O idee generoasă: grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis, care putea fi condamnat abuziv, precum Cristian Popescu Piedone

Autor

-

17 februarie 2023

Sinceritatea ar trebui să fie una din exigențele oricui își asumă o responsabilitate publică, indiferent dacă este primar sau medic, polițist sau șef de instituție, judecător sau șef de stat. Ne-am obișnuit cu ideea că orice șef e interesat numai de privilegiile funcției și de regulă minte atunci când vine vorba despre ce a făcut sau ce va face în interesul comunității. În virtutea acestui dezinteres, poate ingnora o lege proastă sau poate mima că nu observă nedreptăți sau tragedii.

Spre exemplu, potrivit alineatului 2 al articolului 80 din Constituția României, „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Din 2014, președintele României este Klaus Iohannis. Întrebarea este cum veghează? Ce face? Toți am fost impresionați de tragedia de la „Colectiv” și de incendiile din spitale, în care au murit zeci de români. Trecem peste povestea „statul eșuat”, care a fost o replică nervoasă, nu un răspuns asumat, dar trebuie să ne întrebăm cum a „vegheat” președintele Iohannis la „buna funcționare a instituțiilor publice” pentru ca astfel de tragedii să nu se repete?

Litera și spiritul legii pot duce în două direcții: după gratii sau la Palatul Cotroceni

Exercițiul la care ne-am referit este simplu: fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”, cere grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Evident, cererea îi este adresată președintelui Klaus Iohannis, fostul primar din Sibiu.

Pare o glumă, așa-i? Dar nu e. E un exercițiu de responsabilitate și sinceritate la care este invitat președintele Iohannis. Primarul Piedone și primarul Iohannis și-au condus comunitățile în baza acelorași legi. În 2014, Iohannis a devenit președintele României. Piedone era în continuare primar la Sectorul 4.

În 2015, primarul Cristian Popescu Piedone a fost arestat după producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Tot în 2015, după incendiul de la Clubul „Colectiv”, președintele Iohannis a apărut la protestele de stradă în celebra geacă roșie, solicitând mulțimii ca, pentru a nu se mai repeta o astfel de tragedie, să i se dea mai multă putere în stat, liberatea de a-și desemna propriul guvern.

În timp ce Klaus Iohannis a obținut propriul guvern, Cristian Popescu Piedone a fost anchetat, judecat și în mai 2022 a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a fost considerat unul dintre cei vinovați de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Potrivit DNA, „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Dar nici legea, nici regulamentul din Sectorul 4 nu prevedeau condiția ca patronii clubului să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”. La nicio primărie de sector din Capitală nu exista o astfel de procedură.

În cazul lui Piedone, instanța de la Curtea de Apel București n-a precizat un articol de lege care ar fi prevăzut obligația prezentării „Autorizației de securitate la incendiu”, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impunea că primarul are obligația de a verifica „Autorizația de securitate la incendiu” în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor de funcționare.

Documentele demonstrează că nici la Primăria Sibiu nu exista, nici în perioada în care era condusă de primarul Klaus Iohannis, vreo lege sau vreun regulament care să impună prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” la autorizarea funcționării restaurant, club sau bar, dar exista articolul 268 din Codul Fiscal. Așadar și primarul Iohannis era pasibil de pedeapsa cu închisoarea.

Nici la Primăria Sibiu, înainte de 30 octombrie 2015, nu trebuia depusă „Autorizația de securitate la incendiu”

Adresa Primăriei Sibiu. Înainte de data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau fără a fi necesar a se prezenta avizul sau autorizația de securitate la incendiu

În Dosarul „Colectiv”, Cristian Popescu Piedone a fost acuzat, anchetat și condamnat la 4 ani de închisoare pentru că „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Dar în adresele oficiale ale Primăriilor Sectoarelor 1 – 2 – 3 – 5 și 6 din Capitală se preciza foarte clar că înainte de 30 octombrie 2015, adică înainte de incendiul de la Clubul „Colectiv”, regulamentele nu prevedeau prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” ca o condiție pentru autorizarea funcționării unui restaurant, club sau bar. Evident, nici la Primăria Sectorului 4 nu exista o astfel de regulă.

Avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat și Primăriei Sibiu un răspuns cu privire la procedurile prin care era eliberată autorizația de funcționare. În adresa Primăriei Sibiu se spune clar, cu subiect și predicat, că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesară prezentarea „Avizului” sau „Autorizației de securitate la incendiu”:

„La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu Hotărârea CL 138/20l l privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii nr 650/2002 de aprobarea a OG nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa semnată de viceprimarul Corina Bokor.

Procedura de la Primăria Sibiu nu prevedea condiția prezentării Autorizației de la ISU deoarece Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor juridice, modificată prin Legea 159/2007, prevedea doar „obligativitatea prezentării la Registrul Comerțului (pentru obținerea certificatului constatator) a tuturor avizelor/autorizațiilor necesare funcționării, cu o declarație tip pe proprie răspundere a solicitantului”.

Așadar, din 2007, administratorii firmelor din Sibiu completau la Registrul Comerțului o declarație-tip, inclusiv cu privire la măsurile PSI și nici nu se punea problema să depună la primărie „Autorizația de securitate la incendiu”.

Și la Primăria Sibiu, „Autorizația” a devenit obligatorie după incendiul de la „Colectiv”

Ca și la Primăriile Sectoarelor din Capitală, la care regulamentele au fost modificate după incendiul de la „Colectiv”, în 2016 și Primăria și Consiliul Local Sibiu au aprobat un nou regulament, în care este prevăzută obligația administratorilor din „Horeca” să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”.

„Din verificările efectuate s-a constatat că operatorii economici nu-și obțineau avizele necesare funcționării legale, prin urmare Consiliul Local Sibiu a aprobat hotărârea nr 118/2016 privind aprobarea Regulamentului de comercializare a produselor și serviciilor de piață de pe raza municipiului Sibiu, care prevede ca la dosarul de obținere a acordului de funcționare este necesar a fi depusă în copie și Autorizația de Securitate la incendiu.

În concluzie, în prezent agenții economici ce-și desfășoară activitatea pe raza municipiului Sibiu și cărora li s-a eliberat/prelungit Acord de funcționare dețin autorizație/aviz de securitate la incendiu”, se mai spune în adresa semnată de Corina Bokor, viceprimar al Sibiului.

Klaus Iohannis, un primar aproape „curat”, care putea ajunge după gratii

Așadar, primarul Sibiului, care până decembrie 2014 a fost Klaus Iohannis, nu solicita prezentarea „Autorizației de siguranță la incendiu” pentru autorizarea funcționării unui bar, club sau restaurant.

Deci dacă prin 2009 sau în 2013, în perioada în care Klaus Iohannis era primar al Sibiului, se întâmpla și la Sibiu o tragedie ca aceea din Sectorul 4, ar fi ajuns după gratii și primarul Iohannis, deși ca primar era destul de bine apreciat.

Klaus Iohannis a părăsit fotoliul de primar al Sibiului pe 2 decembrie 2014, după ce a fost ales președinte al României. Primarul Iohannis nu a avut mari probleme cu legea. Povestea cu cele șase imobile, scandalul cu retrocedările discutabile, au fost „pe persoană fizică”, n-au avut legătură cu activitatea sa ca primar.

Ca primar, Klaus Iohannis a avut probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care i-a descoperit trei cazuri de conflict de interese. În ianuarie 2010, ANI a constatat că Iohannis a încălcat prevederile Legii 144/2007, iar în aprilie 2013 tot ANI a constatat că încălcat și Legea 161/2003, în ambele cazuri fiind acuzat că era și primar, dar și membru în CA-urile unor regii locale. În august 2013, ANI l-a acuzat pe primarul Klaus Iohannis de conflict de interese pentru că pe 23 decembrie 2010 a încheiat un contract între Primăria Sibiu, condusă de primarul Klaus Iohannis şi Tipografia Honterus SRL, tipografia Forumului Democrat al Germanilor, al cărui președinte era același Klaus Iohannis.

