilor cât și locuințelor colective.
„În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:
a) Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023; b) Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023”, transmite Ministerul.
Programul se concretizează în sprijinirea beneficiarilor cu două tranșe de 700 lei pentru achitarea facturilor la utilități, în contextul crizei energetice, lista finală a persoanelor eligibile fiind realizată în tandem de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Telecomunicații și Agenția Naționale de Administrare Fiscală.
Aflat pe vremuri destul de des în „lumina reflectoarelor” – ca lider USR și vicepremier, Dan Barna a intrat într-un con de umbră după ce și-a pierdut funcțiile, dar aceasta nu înseamnă că nu are, periodic, încercări de a reveni în atenția opiniei publice.
Așa că ieri a decis să scrie pe Facebook un mesaj adresat președintelui Klaus Iohanni, o somație dacă vreți, vizavi de reacția locatarului de la Cotroceni în ceea ce privește situația din Republica Moldova. Reacție care momentan lipsește, e adevărat, însă la fel de adevărat este că reacțiile șefului statului sunt, așa cum ne-am obișnuit, întârziate și, pe alocuri, total nepotrivite.
Mesajul transmis de Barna este legat de faptul că luni, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre planurile Federaţiei Ruse de a destabiliza situaţia din ţară, „prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții”, care ar avea drept scopt forțarea „schimbării puterii de la Chișinău”.
Dan Barna a văzut mesajul și marți a avut o revelație, anume că „Republica Moldova e în pericol și are nevoie de o Românie fermă și politicieni care să nu arunce inconștienți mesaje confuze”.
„Declarațiile Președintei Maia Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acțiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici e un semnal cât se poate de clar că Rusia vrea să continue războiul și în alte state. Iar de data asta poate fi vorba de chiar frații noștri de peste Prut!
România mai mult ca niciodată ar trebui să fie alături de Republica Moldova pentru că are un milion de cetățeni români cu acte acolo care în orice moment pot cere, legitim, ajutor de la statul român. Iar ai noștri ce fac?
Pentru România, stabilitatea regiunii este importantă. A Moldovei cu atât mai mult, în numele relației speciale dintre cele două state și pentru că ne-am angajat de-a lungul anilor să sprijinim eforturile Chișinăului de a face un pas final în comunitatea europeană. Avem la Chișinău un Președinte, Maia Sandu, care demonstrează zilnic că poate menține ordinea constituțională în vremuri foarte grele pentru Republica Moldova.
În același timp, la București e iar criză de anemie a autorităților române care, de la dezvăluirea planurilor rusești pentru Moldova, nu s-au obosit să comunice ceva ca să nu mai vorbim de întâlnirea cel puțin neinspirată a lui Ciolacu și Dâncu din noiembrie cu primarul sponsorizat de ruși din Chișinău. Ce să înțelegă moldoveanul de rând din poza aia? Că omul rușilor din Moldova e susținut de cel care se vrea premierul României?
În trecut, România a ezitat și a făcut alegeri proaste când a fost vorba despre relația cu Moldova. Hai să ieșim din ziua cârtiței și să nu tot repetăm aceleași greșeli. Domnule Președinte Iohannis, faceți un mic efort, ieșiți public și dați un mesaj clar de susținut Moldova. Sunt două țări care tot așteaptă să faceți asta”, scrie Dan Barna pe rețeaua de socializare.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, face astăzi o pauză de jumătate de oră de la activitatea intensă pe care o are – reprezentată în ultimele zile de participare la bilanțurile din sistemul judiciar – și va fi prezent în Parlament.
Acesta a fost chemat la „Ora Guvernului”, aspect confirmat pe site-ul Senatului, unde se explică faptul că vor avea loc „dezbateri politice cu participarea ministrului justiției, domnul Marian Cătălin Predoiu, la propunerea grupului parlamentar al Uniunii Salvați România”.
Prezența ministrului Justiției în Senat a fost solicitată de USR în legătură cu anumite afirmații făcute de acesta, de altfel un fin cunoscător al legilor. Astfel, din ce explica liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, „domnul Predoiu care are să dea explicaţii foarte clare în ceea ce priveşte intervenţia sa inacceptabilă. (…) Aşteptăm că acesta să respecte Parlamentul şi să se prezinte să ne explice cum a putut să facă o astfel de încălcare gravă a regulilor din Justiţie”, referitor la declaraţiile privind achitarea definitivă a lui Dan Hosu, soţul fostei şefe DIICOT Giorgiana Hosu, fără să existe o sentinţă în acest sens.
