Sursa: Instituția Prefectului Municipiul București

Toni Greblă, prefectul Capitalei, ar fi propunerea de top a PSD pentru a prelua conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP), o decizie în acest sens a fi luată săptămâna viitoare.

Parlamentul se reuneşte în plen comun pe 21 februarie, pe ordinea de zi fiind atât alegerea preşedintelui AEP, cât și al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte pentru Autoritatea de Audit.

Momentan, până la alegerea noului preşedinte AEP, atribuţiile sunt exercitate de vicepreşedintele Vajda Zsombor, iar propuneri pentru funcția de conducere pot fi făcute propuneri de către grupurile parlamentare până pe data de 17 februarie.

Și, cum vineri Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act de demisia fostului preşedinte al AEP, Constantin Florin Mituleţu-Buică, primii care au înaintat propunere au fost social democrații, potrivit unui document publicat de Știri pe Surse. Astfel, în documentul care poartă semnătura liderului de grup PSD al Camerei Deputaților Alfred Simonis și a liderului de grup PSD din Senat Radu Oprea se arată că propunerea vine din partea liderilor grupurilor parlamentare din cele două camere, „în vederea audierii de către Comisiile juridice din cele două camere pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente”.

Mituleţu-Buică a făcut un pas în spate după ce a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că și-a angajat ilegal cumnata în instituție.

Însă nici Toni Greblă nu a fost ferit de scandaluri. Fost președinte al Curții Constituționale, secretar general al Guvernului Dăncilă, senator PSD în mai multe legislaturi, ba chiar prefect de Gorj, acesta a fost în urmă cu câțiva ani cercetat de Direcția Națională Anticorupție, iar în 2015 a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale). În 2019 însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea acestuia și a celorlalți patru co-inculpați din dosar, pe motiv că faptele reținute inițial în sarcina inculpaților nu există, nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Anii au trecut și, după ce a ieșit binemeritat la pensie, din luna mai 2022 Toni Greblă a fost numit prefect al Instituției Prefectului Municipiul București.

Articolul precedentParfumuri contrafăcute, vândute pe un site de profil; polițiștii au ridicat produse de sute de mii de lei
Articolul următorDosarul „Colectiv”. Nicio Primărie de Sector nu cerea Autorizație ISU la autorizarea activității unui bar sau club