Piedone cere grațierea primarului Iohannis pentru condamnarea pe care o risca autorizând restaurante fără Autorizație ISU

Cristian Popescu Piedone a solicitat gratierea Primarului Municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner Iohannis

În justiție a fost consacrată deviza „La legge e uguale per tutti”, care impune că legea este egală pentru toți. Asta înseamnă că toți suntem apărați de aceeași lege, și toți cei care încalcă o prevedere a legii trebuie să primească aceeași pedeapsă.

Pe cale de consecință, din moment ce la Primăria Sectorului 4, dar și la Primăria Sibiu, existau aceleași legi și cam aceleași regulamente de autorizare, iar dacă primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat o autorizație de funcționare în baza acestor legi, fără Autorizație de la ISU, înseamnă că și fostul primar din Sibiu, Klaus Iohannis, ar fi putut primi o astfel de condamnare pentru fiecare autorizație de funcționare eliberată în baza acelorași legi, tot fără Autorizație de la ISU.

Diferența este că în Sectorul 4 s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, iar la Sibiu nu s-a produs niciun incendiu la vreunul din restaurantele pe a căror autorizație de funcționare era semnătura primarului Iohannis. Chiar și în aceste condiții, Piedone a solicitat grațierea fostului primar din Sibiu.

Cererea prin care Cristian Popescu Piedone cere grațierea lui Klaus Iohannis ține cont încadrarea juridică din decizia nr 566/A/12.05.2022 a Curții de Apel București în Dosarul nr 17.008/3/2016, prin care Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare deoarece în calitate de primar a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv”, cu încălcarea dispozițiilor art 268 alin. 5 și 6 din Codul Fiscal. raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr 215/2001.

În cazul lui Piedone, judecătorii au considerat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevazută la art. 13 indice 2 din Legea nr 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal. Evident, cam aceeași încadrare ar fi fost stabilită și în cazul unei eventuale condamnări a lui Iohannis.

Solicitarea grațierii fostului primar din Sibiu, Klaus Iohannis se bazează pe adresa Primăriei Sibiu nr 62.965/07.09.2020, în care se precizează: „La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu HCL nr.138/2011 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr. 333/2003, a Legii nr. 650/2002 de aprobare a OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”.

„Vă rog respectuos să dispuneți grațierea primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner lohannis”

În continuarea cererii de grațiere, sunt prezentate argumentele în baza cărora primarul Iohannis este pasibil de o pedeapsă cu condamnare la închisoare, la fel ca în Dosarul „Colectiv”, deoarece în perioada 2010 – 2014 și-a pus semnătura pe foarte multe autorizații de funcționare eliberate pe baza acelorași prevederi ale legii:

„Vă rog să observați faptul că și primarul Municipiului Sibiu aflat în funcție până la data de 02.12.2014 a procedat într-o manieră identică celei reținute în sarcina primarului sus-amintit, săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prin Decizia Curții de Apel București nr 566/A/12.05.2022, pronunțată în Dosarul nr17.008/3/2016.

Pe cale de consecință, prin faptul că în anii 2010 – 2014, din aceeași perspectivă, și primarul municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner Iohannis, a încălcat dispozițiile art 268 alin 5 și 6 din Codul Fiscal raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr. 215/2001, prin aceea că nici acesta nu a procedat la verificarea autorizatiei de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare în favoarea agenților economici, această împrejurare îmbracă forma infracțiunii de abuz în serviciu, sancționată de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal”, se spune în cererea înaintată la Palatul Cotroceni.

În încheiere, este solicitată grațierea lui Klaus Iohannis: „Având în vedere aceste constatări, subsemnatul formulez și înaintez prezenta cerere, prin care vă rog respectuos să dispuneți:

GRAȚIEREA PRIMARULUI MUNICIPIULUI SIBIU, domnul Klaus Werner lohannis

în legătură cu săvârșirea, la nivelul anilor 2010-2014, a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 Cod Penal, pentru că a eliberat acorduri și autorizații, în lipsa verificării existenței avizului/autorizatiei de securitate la incendiu, între documentele înaintate de către solicitanții UAT Sibiu”.

Cererea de grațiere este semnată de Cristian Popescu Piedone.

De la „legge e uguale per tutti” la „ruleta rusească”

Dincolo de această cerere de grațiere este un exercițiu de reflecție la modalitatea de abordare a responsabilităților pe care și le asumă fiecare dintre noi în societate, dar și o invitație la sinceritate pentru președintele Klaus Iohannis, care are printre atribuțiile sale constituționale și pe aceea de la art 80: „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.

Buna funcționare a instituțiilor publice înseamnă și garantarea că nimeni nu este mai presus de lege, că nimeni nu poate fi protejat sau dezavantajat de o decizie a unei instanțe din România. „La legge e uguale per tutti”!

În România sunt 103 municipii, 6 sectoare ale capitalei, sunt 320 de orașe și 2.861 de comune. În total sunt 3.290 de primării. Așadar 3.290 de primari au eliberat zeci de mii de autorizații de funcționare unor spații comerciale pentru alimentație publică, unor restaurante, pizzerii, baruri sau cluburi, în baza acelorași legi, fără să ceară autorizație de securitate la incendiu, însă a fost condamat la închisoare un singur primar.

EXCLUSIV Ne-am întors în timp? 5 asemănări izbitoare între Uniunea Europeană și regimul lui Nicolae Ceaușescu

Autor

Alecsandru ION

-

16 februarie 2023

Lipsa de căldură și întunericul din case, alături de penuria de alimente, sunt cele mai des evocate amintiri ale celor care au trăit în anii ’80 în România.

Apa caldă și căldura deveniseră un lux pentru români, care erau nevoiţi să ţină cont de un orar strict pentru a se spăla sau a se încălzi în blocurile comuniste. Întreruperile de curent electric deveniseră aproape zilnice și pe intervale orare mari chiar și în București, la fel ca și economia impusă de energie, care a făcut ca până și în școli elevii să fie nevoiți să scrie și să citească în frig și semi-întuneric, atunci când orele se țineau după căderea serii.

În foarte multe cazuri, temperatura din case era iarna la fel de scăzută ca cea de afară, iar recomandările de la cel mai înalt nivel erau ca românii ”să mai pună o haină pe ei”.

Dacă îniante de 1990 plata datoriei externe a fost cea care făcut ca regimul Ceaușescu să impună aceste restricții drastice pentru populație, ulterior românii s-au confruntat cu sărăcia energetică pe fondul nivelului redus de trai.

Chiar dacă nivelul general al veniturilor a crescut, după accederea în Uniunea Europeană, impunerea de la Bruxelles a aducerii prețurilor administrate de statul român la nivelul mediei europene și presiunile pentru liberalizarea pieței de energie au făcut ca și costurile cu gazele naturale, energia electrică și combustibilii să crească puternic.

Sărăcia energetică este definită ca ”situația în care, din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței, o persoană sau o gospodărie nu își permite servicii energetice de bază (încălzire, răcire, iluminat, mobilitate și alimentare cu energie electrică)”.

Conform studiului ”Sărăcia energetică în România și nevoia schimbării de paradigmă”, 32% din gospodăriile din România se confruntau cu situații asociate sărăciei energetice încă din 2018, înaintea crizei de energie din Europa.

Liberalizarea pieței de energie și contextul geopolitic și economic internațional au făcut însă Asociația Energia Inteligentă să aprecieze că jumătate din populația României se va afla în sărăcie energetică după 2030.

La nivelul Uniunii Europene, se aprecia că 8% din populația blocului comunitar (aproximativ 35 de milioane de cetățeni) nu reușea să își mențină calde locuințele pe timp de iarnă în 2020.

Situația s-a deteriorat însă considerabil în ultimii doi ani. Prețurile la energie au crescut încă din 2021, pe fondul politicilor Comisiei Europene privind decarbonatarea și liberalizarea piețelor, dar pur și simplu au explodat după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și sancțiunile impuse de UE Federației Ruse.

Împreună cu impactul crizei COVID-19, au înrăutățit situația pentru cetățenii europeni, țări ca Anglia și Germania confruntându-se cu adevărate crize energetice care le-au pus cetățenii în imposibilitatea de a-și încălzi casele pe timp de iarnă așa cum se cuvine.

În Anglia se estimează că procentul de sărăcie energetică a ajuns la 50% în 2022, în timp ce în Germania peste 40% din clasa de mijloc este afectată de această problemă extrem de gravă, ceea ce a făcut ca guvernele celor două țări să introducă plafonări de prețuri ale energiei și alte măsuri de sprijin pentru populație.