Ora anunțată pentru Ora Guvernului este 11.30 și, dacă analizăm programul de astăzi al Senatului, totul va fi aproape pe repede înainte, dat fiind că de la 12.00 sunt stabilite dezbateri asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.
Prezența în Senat a deputatului de Prahova, numit ministru al Justiției, a fost catalogată ca o bucurie de președintele Senatului, Alina Gorghiu, colega din PNL a lui Predoiu: „miercuri, la ora 11.30, îl avem invitat în Senat pe domnul ministru Predoiu şi domnia sa va explica toate aspectele care sunt de lămurit, pentru că invitaţia a venit din partea grupului USR, iar eu mă bucur de fiecare dată când miniştri ai Cabinetului, orice Cabinet ar fi el, cu atât mai mult cu cât este un Cabinet pe care şi eu ca senator liberal îl susţin, vin în Senat, vin în Camera Deputaţilor şi fac dialog cu parlamentarii pe teme care încă ridică semne de întrebare”.
Asta ar înseamna că la nivel național existau legi care obligau primăriile să elibereze autorizațiile de funcționare ale unor restaurante, baruri sau cluburi numai în baza prezentării de către patroni a „autorizației PSI”, cum spun judecătorii Curții de Apel sau a „autorizației de siguranță la incendiu”, cum spune Legea 307/2006. Din formularea acuzației se înțelege că aceste prevederi ale legii erau transpuse și în procedura de la Primăria Sectorului 4, iar primarul Piedone a încălcat legea pentru a-i avantaja pe patronii de la „Colectiv”.
În acest context, este importantă o comparare a procedurii de la Primăria Sectorului 4 cu procedurile de la celelalte Primării de Sector din București. Avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat Primăriei Municipului București și la Primăriile Sectoarelor din Capitală, dar și altor primării din țară, informații referitoare la procedurile de acordare a autorizațiilor de funcționare, atât înainte de data de 30 octombrie 2015, când s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, dar și după acea dată, când legislația a fost schimbată.
În răspunsurile Primăriilor de la Sectoarele 1 – 2 – 3 – 5 și 6 din București se spune că înainte de 30 octombrie 2015 la eliberarea „Acordului” sau „Autorizației de funcționare” pentru restaurant, club sau bar nu exista obligația prezentării „Autorizației de siguranță la incendiu”. Este dovada că nici la Primăria Sectorului 4 nu putea exista obligația prezentării „Autorizației PSI” pentru obținerea „Autorizației de funcționare”.
Adresele oficiale ale Primăriilor Sectoarelor din București contrazic argumentele din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București, care au susținut că era obligatorie prezentarea „Autorizației PSI” și de aceea l-au condamnat pe primarul Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare.
Fiecare Consiliul Local de sector din București aprobă propria procedură de eliberare a autorizațiilor de funcționare
Mai întâi, este necesară o clarificare a utilității documentelor despre care discutăm. Pentru activitatea comercială care se desfăşoară la sediul social sau la un punct de lucru al unei firme, adică acolo unde se prestează serviciile, se vând mărfurile şi intră clienţii, legea prevede că administratorul firmei are obligația să obțină de la primărie un „Acord de funcţionare” sau o „Autorizaţie de funcţionare”. Diferenţa dintre cele două documente este că „Autorizaţia de funcţionare” se emite doar pentru o listă scurtă de activităţi comerciale, cele din categoria „HoReCa” , cazare şi alimentaţie publică. Practic, „Autorizația de funcționare”este documentul emis de primărie care îi permite beneficiarului să desfășoare activități de alimentație publică într-un spațiu, cu condiția îndeplinirii anumitor obligații legale.
În București, „Acordurile” și „Autorizațiile de funcționare” sunt emise la nivel de sector. Deși există o Hotărâre de Consiliu General, care stabilește anumite aspecte general valabile, cum ar fi valoarea taxei, procedura de autorizare diferă de la un sector la altul, deoarece Consiliul Local al fiecărui sector a votat câte o hotărâre în acest sens. Atât „Acordurile de funcționare”, cât și „Autorizațiile de Funcționare”, pot fi obținute în baza unui dosar depus la primărie.
Care e diferența între „Avizul” și „Autorizația de siguranță la incendiu”
În ultimii ani am tot auzit vorbindu-se de „autorizația de securitate la incendiu” și de „avizul de securitate la incendiu”. Potrivit Legii 307/2006, referitoare la Apărarea împotriva incendiilor, „avizul” înseamnă că proiectanții clădirilor au prevăzut condițiile de respectare a măsurilor de securitate la incendiu, dar simplul „aviz” nu reprezintă vreo garanție că în acea clădire au și fost realizate lucrările respective și sunt respectate condițiile.