Situația este similară practic în toată Uniunea Europeană. Și guvernul de la București a introdus plafonări pentru gospodării în privința costurilor cu gazele naturale și energia electrică, situația unei mari părți a populației a rămas însă dramatică.

Dacă înainte de 1990 statul comunist le tăia românilor curentul și gazele, acum ei renunță singuri la ele, aflați în imposibilitatea să le plătească, acest lucru reflectându-se și în statisticile oficiale:

Consumul de energie electrică al populaţiei s-a diminuat cu 9,3% în 2022 față de 2021, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în condițiile în care România a avut anul trecut cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa, de 2,4 ori mai mic decât cel din Germania.

Mai mult decât atât. Pe fondul crizei energetice din Europa, Comisia Europeană a recomandat statelor membre o reducere cu 15% a consumului de energie, propunere căreia guvernul de la București i-a venit în întâmpinare prin premierul Nicolae Ciucă, care a cerut un plan de măsuri pentru reducerea consumului de energie la nivelul instituțiilor statului.

În context, mai trebuie precizat că în România consumul final de energie electrică a scăzut în 2022 cu 7,2% faţă de 2021, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,5%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,2% în aceeași perioadă de timp.

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o reformă structurală a pieţei energiei electrice începând cu anul viitor. Actuala stuctură și-a atins limitele și a devenit nefuncțională, spune șefa Comisiei Europene.

”Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică expune acum, din diferite motive, limitările modelului actual al pieței noastre de energie electrică. A fost dezvoltat în circumstanțe complet diferite și în scopuri complet diferite. Nu mai este potrivit scopului. De aceea, noi, Comisia, elaborăm acum o intervenție de urgență și o reformă structurală a pieței de energie electrică. Avem nevoie de un nou model de piață pentru energie electrică care să funcționeze cu adevărat și să ne readucă la echilibru”, a declarat în septembrie 2022 președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, potrivit digi24.ro.

”Alimentația rațională”

Regimul Ceaușescu a introdus în 1982 programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei, după ce capii regimului au constatat că românii consumau mai multe calorii decât indicaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ceauşescu anunţa că programul era orientativ şi avea un caracter educativ, cetăţenii fiind informaţi asupra pericolelor care le ameninţau sănătatea: ”cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, avertiza el, potrivit adevarul.ro.

Programul conţinea şi o anexă cu date exacte ale consumului de alimente pe fiecare categorie în parte. Între 1982 şi 1985 se prevedea consumul anual pe cap de locuitor între 60-70 kilograme de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 de ouă, 89-95 kg de fructe 70-90 kg de cartofi etc.

În realitate însă, plata tot mai dificilă a datoriei externe, pe fondul creșterii internaționale a dobânzilor la credite, a făcut ca regimul de dinainte de 1990 să introducă o austeritate greu de suportat de către populație, care se confrunta cu o penurie generalizată de alimente.

Alimente de bază precum pâinea, untul, ouăle, carnea și uleiul erau greu de găsit și unele dintre ele erau vândute doar în baza unei rații lunare.

Raţionalizările, economisirile şi stoparea risipei au devenit cuvinte de ordine, în numele reducerii costurilor fiind introduse în acea perioadă produse ce au rămas cu un trist renume în memoria colectivă a românilor: salamul cu soia și ”nechezolul” – cafea cu 80% înlocuitori precum năutul și ovăzul.

Astăzi, după aproximativ 40 de ani, factorii de decizie din Uniunea Europeană fac apologia consumului de felurite insecte, gândaci și viermi, pentru o alimentație cât mai sustenabilă și pentru ca UE să poată asigura din surse proprii hrana populației din țările blocului comunitar.

”Insectele din produse precum pastele sau pâinea, microalgele și proteinele unicelulare derivate din lemn ar putea hrăni și hrăni oamenii și animalele în viitor. Acum, cei care explorează proteinele alternative pentru o alimentație mai sustenabilă încearcă să descopere cum să facă trecerea la alimente pe bază de insecte să devină realitate.”, se scria încă din 2020 în revista de cercetare și inovație a Uniunii Europene, Horizon.

„Pe măsură ce populația mondială crește, va fi o provocare să satisfacem nevoile nutriționale ale tuturor cu surse tradiționale de proteine.

Se preconizează că populația globală va crește cu 2 miliarde de oameni în următorii 30 de ani, în timp ce producția de carne se va dubla în aceeași perioadă pentru a satisface cererea. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra mediului, deoarece creșterea animalelor necesită mult teren – aproximativ 70% din totalul folosit pentru agricultură – și emite până la 18% din toate emisiile de gaze cu efect de seră induse de om .

Sunt necesare noi surse de proteine și pentru animale. Aproximativ 14 milioane de tone de boabe de soia sunt importate de UE în fiecare an pentru a hrăni animalele precum porcii, bovinele și puii. Nu numai că regiunea depinde de importuri, dar și amprenta de carbon a transportului recoltei este o preocupare.

Și dacă Europa dorește să atingă obiectivele și țintele de dezvoltare durabilă pentru a limita schimbările climatice, sursele durabile de proteine vor trebui să joace un rol.

Insectele comestibile, de exemplu, pot fi crescute folosind cu 50% până la 90% mai puțin teren în comparație cu animalele convenționale și produc de aproximativ 100 de ori mai puține emisii de gaze cu efect de seră . În plus, pot fi hrăniți cu deșeuri organice – alimente aruncate care ajung adesea la groapa de gunoi.”, preciza sursa citată.

Între timp, Comisia Europeană a aprobat consumul de insecte, gândaci și viermi pentru populație și promovează intens acest tip de alimentație.

Fermele care produc viermi și insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenții tot mai generoase, a anunțat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau vacile.

”Va veni ziua în care oamenii care mănâncă insecte vor fi mai numeroşi decât cei care consumă carne”, a anunţat cunoscutul entomolog Arnold van Huis. Iar profesorul olandez Marcel Dicke, de la Universitatea Wageningen susţine în ”Cartea de bucate pentru insecte” că 100 de grame de viermi de mătase sau larve de molie oferă 100% din necesarul zilnic de cupru, zinc şi fier pentru un om, iar greierii pot asigura necesarul de calciu.

Cum nevoile de hrană ale insectelor sunt mult sub cele ale vitelor sau păsărilor, astfel de ferme vor fi foarte profitabile. Conform specialiştilor în zootehnie, 10 kilograme de furaje generează un kilogram de carne de vită, trei kilograme de carne de porc, cinci kilograme de carne de pui şi nouă kilograme de lăcuste – așa sună argumentele celor care susțin puternic această schimbare radicală a alimentației europenilor.

Comisia Europeană este decisă și acționează ferm în această direcție pentru reducerea numărului de bovine în UE, considerând că vacile atentează inadmisibil de mult la integritatea stratului de ozon, prin nivelul ridicat al flatulențelor încărcate cu metan, precum și prin concentrația ridicată de azot din urina animalelor.

Protestele violente al fermierilor olandezi din 2022 (cărora li s-au alăturat și cei germani și francezi) împotriva reducerii cu 30% a șeptelului de bovine de către guvernul de la Haga reprezintă doar o primă reacție puternică de nemulțumire la adresa politicilor Comisiei Europene.

Economia circulară

Pactul Verde european (Green Deal) este cel mai important document al programului politic cu care și-a început mandatul Comisia Europeană în actuala sa componență, în care președinte este Ursula von der Leyen.

Principalul obiectiv al Green Deal este decuplarea creșterii economice de consumul de resurse naturale și axarea economiei europene pe trei piloni: energia verde , digitalizarea și economia circulară, mai pe românește spus, reciclarea deșeurilor.

”Economia circulară este un model de producție și consum , care presupune partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente pe cât posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins.

În practică, înseamnă reducerea deșeurilor la minim. Când un produs ajunge la sfârșitul vieții sale, materialele sale sunt păstrate în economie ori de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite productiv din nou și din nou, creând astfel valoare suplimentară .

Este o abatere de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe succesiunea a lua – a consuma – a arunca. Acest model se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine, ușor accesibile.”, se explică pe site-ul Parlamentului European.