„Autorizația de securitate la incendiu” e eliberată de ISU înainte de punerea în funcțiune a unei clădiri cu utilitate publică și prin ea se certifică faptul că, atât construcția, cât și instalațiile, îndeplinesc condițiile de prevenire a incendiilor.
Înainte de 30 octombrie 2015, în Sectorul 1 nu trebuia prezentată Autorizația PSI pentru obținerea autorizației de funcționare
Înainte de 30 octombrie 2015, la Primăria Sectorului 1 pentru autorizare era depus un dosar cu 14 documente, dar printre acestea nu se afla Autorizația de securitate la incendiu
Să vedem cum au răspuns Primăriile de Sector din București la solicitarea avocaților, de precizare a condițiilor care trebuiau îndeplinite de o firmă pentru a obține de la primărie „Acordul” sau „Autorizația de funcționare” pentru un restaurant, bar, pizzerie sau club.
În răspunsul Primăriei Sectorului 1 la se precizează că înainte de 30 octombrie 2015, deci înainte de incendiul de la „Colectiv”, exista „Regulamentul privind desfășurarea activității de alimentație publică pe raza Sectorului 1”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local (CL) al Sectorului 1 nr 181/18.12.2013. Acest regulament a fost modificat prin Hotărârea CL Sector 1 nr 44/26.02.2015.
În Regulament nu apare nicio condiție referitoare la măsuri de prevenire și siguranță la incendii. Potrivit art 7 din Hotărârea CL Sector 1 nr 181/2013, pentru obținerea autorizației de funcționare un agent economic din sector trebuia să depună la Primăria Sector 1 un dosar cu copiile a 14 documente.
Printre acestea erau documentele de înființare a firmei și de înregistrare a firmei și a punctului de lucru la Registrul Comerțului, actul de proprietate sau contractul de închiriere pentru spațiul în care se desfășoară activitatea, planul cadastral, autorizația de construire a clădirii, acordul vecinilor sau al acordului asociației de proprietari dacă spațiul este la parter de bloc. Este obligatorie și prezentarea unui contract încheiat cu Romprest Service SA pentru preluarea gunoiului, dar nu se spune absolut nimic despre vreun aviz sau Autorizație PSI.
Deci înainte de 30 octombrie 2015, Primăria Sectorului 1 elibera autorizații de funcționare pentru alimentația publică, restaurante, cluburi, baruri, pizzerii, fără să ceară „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu”.
Primăria Sectorului 2: „agenții economici nu aveau obligația aveau depunerii Autorizației ISU la solicitarea autorizației de funcționare”
La Primăria Sectorului 2, anterior datei de 30 octombrie 2015 agenții economici care solicitau autorizarea funcționării „nu aveau obligativitatea depunerii Avizului sau Autorizației de securitate la incendiu”
Nici la Sectorul 2, înainte de 30 octombrie 2015, nu era necesară „Autorizația de securitate la incendiu” pentru obținerea autorizației de funcționare a unui restaurant, bar sau club. Conform Hotărârii nr 46/2013 a Consiliului Local al Sectorului 2, administratorii firmelor depuneau la Primăria Sector 2 doar o declarație-tip pe propria răspundere, conform căreia erau îndeplinite condițiile de funcționare, sanitare, protecția muncii și apărarea împotriva incendiilor.
„În conformitate cu Hotărârea CL Sector 2 nr. 46/2013 privind aprobarea metodologiei de eliberare a Autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentatie publică pe raza Sectorului 2 al Municipiului București, agenții economici care solicitau emiterea autorizației de funcționare pentru punctul de lucru având ca obiect de activitate ce se încadra în cod CAEN 5610-restaurante si 5630-baruri și alte activități de servire a băuturilor nu aveau obligativitatea depunerii avizului/autorizației de securitate la incendiu la cererea prin care solicitau Autorizația de Functionare indiferent de suprafața spațiului, dar aveau obligativitatea completării declarației-tip pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecția mediului, protecția muncii și apărării împotriva incendiilor”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 2.
Completarea declarației-tip pe propria răspundere, inclusiv la rubrica „apărării împotriva incendiilor”, nu însemna obligația de prezentare a unui document de la ISU, nici a unui „Aviz”, nici a unei „Autorizații de securitate la incendiu”.