În 2020, rata de utilizare circulară a materialelor din UE (denumită rata circularității) a atins 12,8%. Aceasta înseamnă că aproape 13% din resursele materiale utilizate în UE provin din deșeuri reciclate.

Rata circularității a fost cea mai mare în Olanda (31%), urmată de Belgia (23%) și Franța (22%). Cea mai scăzută rată a fost înregistrată în România (1%), urmată de Irlanda și Portugalia (ambele 2%).

Diferențele în rata de circularitate între statele membre se bazează nu numai pe cantitatea de reciclare a fiecărei țări, ci și pe factorii structurali ai economiilor naționale, notează Eurostat.

Rata de circularitate pentru metale a fost în 2020 la nivelul UE de 25%, pentru mineralele nemetalice (inclusiv sticla) de 16%, biomasă (inclusiv hârtie, lemn, țesut etc.) 10 % și pentru combustibilii fosili 3%.

Reciclarea materialelor era o însă o practică foarte încurajată și în timpul regimului Ceaușescu. Elevii trebuiau să strângă maculatură, sticle și borcane goale, precum și deșeuri metalice, pe care să le predea la centrele de colectare.

Inclusiv la nivel industrial, reciclarea era folosită pe cât de mult posibil, acolo unde condițiile de producție o permiteau.

Un exemplu este cel al produselor din gama de săpunuri ”Cheia”: ”Pentru obținerea unui cost minimal se respecta un alt principiu comunist. Acela al reciclării capetelor de producție rezultate din alte tipuri de săpunuri. Reciclarea capetelor de producție se face prin măcinarea mare după o atentă selecție (…).”, se arată pe pagina de internet a producătorului.

Inserarea materialului reciclat la produsele destinate uzului uman ridica nivelul de calitate, iar săpunurile erau ambalate în maculatură reciclată, arată aceeași sursă.

Cât privește sistemul comunist al ambalajelor din sticlă returnabile (sticle și borcane), pentru care se plătea o garanție, nu este înlocuit în acest moment în România de nicio versiune asemănătoare, deși Ministerul Mediului se chinuie deja de câțiva ani să implementeze un astfel de sistem, pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene privind reciclarea deșeurilor.

Cenzura și ”cortina de fier” informațională

Înainte de 1990, comunicarea în spațiul public era strict reglementată de către autoritățile comuniste. Singurele modalități legale de informare erau posturile radio și tv publice, precum și publicațiile tipărite autohtone, al căror conținut era strict reglementat de către organele de partid și de stat, cenzura oficială vegheând cu un ochi de vultur ca nicio informație să nu vină în contradicție cu linia stabilită de la nivel central.

Românii care locuiau aproape de granițe își puneau antene pentru a putea viziona programele tv din țările vecine, dar răspândire era limitată și scopul era preponderent divertismentul.

Informațiile și opiniile politice critice la adresa regimului puteau fi auzite doar la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii, ce emiteau din afara țării, încălcând embargoul informațional impus de un un regim închis și care erau declarate ilegale – cei care erau dovediți că ascultau programele acestor emitenți riscând pedepse aspre.

Dacă pentru astfel de practici regimul de dinainte de 1990 a fost acuzat de puternice înclinații dictatoriale și de limitarea libertăților individuale, tocmai pentru că interzicea dreptul la liberă exprimare a opiniilor contrare, iată că Uniunea Europeană se confruntă după mai bine de 30 de ani cu acuzații similare.

Uniunea Europeană a impus în 2022 un embargo total asupra mijloacelor mass media din Federația Rusă, pe care le-a caracterizat ca fiind ”canale de dezinformare sprijinite de Kremlin”.

Astfel, factorii de decizie de la Bruxelles au suspendat activitățile de radiodifuziune și licențele pentru Sputnik, Russia Today, Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24/Russia 24, Rossiya 1, TV Centre International, NTV/NTV Mir, REN TV și Pervyi Kanal.

”Aceste canale mass-media au fost utilizate de guvernul rus ca instrumente de manipulare a informațiilor și de promovare a dezinformării cu privire la invadarea Ucrainei, inclusiv de propagandă, cu scopul de a destabiliza țările învecinate cu Rusia, precum și UE și statele sale membre.”, își justifică UE măsura.

”Vom interzice mașinăria mass media a Kremlinului în UE. Rusia Today și Sputnik, deținute de stat, și filialele lor, nu își vor mai putea răspândi minciunile pentru a justifica războiul lui Putin. Dezvoltăm instrumente pentru a interzice dezinformarea lor toxică și dăunătoare în Europa.”, scria Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pe Twitter la finele lui februarie 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina.

În mod ironic, interdicțiile au fost puse efectiv în aplicare pe 4 mai 2022, a doua zi după Ziua Mondială a Libertății Presei, atrăgând criticile vehemente ale Federației Europene a Jurnaliștilor – FEJ, care a publicat pe site-ul propriu un articol cu tiltul ”Combaterea dezinformării prin cenzură este o greșeală”.

”În primul rând, trebuie amintit că reglementarea mass-media nu intră în competența Uniunii Europene. Considerăm că UE nu are dreptul să acorde sau să retragă licențe de difuzare. Aceasta este o competență exclusivă a statelor. În democrațiile noastre liberale, autoritățile de reglementare independente, niciodată guvernul, au voie să gestioneze alocarea licențelor. Decizia UE este o ruptură totală cu aceste garanții democratice. Pentru prima dată în istoria modernă, guvernele vest-europene interzic mass-media (…). În al doilea rând, închiderea totală a unui mijloc de presă nu mi se pare a fi cea mai bună modalitate de a combate dezinformarea sau propaganda”, a arătat Ricardo Gutiérrez, secretarul general al FEJ, amintind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului , care afirmă că interzicerea unui mijloc de presă este un act grav, care trebuie să se bazeze pe temeiuri juridice solide și elemente obiective, pentru a evita arbitrariul.

”Provocarea pentru democrații este să lupte împotriva dezinformării, păstrând în același timp libertatea de exprimare”, a adăugat Gutiérrez.

Mai mult decât atât: Furnizorii de internet, rețelele sociale și motoarele de căutare sunt limitate în libertatea lor de exprimare, transmitere și recepție, deoarece nu mai au voie să transmită sau să faciliteze programele RT și Sputnik.

Documentul UE clarifică faptul că jurnaliştii pot ”să se refere la ştiri ale Russia Today şi Sputnik, pentru a ilustra tipul de informaţii oferite de cele două instituţii de presă ruse în cauză, în scopul de a-şi informa cititorii/telespectatorii în mod obiectiv şi complet”.

Dar documentul avertizează, de asemenea, că libertatea de exprimare nu poate fi invocată de alte instituții de presă pentru a eluda regulamentul și că neeludarea se aplică în egală măsură jurnaliştilor:

”Prin urmare, dacă un alt mijloc de presă sau jurnalist intenționează să-și informeze cititorii/spectatorii, dar, în realitate, comportamentul său vizează difuzarea conținutului Russia Today sau Sputnik către public sau are acest efect, va încălca interdicția stabilită în regulament.

În consecință, jurnaliștii din Europa care integrează conținut de la RT sau Sputnik în rapoartele lor despre războiul din Ucraina sau modul în care presa rusă acoperă acel război, dacă o fac într-un mod care nu este considerat ‘obiectiv și complet’ sau are efect de a difuza conținut RT sau Sputnik către cititorii sau telespectatorii lor, riscă să fie sancționați pentru nepunerea în aplicare a interdicției UE privind RT și Sputnik.

”Măsura amintește de interzicerea regimului nazist de a primi emisiuni de la BBC în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau bruiajul care a avut loc în timpul Războiului Rece pentru a împiedica recepția posturilor de radio și televiziune occidentale din Europa de Est și Uniunea Sovietică.”, scrie Profesor emerit Dirk Voorhoof de la Centrul pentru Drepturile Omului, Universitatea Ghent și Academia pentru Drepturile Omului (Legal Human Academy) din Danemarca.

Faptul că UE ia o măsură atât de amplă printr-o decizie și un regulament și că autoritățile politice și nu judiciare impun o interdicție anumitor instituții de presă, pe baza unor motive destul de vagi și ambigue, este fără precedent, fiind o ruptură radicală cu principiile democratice și constituționale, arată profesorul Voorhoof pe pagina de internet Global Freedom of Expression a Universității Columbia.

Dispariția proprietății private

Regimul politic de dinainte de 1990 a fost unul socialist care, sub îndrumarea Partidului Comunist Român – PCR, avea ca obiectiv declarat instaurarea unei societăți comuniste, în care să dispară complet proprietatea privată.

Începând cu anii ’80 era foarte greu să cumperi o casă proprietate personală, clasa conducătoare favorizînd în schimb locuitul cu chirie în casele statului.

Nicolae Ceaușescu plănuia ca și alimentația populației să fie asigurată tot de către stat, în mod organizat, în faimoasele ”Circuri ale foamei” pe care a început să le construiască, dar nu a mai apucat să le termine: Populația urma să se poată hrăni exclusiv în acele unități publice, conform directivelor emise de la centru.

Societatea comunistă gândită de clasa conducătoare a acelor vremuri urma să implementeze traiul în comun, fără drepuri civile, fără libertate și chiar fără dreptul la intimitate.

Concepte similare au început să răzbată în spațiul public românesc și internațional din partea adepților Agendei Davos 2030 a Forumului Economic Internațional, care doresc o ”resetare” a societăților actuale în unele puternic digitalizate.

Opinia publică internațională a reacționat puternic după publicarea sub egida Forumului Economic Mondial a unui scurt videoclip intitulat ”8 predictions for the world in 2030 (8 predicții pentru lumea din 2030)” în care se afirmă: ”Nu vei mai deține nimic și vei fi fericit. Ceea ce dorești vei închiria și îți vai fi livrat cu drona. (You’ll own nothing. And you’ll be happy. What you want you’ll rent, and it’ll be delivered by drone.)”.

You’ll own nothing. And you’ll be happy. What you want you’ll rent, and it’ll be delivered by drone.

Rețelele sociale au fost inundate de mesaje și comentarii negative la adresa acestor predicții, dar mass media cataloghează aceste reacții drept ”teorii ale conspirației”.

Agenția internațională de presă Reuters chiar a publicat în 2021 un material cu titlul ”Fact check: The World Economic Forum does not have a stated goal to have people own nothing by 2030 (Forumul Economic Mondial nu are scop declarat ca oamenii să nu mai aibă proprietăți până în 20230), în care politicianul danez Ida Auken, care a scris predicțiile, explică: ”nu este o utopie sau vis de viitor, ci un scenariu care arată spre unde ne putem îndrepta – la bine și la rău”.

Într-o actualizare scrisă, ea a clarificat că filmul își propune să ”înceapă o discuție despre unele dintre avantajele și dezavantajele dezvoltării tehnologice actuale. Când avem de-a face cu viitorul, nu este suficient să lucrăm cu rapoarte. Ar trebui să începem discuțiile în multe moduri noi. Aceasta este intenția cu aceast film.”

În România, Oana Bogdan, fost secretar de stat la Ministerul Culturii în mandatul Guvernului Cioloş şi membru în Biroul Naţional şi Consiliul Naţional al PLUS, a devenit cunoscută în urma unor declaraţii controversate despre dreptul la proprietate: ”Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunțării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparțină unui om, trib, neam sau corporație, vom reuși să conviețuim armonios pe planeta Pământ. Eu am încredere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieții mele”, a fost comentariul Oanei-Maria Bogdan la o postare despre Ziua Națională, pe 1 decembrie 2018.

Dreptul la proprietate este garantat acum prin legislația europeană, dar Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen este o adeptă necondiționată a ideilor din agenda Davos 2030, digitalizarea societății fiind unul din scopurile de căpătâi ale Uniunii Europene și unul din cei trei piloni ai Green Deal.

Ursula von der Leyen a declarat că dorește implementarea unui nou ”cadru de reglementare a economiei digitale” și trecerea în viața de zi cu zi spre o ”societate digitală”.

”Acoperind totul, de la date la infrastructură, dar și vorbind despre securitate și democrație, tehnologie până la o impozitare echitabilă, toate acestea sunt subiecte aflate pe masa discuțiilor despre schimbarea digitală. Așadar, doamnelor și domnilor, nevoia de cooperare globală și această accelerare a schimbării vor fi motoarele Marii Resetări. Și văd asta ca pe o oportunitate fără precedent”, a declarat șefa Comisiei Europene, o mare susținătoare a implementării inteligenței artificiale în economie și o prezență permanentă și foarte vizibilă a reuniunilor de la Davos.

Banca Centrală Europeană, condusă de Christine Lagarde, este dealtfel în plin proces de consultări cu băncile centrale din UE pentru introducerea unei monede euro digitale.

Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea a avertizat recent asupra riscurilor pentru populație legate de o posibilă implementare a monedei digitale:

”Nu este vorba despre o teorie a conspirație ci o chestiune cât se poate de factuală. Chiar astăzi am citit niște interviuri, luări de poziție, într-o dezbatere care s-a făcut în comun între Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană în vederea trecerii la euro digital (…).

Nu mai intermediază nicio banca între persoană fizică/ juridică și banca, ci totul se centralizează la banca centrală. Dar mult mai important este de spus că, dacă banii pe care îi știm astăzi, că sunt cash sau în conturi bancare, sunt instrumente de schimb imprescriptibile chiar și când se schimbă tipul de bani, ei bine această moneda digitală nu mai are acest atribut, de instrument de schimb. Are o valabilitate temporară, Banca Centrală Europeană vorbește de 45 de zile.

În momentul de față, în vigoare în România este un text legal din Codul Civil, 2191 al. 1, care spune negru pe alb: în momentul în care s-a constituit un cont bancar, nu mai ești tu proprietar al banilor ci este proprietar banca. Ce scrie acolo este că oricând poți să îți ceri banii înapoi. Dacă banca nu este în faliment, îți da banii apoi. Dacă se trece la moneda digitală, banca îți va da numai o parte din banii respectivi.

În momentul în care se renunță la moneda națională, nu doar s-a renunțat la suveranitatea națională, dar se renunță la libertate și la proprietate.”, a mai explicat avocatul, la Antena 3.

Nicușor Dan, acuzat de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Agenția Națională de Integritate solicită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să analizeze două acuzații legate de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, infracțiuni presupus a fi comise de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

ANI a publicat astăzi cele mai noi rapoarte, care îi vizează pe Nicușor Dan și pe Sorin Oprescu, în privința acestuia din urmă constatându-se că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 ianuarie 2018 – 15 iunie 2020. Însă, în ceea ce îl privește pe primarul general al Municipiului București, concluziile ANI sunt mult mai „stufoase”.

Potrivit ANI, Nicușor Dan s-a aflat în stare de incompatibilitate, dar și în conflict de interese, ar fi comis abuz în serviciu și și-ar fi folosit funcția pentru favorizarea unor persoane, astfel că au fost sesizați atât procurorii, cât și Instituția Prefectului București și Curtea de Conturi a României.

În ceea ce privește incompatibilitatea, se arată că Nicușor Dan, „în perioada exercitării mandatului de primar general, a exercitat și alte funcții de conducere în cadrul a patru instituții sau servicii publice, fără mandat de reprezentare“, iar conflictul de interese administrativ ar consta în aceea că „în perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), DAN NICUȘOR DANIEL a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat. Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 lei la 14.517.000 lei”.

Legat de sesizarea Parchetului general, ANI arată că „amenda contravențională aplicată de către o instituție publică persoanei fizice DAN NICUȘOR DANIEL a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța abilitată au fost efectuate de către Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București pentru DAN NICUȘOR DANIEL atât în calitate de persoana fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnatura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități; în perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat”.

Cât privește sesizarea prefecturii, aceasta ține de „legalitatea exercitării de către primarul general DAN NICUȘOR DANIEL a celor patru funcții de conducere în cadrul instituțiilor sau serviciilor publice (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrația Străzilor București, ALPAB, Centrul Cultural Expo Arte), fără a avea un mandat de reprezentare”. În această privință, cel care încă este prefect al Capitalei, Toni Greblă, a asigurat că „o să constate încetarea mandatului, în cazul în care starea de incompatibilitate rămâne definitivă, fie după curgerea acestui termen de 15 zile, fie după ce se va fi pronunțat instanța de judecată”.