Primăria Sectorului 3: „la emiterea autorizației de funcționare nu era prevăzută prezentarea autorizației de securitate la incendiu”
La Primăria Sectorului 3, până pe 30 octombrie 2015 la autorizare nu era prevăzută prezentarea sau depunerea Autorizației de securitate la incendiu
O situație identică este descrisă și în adresa primită de la Primăria Sectorului 3, în care se spune că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesar ca un administrator de firmă cu activitate de restaurant, club, bar să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de siguranță la incendiu”.
În baza Ordonanței nr 99/2000 referitoare la „comercializarea produselor și serviciilor de piață” și HG 333/2003, care impuneau condițiile pentru activitățile de alimentație publică, Consiliul Local al Sectorului 3 a adoptat Hotărârea nr 103/2004, modificată prin Hotărârea CL Sector 3 nr. 132/2006, prin care a fost aprobat „Regulamentul privind desfășurarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață pe teritoriul Sectorului 3”. În acest regulament nu era nicio prevedere care să oblige firma să prezinte „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu” pentru a putea obține Autorizația de funcționare.
„Din actele normative în vigoare la data de 30 octombrie 2015 pentru emiterea autorizației de funcționare cu activitatea de alimentație publică (bar/restaurant), nu erau prevăzute în mod expres prezentarea/depunerea autorizației de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 3.
În Sectorul 5 „anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie”
La Primăria Sectorului 5 „anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie pentru eliberarea Autorizației de funcționare”
Aceeași procedură era și la Primăria Sectorului 5 înainte de producerea incendiului de la „Colectiv”. Autorizația de funcționare era eliberată fără ca solicitantul să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de securitate la incendiu”.
„Anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie pentru eliberarea Autorizației/AcorduIui de funcționare”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 5.
În Sectorul 6, aceeași procedură: pentru autorizația de funcționare nu erau necesare, nici Autorizația, nici Avizul
Nici la Primăria Sectorului 6 nu era o altă procedură decât la celelalte primării de sector. S-ar putea spune chiar că procedura era mai permisivă decât la Primăria Sectorul 1, unde trebuia depus un dosar cu 14 documente sau decât la Primăria Sectorului 2, unde trebuia depusă o declarație-tip, pe propria răspundere.
„Până la data de 30 octombrie 2015 Acordul de funcționare pentru desfășurarea de activități economice se elibera, conform Hotărârii CL Sector 6 nr. 139/29.09.2011”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 6.
În textul Hotărârii nr 139/2011 a Consiliului Local al Sectorului 6 nu există nicio referire la condițiile ce trebuie îndeplinite de un agent economic pentru a obține acordul sau autorizația de funcționare, dar în Anexa 1 al acestei hotărâri avem tipizatul acordului de funcționare și un regulament cu privire la condiții, care se referă în special la probleme de urbanism. Dacă în spațiul respectivului restaurant sau bar vor trebuie realizate amenajări administratorul trebuie să se obțină mai întâi autorizația de construire și după aceea acordul de funcționare. Mai este necesar acordul asociației sau a vecinilor dacă spațiul e la un parter de bloc. Nimic referitor la vreun „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu”.
După 30 octombrie 2015, a apărut la toate Primăriile de Sector obligația deținerii Autorizației de securitate la incendiu
După data de 30 octombrie 2015, adică după producerea incendiului de la Clubul „Colectiv” au fost modificate prevederile legii referitoare la securitatea la incendiu. Ulterior, au fost modificate și procedurile și Regulamentele de la toate Primăriile de Sector din Capitală, fiind introdusă obligația ca la solicitarea Autorizației de funcționare să fie prezentată „Autorizația de securitate la incendiu”, eliberată de ISU București Ilfov.
Și aceste modificări sunt menționate în răpunsurile oferite avocaților de către primăriile de sector. La Primăria Sectorului 1, obligația prezentării Autorizației de la ISU pentru obținerea autorizației de funcționare a fost adoptată pe 26 noiembrie 2015, la mai puțin de o lună după tragedia de la „Colectiv”.
„Regulamentul mai sus amintit, privind desfășurarea activității de alimentație publică pe raza Sectorului 1 al Municipiului București se modifică și se completează astfel cum este prevăzut în Hotărârea CL Sector 1 nr. 201/26.11.2015, conform căruia printre actele necesare, în vederea emiterii autorizației de funcționare, era solicitată si Autorizația de securitate la incendiu și Planul de intervenție/Adresă emisă de autoritatea competentă din care să rezulte că spațiul nu necesită autorizație de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 1.