Ultima acțiune exercitată de ANI referitor la Nicușor Dan este sesizarea Curții de Conturi, „cu privire la legalitatea achitării amenzii contravenționale aplicată lui DAN NICUȘOR DANIEL în calitate de persoană fizică, din bugetul Primăriei Municipiului București”.

În replică la toate cele de mai sus, primarul general al Capitalei a anunțat pe Facebook că va merge în instanță, solicitând totodată ANI să „ofere acces presei la întregul dosar administrativ în baza căruia au întocmit Raportul”.

„Voi ataca în instanță în termenul legal Raportul Agenției. Agenția imi impută două fapte, pentru care are o interpretare eronată a legii.

Pe perioada de vacanță a funcției de director al unor instituții din subordinea Primăriei Capitalei, am exercitat față de aceste instituții atribuțiile legale ale primarului (art. 154 alin. 4 Cod Administrativ) “Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local”, fără a ocupa funcția de director în aceste instituții și fără a fi retribuit.

Sancțiunea dispusă de Inspectoratul de Stat în Construcții a fost dispusă persoanei juridice Primarul Municipiului București, nu persoanei fizice Nicușor Dan, fapt confirmat de instanță”, a precizat Nicușor Dan.

Ghinea, nelămurit: „Sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR?”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, avertizează din nou asupra pericolului ca România să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dat fiind că am fi codași la îndeplinirea unui anumit jalon.

Avertizarea lui Ghinea vine în contextul în care, din ce explică acesta, România a depășit „cu 322 de zile” „termenul la care trebuia să finalizele jalonul 430 din PNRR”, respectiv „intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor, o transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1937”.

Într-o postare pe Facebook, intitulată „Hopa Mitică la guvernare”, Ghinea explică ce este cu acest jalon, care ține în principal de demersurile efectuate la Ministerul Justiției, dar care s-ar fi poticnit, după ce Comisia Europeană ne-a cam „tras de urechi”:

„Actuala Coaliție avea totul lăsat pe tavă când noi am plecat din guvern. Proiectul de lege era finalizat de către Stelian Ion în fostul guvern. Predoiu a ținut proiectul la sertar și, când s-a prins că se apropie termenul din PNRR și că de asta depind bani mulți, s-a apucat și a făcut unul nou, pe placul Coaliției. Numai că proiectul lui Predoiu era mai slab în măsurile de protecție a avertizorilor. Jalonul a fost ratat la termenul din PNRR, sfârșitul primului trimestru din 2022, legea nu a fost adoptată. (…)

Legea era atât de evident în neconcordanță cu spiritul Directivei UE încât președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament. Nu a făcut-o chiar de bună voie, au venit semnalele puternice de la Bruxelles că legea nu corespunde jalonului din PNRR.

Legea a revenit în Parlament, parlamentarii Coaliției PSD PNL UDMR s-au reapucat să facă ceea ce știau ei mai bine: să o măcelărească. Tot o lege care nu încurajează și protejează avertizorii a ieșit. De exemplu, au scos din lege posibilitatea raportărilor anonime.

Abia pe 13 decembrie a fost adoptată din nou legea. Semnalele de la Comisie au fost aceleași: nu protejați avertizorii de integritate, ba dimpotrivă. Ciucă, Ciolacu și Boloș au zis că lasă așa, îi păcălim noi pe ăștia de la Comisie până la urmă, trimitem cererea de plată cu legea așa cum vrem noi. Comisia le-a transmis acum că trebuie să refacă jalonul, altfel nu primim banii din cea de-a doua cerere de plată din PNRR, 2,8 miliarde de euro. Ar fi trebuit să ne aprobe cererea de plată zilele acestea.

O să-i tot auziți zilele astea pe Nicu și Marcel că explică pe la tv că nu au venit banii din PNRR pentru că “a solicitat Comisia lămuriri suplimentare”. De fapt, cei de la Bruxelles s-au lămurit de mult cine sunt PSD și PNL.

Singurul lucru rămas de lămurit e ăsta, sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR? Alți bani de investiții în autostrăzi, spitale, școli nu avem”.

Ca un background, la finele lunii mai 2021, Cristian Ghinea anunța că a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia România ar urma să acceseze granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro. La acel moment, planul era ca România să primească 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Maia Sandu nu este interesată de România: „Nu candidez la nicio funcție”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 februarie 2023

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat zvonurile potrivit cărora ar avea în intenție să candideze la alegerile prezidențiale pentru funcția de șef al statului în România.

După ce luna aceasta președintele PSD Marcel Ciolacu a răspuns unei întrebări privind o eventuală susținere, împreună cu PNL, a acesteia, Maia Sandu a fost chestionată în legătură cu intențiile sale pentru 2024, la TVR, în contextul în care peste un an sunt programate scrutinuri „în oglindă” atât la noi în țară, cât și în Republica Moldova.

Și, chiar dacă Ciolacu subliniase la România TV că este „unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi ai unificării României Mari”, ca răspuns privind o posibilă susţinere de către PSD şi PNL a candidaturii actualului preşedinte al Republici Moldova şi la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024, aceasta a afirmat că o eventuală candidatură la noi nu se află pe lista sa de dorințe.

„Vreau să fie foarte clar: nu candidez la nicio funcție în România. Știu că sunt de cealaltă parte a Prutului români care urmăresc ce facem noi la Chișinău și unii dintre ei apreciază ce facem noi la Chișinău. Suntem tare recunoscători.

Noi avem niște sarcini importante aici. Trebuie să rezistăm. Noi trebuie să reușim să ținem Republica Moldova de partea lumii libere. Noi trebuie să reușim să ducem Republica Moldova în UE. Contăm foarte mult pe sprijinul României. În continuare contăm pe sprijinul domnului președinte, pe sprijinul Guvernului și pe sprijinul tuturor românilor din partea dreaptă a Prutului

Vreau să repet: nu candidez la nicio funcție în România. Dar avem nevoie de sprijinul tuturor partidelor politice din România ca să reușim aici, în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu, la TVR, citată de Știri pe Surse.

În noiembrie 2020, Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova, învingându-l detașat pe fostul președinte Igor Dodon, cu un scor de peste 55%. Victoria acesteia a fost decisivă în al doilea tur al alegerilor, după ce în primul tur a obţinut 36,16% din voturi, iar Igor Dodon 32,61%.

Primele carduri pentru plata facturilor la utilități au ajuns la beneficiari. Ministrul Boloș mulțumește poștașilor

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Cardurile de energie prin care sunt sprijinite persoanele vulnerabile pentru plata facturilor la utilități au început să fie distribuite, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în total peste un milion de locuințe (puncte de consum) fiind avute în vedere până la acest moment.

Cele mai multe carduri au fost distribuite în Bacău (43.200 de carduri), Argeș (47.416 de carduri), Buzău (30.835 carduri), Maramureș (33.000 de carduri) și Brăila (30.060 de carduri), în total, 1,7 milioane de carduri fiind tipărite și distribuite către oficiile poștale, aferente punctelor de consum pentru care nu este nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. În același timp, restul de 700.000 de carduri urmează să ajungă la cei îndreptățiți în baza OUG 166/2022 până la 20 februarie.

Potrivit unui comuncat al MIPE, cardurile „sunt oferite din fonduri europene nerambursabile ce erau în risc de pierdere în perioada de programare 2014-2020, sunt emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română”. Drept pentru care ministrul Boloș a ținut să mulțumească poștașilor, dar și să aducă o serie de lămuriri:

„Suntem siguri că până la 20 februarie vom finaliza distribuirea pentru cei care au fost declarați eligibili fără să fie nevoie de clarificări. De la acel moment se pot efectua plăți, prin cele trei metode deja cunoscute: direct la poștaș, la oficiu sau prin intermediul aplicației pentru care zilele acestea se fac ultimele teste.

Foarte important, pentru cei care sunt într-o situație incertă și se verifică zilele acestea dacă sunt într-adevăr eligibili, le transmit să stea fără grijă pentru că nu există riscul să nu primească ajutorul dacă li se cuvine conform legii.

Cei care au primit cardul trebuie să știe că pot să facă plăți pentru tanșa I până la vară, nu este nevoie să se grăbească. Iar cei care nu sunt siguri de situația lor pot suna la 𝟎𝟑𝟏𝟗𝟗𝟔𝟔 și vor primi clarificări

Mulțumesc încă o dată tuturor poștașilor din țară, fără de care nu am putea să implementăm această măsură”.

Totodată, ministrul a punctat că „Poșta Română s-a mobilizat exemplar și a livrat deja cardurile de energie la un milion de locuințe”. Lămuriri privind acest program au fost publicate de altfel și pe site-ul MIPE, anume că va fi decontată atât energia termică aferentă încălzirii în cazul blocurilor cât și locuințelor colective.

„În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

a) Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
b) Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023”, transmite Ministerul.

Programul se concretizează în sprijinirea beneficiarilor cu două tranșe de 700 lei pentru achitarea facturilor la utilități, în contextul crizei energetice, lista finală a persoanelor eligibile fiind realizată în tandem de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Telecomunicații și Agenția Naționale de Administrare Fiscală.

Barna se așteaptă ca Iohannis să susțină public Republica Moldova: „Faceți un mic efort și dați un mesaj clar”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Aflat pe vremuri destul de des în „lumina reflectoarelor” – ca lider USR și vicepremier, Dan Barna a intrat într-un con de umbră după ce și-a pierdut funcțiile, dar aceasta nu înseamnă că nu are, periodic, încercări de a reveni în atenția opiniei publice.

Așa că ieri a decis să scrie pe Facebook un mesaj adresat președintelui Klaus Iohanni, o somație dacă vreți, vizavi de reacția locatarului de la Cotroceni în ceea ce privește situația din Republica Moldova. Reacție care momentan lipsește, e adevărat, însă la fel de adevărat este că reacțiile șefului statului sunt, așa cum ne-am obișnuit, întârziate și, pe alocuri, total nepotrivite.

Mesajul transmis de Barna este legat de faptul că luni, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre planurile Federaţiei Ruse de a destabiliza situaţia din ţară, „prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții”, care ar avea drept scopt forțarea „schimbării puterii de la Chișinău”.

Dan Barna a văzut mesajul și marți a avut o revelație, anume că „Republica Moldova e în pericol și are nevoie de o Românie fermă și politicieni care să nu arunce inconștienți mesaje confuze”.

„Declarațiile Președintei Maia Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acțiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici e un semnal cât se poate de clar că Rusia vrea să continue războiul și în alte state. Iar de data asta poate fi vorba de chiar frații noștri de peste Prut!

România mai mult ca niciodată ar trebui să fie alături de Republica Moldova pentru că are un milion de cetățeni români cu acte acolo care în orice moment pot cere, legitim, ajutor de la statul român. Iar ai noștri ce fac?

Pentru România, stabilitatea regiunii este importantă. A Moldovei cu atât mai mult, în numele relației speciale dintre cele două state și pentru că ne-am angajat de-a lungul anilor să sprijinim eforturile Chișinăului de a face un pas final în comunitatea europeană.
Avem la Chișinău un Președinte, Maia Sandu, care demonstrează zilnic că poate menține ordinea constituțională în vremuri foarte grele pentru Republica Moldova.

În același timp, la București e iar criză de anemie a autorităților române care, de la dezvăluirea planurilor rusești pentru Moldova, nu s-au obosit să comunice ceva ca să nu mai vorbim de întâlnirea cel puțin neinspirată a lui Ciolacu și Dâncu din noiembrie cu primarul sponsorizat de ruși din Chișinău. Ce să înțelegă moldoveanul de rând din poza aia? Că omul rușilor din Moldova e susținut de cel care se vrea premierul României?

În trecut, România a ezitat și a făcut alegeri proaste când a fost vorba despre relația cu Moldova. Hai să ieșim din ziua cârtiței și să nu tot repetăm aceleași greșeli.
Domnule Președinte Iohannis, faceți un mic efort, ieșiți public și dați un mesaj clar de susținut Moldova. Sunt două țări care tot așteaptă să faceți asta”, scrie Dan Barna pe rețeaua de socializare.

Ministrul Justiției, chemat să dea explicații în Parlament vizavi de declarațiile pe care le face

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 februarie 2023

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, face astăzi o pauză de jumătate de oră de la activitatea intensă pe care o are – reprezentată în ultimele zile de participare la bilanțurile din sistemul judiciar – și va fi prezent în Parlament.

Acesta a fost chemat la „Ora Guvernului”, aspect confirmat pe site-ul Senatului, unde se explică faptul că vor avea loc „dezbateri politice cu participarea ministrului justiției, domnul Marian Cătălin Predoiu, la propunerea grupului parlamentar al Uniunii Salvați România”.

Prezența ministrului Justiției în Senat a fost solicitată de USR în legătură cu anumite afirmații făcute de acesta, de altfel un fin cunoscător al legilor. Astfel, din ce explica liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, „domnul Predoiu care are să dea explicaţii foarte clare în ceea ce priveşte intervenţia sa inacceptabilă. (…) Aşteptăm că acesta să respecte Parlamentul şi să se prezinte să ne explice cum a putut să facă o astfel de încălcare gravă a regulilor din Justiţie”, referitor la declaraţiile privind achitarea definitivă a lui Dan Hosu, soţul fostei şefe DIICOT Giorgiana Hosu, fără să existe o sentinţă în acest sens.

Ora anunțată pentru Ora Guvernului este 11.30 și, dacă analizăm programul de astăzi al Senatului, totul va fi aproape pe repede înainte, dat fiind că de la 12.00 sunt stabilite dezbateri asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Prezența în Senat a deputatului de Prahova, numit ministru al Justiției, a fost catalogată ca o bucurie de președintele Senatului, Alina Gorghiu, colega din PNL a lui Predoiu: „miercuri, la ora 11.30, îl avem invitat în Senat pe domnul ministru Predoiu şi domnia sa va explica toate aspectele care sunt de lămurit, pentru că invitaţia a venit din partea grupului USR, iar eu mă bucur de fiecare dată când miniştri ai Cabinetului, orice Cabinet ar fi el, cu atât mai mult cu cât este un Cabinet pe care şi eu ca senator liberal îl susţin, vin în Senat, vin în Camera Deputaţilor şi fac dialog cu parlamentarii pe teme care încă ridică semne de întrebare”.

Dosarul „Colectiv”. Nicio Primărie de Sector nu cerea Autorizație ISU la autorizarea activității unui bar sau club

Autor

Dragoș Bogdan

-

14 februarie 2023

Asta ar înseamna că la nivel național existau legi care obligau primăriile să elibereze autorizațiile de funcționare ale unor restaurante, baruri sau cluburi numai în baza prezentării de către patroni a „autorizației PSI”, cum spun judecătorii Curții de Apel sau a „autorizației de siguranță la incendiu”, cum spune Legea 307/2006. Din formularea acuzației se înțelege că aceste prevederi ale legii erau transpuse și în procedura de la Primăria Sectorului 4, iar primarul Piedone a încălcat legea pentru a-i avantaja pe patronii de la „Colectiv”.

În acest context, este importantă o comparare a procedurii de la Primăria Sectorului 4 cu procedurile de la celelalte Primării de Sector din București. Avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat Primăriei Municipului București și la Primăriile Sectoarelor din Capitală, dar și altor primării din țară, informații referitoare la procedurile de acordare a autorizațiilor de funcționare, atât înainte de data de 30 octombrie 2015, când s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, dar și după acea dată, când legislația a fost schimbată.

În răspunsurile Primăriilor de la Sectoarele 1 – 2 – 3 – 5 și 6 din București se spune că înainte de 30 octombrie 2015 la eliberarea „Acordului” sau „Autorizației de funcționare” pentru restaurant, club sau bar nu exista obligația prezentării „Autorizației de siguranță la incendiu”. Este dovada că nici la Primăria Sectorului 4 nu putea exista obligația prezentării „Autorizației PSI” pentru obținerea „Autorizației de funcționare”.

Adresele oficiale ale Primăriilor Sectoarelor din București contrazic argumentele din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București, care au susținut că era obligatorie prezentarea „Autorizației PSI” și de aceea l-au condamnat pe primarul Popescu Cristian Victor Piedone la 4 ani de închisoare.