Și la Primăria Sectorului 2 eliberarea Autorizațiilor de funcționare a fost condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” sau a dovezii că a fost depus la ISU București – Ilfov dosarul pentru obținerea autorizației:
„Prin OUG nr 17/2016, termenul pentru obținerea Autorizației de securitate la incendiu se proroga până la data de 30.06.2017, Autorizațiile de funcționare fiind eliberate pe baza Autorizației de securitate la incendiu sau a dovezii că au fost depuse documentele la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București —Ilfov, în vederea obținerii Autorizatței de securitate la incendiu”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 2.
Aceeași modificare a apărut și la procedura de autorizare a funcțiomării unui restaurant, club sau bar din Sectorul 3: „După 30 octombrie 2015 a fost modificată hotărârea de consiliu prin care i s-a solicitat agentului economic autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 3.
La fel și la Primăria Sectorului 5, la care după 30 octombrie 2015 obținerea Autorizației de funcționare a fost condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu”.
„Autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU Dealul Spirii București-llfov, este obligatorie pentru categoriile de construcții și amenajări prevăzute în anexa I și anexa 2, a H.G. 571/26.08.2016. Menționăm că în cazul în care societatea comercială se supune autorizării privind securitatea la incendiu, dar nu prezintă Autorizație sau punct de vedere ISU, aceasta nu obține Autorizație sau Acord de funcționare emisă de către instituția moastră”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 5.
Dacă la nicio primărie de sector nu era necesară „Autorizația de securitate la incendiu” de ce a fost condamnat Piedone?
În baza răspunsurilor primite de la cele cinci primării de sector avem o concluzie foarte clară, că înainte de 30 octombrie 2015, adică înainte de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”, la Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 5 și Primăria Sectorului 6, nu era necesar ca solicitantul unui acord sau a unei autorizații de funcționare să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de securitate la incendiu”.
La Primăria Sectorului 4 ar fi putut să fie în vigoare alte legi, alte condiții de autorizare, alte proceduri? Evident că nu! Existau aceleași prevederi legale, aceleași condiții de eliberare a acordului sau autorizației de funcționare. Și totuși, condamnarea își produce efectele.
Sursa: Instituția Prefectului Municipiul București
Toni Greblă, prefectul Capitalei, ar fi propunerea de top a PSD pentru a prelua conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP), o decizie în acest sens a fi luată săptămâna viitoare.
Parlamentul se reuneşte în plen comun pe 21 februarie, pe ordinea de zi fiind atât alegerea preşedintelui AEP, cât și al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte pentru Autoritatea de Audit.
Momentan, până la alegerea noului preşedinte AEP, atribuţiile sunt exercitate de vicepreşedintele Vajda Zsombor, iar propuneri pentru funcția de conducere pot fi făcute propuneri de către grupurile parlamentare până pe data de 17 februarie.
Și, cum vineri Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act de demisia fostului preşedinte al AEP, Constantin Florin Mituleţu-Buică, primii care au înaintat propunere au fost social democrații, potrivit unui document publicat de Știri pe Surse. Astfel, în documentul care poartă semnătura liderului de grup PSD al Camerei Deputaților Alfred Simonis și a liderului de grup PSD din Senat Radu Oprea se arată că propunerea vine din partea liderilor grupurilor parlamentare din cele două camere, „în vederea audierii de către Comisiile juridice din cele două camere pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente”.
Mituleţu-Buică a făcut un pas în spate după ce a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că și-a angajat ilegal cumnata în instituție.
Însă nici Toni Greblă nu a fost ferit de scandaluri. Fost președinte al Curții Constituționale, secretar general al Guvernului Dăncilă, senator PSD în mai multe legislaturi, ba chiar prefect de Gorj, acesta a fost în urmă cu câțiva ani cercetat de Direcția Națională Anticorupție, iar în 2015 a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale). În 2019 însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea acestuia și a celorlalți patru co-inculpați din dosar, pe motiv că faptele reținute inițial în sarcina inculpaților nu există, nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.
Anii au trecut și, după ce a ieșit binemeritat la pensie, din luna mai 2022 Toni Greblă a fost numit prefect al Instituției Prefectului Municipiul București.
Percheziții ieri în municipiul București și în județul Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală și punere în circulație a unor produse contrafăcute, bunurile avute în vedere de oamenii legii fiind parfumurile.
Acțiunea a fost derulată de polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, în total fiind derulate 9 percheziții domiciliare. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale, Institutului Național de Criminalistică și al Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale.
Oamenii legii spun că în vizor sunt mai multe persoane, care prin intermediul unor societăți comerciale având ca obiect principal de activitate comerțul online „ar fi oferit spre vânzare și ar fi comercializat pe internet, printr-un site propriu specializat de parfumuri, produse ce poartă mărci notorii, inclusiv tip tester, susceptibile a fi contrafăcute, fără a înregistra în întregime în evidențele contabile operațiunile efectuate și veniturile realizate”.
Sursa: Poliția Română
Până în acest moment nu se vorbește despre o anumită sumă care ar putea reprezenta prejudiciul în cauză. Cert este că, potrivit Poliției Române, „în urma perchezițiilor, au fost ridicate 1.789 de produse tip parfum/ tester (145 de sortimente), cu o valoare de piață de aproximativ 700.000 de lei, ce urmează a fi analizate, în vederea stabilirii caracterului autentic/contrafăcut al acestora și pentru dispunerea, după caz, a măsurilor legale care se impun”.
Alegerile din 2024 sunt încă departe, însă partidele și principalii politicieni de pe scenă fac deja scenarii în legătură cu posibilii candidați câștigători.
Nici președintele interimar al USR nu scapă din vedere anumite calcule, care până în acest moment l-ar creiona ca principalul candidat la prezidențiale.
Din ce a explicat Cătălin Drulă aseară, deși are în vedere o posibilă candidatură în 2024, alegerea candidatului la acel moment va fi făcută, cum altfel, de partid. De altfel, această „placă” este înaintată de mai toți președinții formațiunilor politice, deși pare a se urma „cu sfințenie” cutuma ca liderii să fie automat și potențiali prezidențiabili.
„Sunt evident un potențial candidat la prezidenţiale. În primul rând, aş vrea să găsim formula cea mai bună pentru întreaga serie de alegeri.
O să avem un tandem preşedinte-premier. Mie ca profil mi se potriveşte mai mult o funcţie executivă, aşa m-am văzut întotdeauna. (…)
Când mă uit în jur la cine sunt potenţialii candidaţi, prind curaj”, a spus liderul USR, citat de Știri pe Surse.
Când despre alegerile europarlamentare, care deschid „runda” în 2024, Drulă a fost sincer și a punctat că, fără a anticipa, „nu cred că există un mare potenţial pentru USR în 2024, pentru că cu cât trece timpul se cristalizează opţiunile. Opţiunile sunt blocul FSN, sistemul, blocul mamut, pe partea cealaltă opţiunea extremistă şi există o singură opţiune modernizatoare, liberală şi acolo este USR şi muncim să construim întreaga garnitură de candidaturi pentru 2024, mergem şi vorbim din uşă în uşă”.
Un medic de familie din județul Dolj a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova în legătură cu fapte comise în plină pandemie, respectiv vaccinările anti Covid.
Medicul, Venera Ecaterina Vatan pe numele său, se află sub control judiciar, și este acuzată de luare de mită, în formă continuată (926 acte materiale), fals informatic, în formă continuată (926 acte materiale), înșelăciune, în formă continuată (6 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale) și delapidare. Însă aceasta nu este singura inculpată din dosar.
Potrivit DNA, medicul de familie ar fi fost ajutată și de alte două persoane, care acum sunt acuzate de complicitate – la luare de mită, în formă continuată, și la fals informatic, în formă continuată.
Totodată, anterior, în cauză au fost încheiate patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu intermediarii „sistemului” derulat de medicul de familie. În ceea ce o privește pe aceasta, acuzațiile vor fi analizate la Tribunalul Dolj, unde a fost trimis dosarul cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză, în condițiile în care Casa de Asigurări de Sănătate Dolj și Direcția de Sănătate Publică Dolj s-au constituit părți civile cu suma totală de 56.720 lei.
„În perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, inculpata Vatan Venera Ecaterina, în calitate de medic de familie, autorizat să efectueze și activitatea de vaccinare antiCOVID-19, beneficiind de ajutorul mai multor persoane, printre care și cele două cercetate în prezenta cauză, ar fi pretins și primit mai multe sume de bani, de la un număr de 926 persoane cărora le-a facilitat obținerea adeverințelor de vaccinare antiCovid 19/certificat de vaccinare anticovid, fără ca acestea să se fi vaccinat efectiv.
Din banii pretinși de intermediari de la fiecare din cele 926 persoane, suma de 200 lei/persoană (în total 185.200 lei) i-ar fi revenit medicului Vatan Venera Ecaterina care ar fi procedat la înscrierea persoanelor respective în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) și la eliberarea adeverințelor care atestau în mod fals că acestea erau vaccinate împotriva COVID-19.
În afară de banii primiți în modalitatea de mai sus, inculpata Vatan Venera Ecaterina ar fi solicitat și ar fi obținut de la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, contravaloarea „administrării” vaccinului în cazul celor 926 persoane, primind de la instituția respectivă suma totală de 37.720 lei.
În același context, medicul Vatan Venera Ecaterina, după ce ar fi intrat în posesia carnetelor cu tichete de masă, alocate pacienților conform O.M.S. nr. 1863/2021 (privind acordarea alocației de hrană sub forma tichetelor de masă persoanelor care se vaccinează cu schemă completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2), ar fi dat, în mod nelegal, unuia dintre intermediari (care a încheiat cu procurorii anticorupție un acord de recunoaștere a vinovăției) un număr de 190 carnete (ce conținea fiecare câte 5 tichete de masă în valoare de 20 de lei/buc – 19.000 lei) pentru a dispune de ele în interes personal”, detaliază procurorii anticorupție.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
Paul Anghel, directorul general al Direcţiei Generale Control şi Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) are câteva sfaturi de care ar trebui să țină seama cei care își doresc să sărbătorească cu cadouri cele două zile de „dragoste” din luna februarie.
Dat fiind că se apropie Sfântul Valentin – pe 14 februarie – și Dragobetele – pe 24 februarie, catalogate de acesta drept „sărbători ale iubirii”, sfatul ar fi ca orice cadou să fie atent analizat înainte de a fi achiziționat.
De la flori, ciocolată şi bomboane din ciocolată, bijuterii, produse cosmetice și până la „alte cadouri romantice”, Paul Anghel avertizează că nu orice cadou este reușit, dacă lipsește atenția la detaliile care țin de sănătate.
În acest sens, directorul ANPC detaliază „pericolele” din spatele unor oferte. Spre exemplu, în ceea ce privește bomboanele și ciocolata, acestea trebuie achiziționate doar din locuri autorizate și „trebuie evitată cumpărarea de la vânzători ambulanți, chiar dacă prețul oferit este comparativ mai mic”.
Chiar și în aceste condiții, mai este o regulă: „Înainte de achiziționare, trebuie verificată starea ambalajelor (integritate, etanșeitate) și încadrarea produselor în data durabilității minimale, după caz, în data limită de consum stabilite de producător. Etichetele trebuie să conțină următoarele informații: denumirea produsului, numele și adresa producătorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului. În cazul produselor din import, trebuie să fie menționate numele și adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, data durabilității minimale, cantitatea netă și condițiile de depozitare. Toate produsele din import trebuie să fie însoțite de etichete cu elementele de identificare și informare în limba română. (…)”.
Periculoase pot fi nu doar alimentele, ci și produsele cosmetice, în cazul cărora Paul Anghel arată că ar trebui cumpărate din magazine și/ sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare:
„Produsele originale nu se vând în afara lanțurilor de distribuție, în locuri precum tarabele sau persoanele fizice “cu sacoșă”; să fie atenți la prețuri, deoarece prețurile mici propuse sunt dubioase, produsele provenind cu siguranță din filiere paralele; să verifice dacă calitatea ambalajului corespunde valorii produsului.
Sunt șanse mari că un produs zis “de lux”, ambalat într-o cutie de carton sau de plastic banală, să fie de fapt o contrafacere; să examineze cu atenție eticheta, o calitate proastă a tipăririi poate ascunde o contrafacere; să citească cu atenție eticheta și să țină cont de orice avertisment pentru evitarea unor probleme ulterioare de sănătate.
De asemenea, consumatorii trebuie să știe că: unii producători și importatori “de marcă” au adoptat voluntar personalizarea unor produse cu etichetă – hologramă, pentru securizarea lor și pentru protejarea mărcii; pe orice produs cosmetic trebuie să fie inscripționat numele sau denumirea producătorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe piață, ori al importatorului de produse din afara UE; majoritatea produselor trebuie să aibă inscripționată data de minimă durabilitate precedată de expresia ”A se folosi preferabil înainte de”, urmată de dată sau de detalii asupra locului de pe ambalaj unde se află inscripționată aceasta dată, exprimată fie prin lună și an, fie prin zi, lună și an, cu cifre arabe; anumite produse precum cremele, nu au dată de minimă durabilitate ci au inscripționat un simbol (PAO) constând într-o cutie întredeschisă, pe sau lângă care este menționată perioada după deschidere în care produsul poate fi folosit în siguranță, în luni de zile (6, 12, 24 luni, de ex.); sunt produse la care data de minimă durabilitate este mai mare de 30 de luni și atunci aceasta nu se mai menționează (cazul recipientelor sub presiune cum sunt deodorantele)”.
Nici în cazul bijuteriilor alegerea locului de comercializare nu este una de neglijat, în condițiile în care, arată Anghel, „dacă optăm pentru o bijuterie fină din aur, argint sau bătută cu pietre semiprețioase, ar fi bine să o cumpărăm numai din magazine autorizate care vând astfel de produse. O bijuterie “din argint” vândută la colț de stradă și care costă câțiva lei nu poate fi din argint”.
„Sfătuiesc consumatorii să evite cumpărarea bijuteriilor din metale prețioase și/ sau pietre prețioase de la vânzătorii ambulanți. Achiziționarea bijuteriilor din metal prețios trebuie să se facă de la operatorii economici autorizați de către ANPC să efectueze operațiuni cu metale prețioase.
Consumatorii trebuie să se ferească de oferte de vânzări nesolicitate, de vânzătorii ambulanți sau care se află în spații neautorizate pentru comercializarea unor astfel de produse.
La achiziționarea bijuteriilor din metal prețios, consumatorii trebuie să aibă în vedere următoarele: să solicite informații complete despre produs, preț, condiții de cumpărare; să se asigure că primesc un Certificat de calitate în original, care trebuie să conțină obligatoriu detalii corecte, precise și complete referitor la produsul cumpărat (titlul metalului, natura pietrelor etc) precum și datele de identificare ale operatorului economic care comercializează produsul; să se asigure că primesc factura fiscală sau bonul fiscal care să justifice achiziționarea produsului; să solicite informații suplimentare despre garanția oferita produsului și eventualele probleme de service ce pot să apară; să verifice politica, respectivului operator economic, de returnare a bunurilor, în cazul apariției unor defecte ulterioare”, arată Paul Anghel într-o postare pe Facebook.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a explicat din nou că relația cu PNL, coagulată în această formă actuală de coaliție, este una aproape de succes, dincolo de „înțepăturile” pe care și le aruncă aproape zilnic membrii celor două formațiuni.
Și, cum este o armonie aproape perfectă, președintele PSD consideră că nu doar rotativa se va duce la îndeplinire, ci, mai mult: anume că, în perspectiva alegerilor din 2024, este posibilă chiar o alianță.
Din ce a declarat Ciolacu, citat de Agerpres, nu ar avea totuși încă o înțelegere cu cei care iau decizii prin PNL, dat fiind că a admis că relația cu președintele Klaus Iohannis ține strict de „discuţii instituţionale”, în timp ce cu premierul Nicolae Ciucă, lider al PNL, se vede „periodic” și, ca „premieră în politica românească”, încearcă împreună, momentan, „să ne coordonăm activitatea executivă şi legislativă, lucru care nu s-a întâmplat niciodată între doi lideri ai celor mai mari partide din România”.
Mai lipsește însă ceva, dacă este să analizăm declarațiile președintelui Camerei Deputaților: încrederea românilor că totul se va desfășura (și) în interesul cetățenilor.
„Nu cred că vor fi probleme la rotaţia din luna mai. (…) Nu am văzut niciodată vreo declaraţie a primului ministru Nicolae Ciucă cum că acest acord nu se va respecta. (…) Este posibil până la 1 iunie să avem totul desfăşurat. (…)
Este o perioadă în care trebuie să apărem la televizor să explicăm românilor anumite lucruri. (…) Eu cred categoric că rotaţia va avea loc. Nu va fi cu niciun scandal. Protocolul va fi respectat şi toate lucrurile vor fi decise cu o perioadă înainte, iar lucrurile vor decurge foarte normal şi foarte uşor.
Sunt ferm convins că şi preşedintele va face desemnarea care va veni din partea PSD. În acest moment eu sunt această desemnare şi îmi doresc ca această coaliţie să ţină până la sfârşitul anului 2024. (…)
Nu vă ascund şi nu am ascuns-o niciodată. Cred că soluţia în perioada şi după 2024 este tot o coaliţie largă între cele două partide. (…) Eu cred că împreună cu domnul prim ministru Nicolae Ciucă putem creiona în viitor şi din 2024 o coaliţie, dacă nu chiar o alianţă”, a explicat Ciolacu, conform sursei citate.
Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a fost trimis în judecată de Direcția de Investigare a...
Oficial, se schimbă regulile „jocului” în ceea ce privește pensionarea magistraților.
Astăzi, președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat Legea privind pensiile magistraților, măsură...
Mandat de arestare pentru un bărbat din județul Tulcea, care este acuzat că, în mai multe rânduri, ar fi pescuit în perioada de prohibiție.
Ancheta...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