Fiecare Consiliul Local de sector din București aprobă propria procedură de eliberare a autorizațiilor de funcționare

Mai întâi, este necesară o clarificare a utilității documentelor despre care discutăm. Pentru activitatea comercială care se desfăşoară la sediul social sau la un punct de lucru al unei firme, adică acolo unde se prestează serviciile, se vând mărfurile şi intră clienţii, legea prevede că administratorul firmei are obligația să obțină de la primărie un „Acord de funcţionare” sau o „Autorizaţie de funcţionare”. Diferenţa dintre cele două documente este că „Autorizaţia de funcţionare” se emite doar pentru o listă scurtă de activităţi comerciale, cele din categoria „HoReCa” , cazare şi alimentaţie publică. Practic, „Autorizația de funcționare” este documentul emis de primărie care îi permite beneficiarului să desfășoare activități de alimentație publică într-un spațiu, cu condiția îndeplinirii anumitor obligații legale.

În București, „Acordurile” și „Autorizațiile de funcționare” sunt emise la nivel de sector. Deși există o Hotărâre de Consiliu General, care stabilește anumite aspecte general valabile, cum ar fi valoarea taxei, procedura de autorizare diferă de la un sector la altul, deoarece Consiliul Local al fiecărui sector a votat câte o hotărâre în acest sens. Atât „Acordurile de funcționare”, cât și „Autorizațiile de Funcționare”, pot fi obținute în baza unui dosar depus la primărie.

Care e diferența între „Avizul” și „Autorizația de siguranță la incendiu”

În ultimii ani am tot auzit vorbindu-se de „autorizația de securitate la incendiu” și de „avizul de securitate la incendiu”. Potrivit Legii 307/2006, referitoare la Apărarea împotriva incendiilor, „avizul” înseamnă că proiectanții clădirilor au prevăzut condițiile de respectare a măsurilor de securitate la incendiu, dar simplul „aviz” nu reprezintă vreo garanție că în acea clădire au și fost realizate lucrările respective și sunt respectate condițiile.

„Autorizația de securitate la incendiu” e eliberată de ISU înainte de punerea în funcțiune a unei clădiri cu utilitate publică și prin ea se certifică faptul că, atât construcția, cât și instalațiile, îndeplinesc condițiile de prevenire a incendiilor.

Înainte de 30 octombrie 2015, în Sectorul 1 nu trebuia prezentată Autorizația PSI pentru obținerea autorizației de funcționare

Înainte de 30 octombrie 2015, la Primăria Sectorului 1 pentru autorizare era depus un dosar cu 14 documente, dar printre acestea nu se afla Autorizația de securitate la incendiu

Să vedem cum au răspuns Primăriile de Sector din București la solicitarea avocaților, de precizare a condițiilor care trebuiau îndeplinite de o firmă pentru a obține de la primărie „Acordul” sau „Autorizația de funcționare” pentru un restaurant, bar, pizzerie sau club.

În răspunsul Primăriei Sectorului 1 la se precizează că înainte de 30 octombrie 2015, deci înainte de incendiul de la „Colectiv”, exista „Regulamentul privind desfășurarea activității de alimentație publică pe raza Sectorului 1”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local (CL) al Sectorului 1 nr 181/18.12.2013. Acest regulament a fost modificat prin Hotărârea CL Sector 1 nr 44/26.02.2015.

În Regulament nu apare nicio condiție referitoare la măsuri de prevenire și siguranță la incendii. Potrivit art 7 din Hotărârea CL Sector 1 nr 181/2013, pentru obținerea autorizației de funcționare un agent economic din sector trebuia să depună la Primăria Sector 1 un dosar cu copiile a 14 documente.

Printre acestea erau documentele de înființare a firmei și de înregistrare a firmei și a punctului de lucru la Registrul Comerțului, actul de proprietate sau contractul de închiriere pentru spațiul în care se desfășoară activitatea, planul cadastral, autorizația de construire a clădirii, acordul vecinilor sau al acordului asociației de proprietari dacă spațiul este la parter de bloc. Este obligatorie și prezentarea unui contract încheiat cu Romprest Service SA pentru preluarea gunoiului, dar nu se spune absolut nimic despre vreun aviz sau Autorizație PSI.

Deci înainte de 30 octombrie 2015, Primăria Sectorului 1 elibera autorizații de funcționare pentru alimentația publică, restaurante, cluburi, baruri, pizzerii, fără să ceară „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu”.

Primăria Sectorului 2: „agenții economici nu aveau obligația aveau depunerii Autorizației ISU la solicitarea autorizației de funcționare”

La Primăria Sectorului 2, anterior datei de 30 octombrie 2015 agenții economici care solicitau autorizarea funcționării „nu aveau obligativitatea depunerii Avizului sau Autorizației de securitate la incendiu”

Nici la Sectorul 2, înainte de 30 octombrie 2015, nu era necesară „Autorizația de securitate la incendiu” pentru obținerea autorizației de funcționare a unui restaurant, bar sau club. Conform Hotărârii nr 46/2013 a Consiliului Local al Sectorului 2, administratorii firmelor depuneau la Primăria Sector 2 doar o declarație-tip pe propria răspundere, conform căreia erau îndeplinite condițiile de funcționare, sanitare, protecția muncii și apărarea împotriva incendiilor.

„În conformitate cu Hotărârea CL Sector 2 nr. 46/2013 privind aprobarea metodologiei de eliberare a Autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentatie publică pe raza Sectorului 2 al Municipiului București, agenții economici care solicitau emiterea autorizației de funcționare pentru punctul de lucru având ca obiect de activitate ce se încadra în cod CAEN 5610-restaurante si 5630-baruri și alte activități de servire a băuturilor nu aveau obligativitatea depunerii avizului/autorizației de securitate la incendiu la cererea prin care solicitau Autorizația de Functionare indiferent de suprafața spațiului, dar aveau obligativitatea completării declarației-tip pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecția mediului, protecția muncii și apărării împotriva incendiilor”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 2.

Completarea declarației-tip pe propria răspundere, inclusiv la rubrica „apărării împotriva incendiilor”, nu însemna obligația de prezentare a unui document de la ISU, nici a unui „Aviz”, nici a unei „Autorizații de securitate la incendiu”.

Primăria Sectorului 3: „la emiterea autorizației de funcționare nu era prevăzută prezentarea autorizației de securitate la incendiu”

La Primăria Sectorului 3, până pe 30 octombrie 2015 la autorizare nu era prevăzută prezentarea sau depunerea Autorizației de securitate la incendiu

O situație identică este descrisă și în adresa primită de la Primăria Sectorului 3, în care se spune că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesar ca un administrator de firmă cu activitate de restaurant, club, bar să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de siguranță la incendiu”.

În baza Ordonanței nr 99/2000 referitoare la „comercializarea produselor și serviciilor de piață” și HG 333/2003, care impuneau condițiile pentru activitățile de alimentație publică, Consiliul Local al Sectorului 3 a adoptat Hotărârea nr 103/2004, modificată prin Hotărârea CL Sector 3 nr. 132/2006, prin care a fost aprobat „Regulamentul privind desfășurarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață pe teritoriul Sectorului 3”. În acest regulament nu era nicio prevedere care să oblige firma să prezinte „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu” pentru a putea obține Autorizația de funcționare.

„Din actele normative în vigoare la data de 30 octombrie 2015 pentru emiterea autorizației de funcționare cu activitatea de alimentație publică (bar/restaurant), nu erau prevăzute în mod expres prezentarea/depunerea autorizației de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 3.

În Sectorul 5 „anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie”

La Primăria Sectorului 5 „anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie pentru eliberarea Autorizației de funcționare”

Aceeași procedură era și la Primăria Sectorului 5 înainte de producerea incendiului de la „Colectiv”. Autorizația de funcționare era eliberată fără ca solicitantul să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de securitate la incendiu”.

„Anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie pentru eliberarea Autorizației/AcorduIui de funcționare”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 5.

În Sectorul 6, aceeași procedură: pentru autorizația de funcționare nu erau necesare, nici Autorizația, nici Avizul

Nici la Primăria Sectorului 6 nu era o altă procedură decât la celelalte primării de sector. S-ar putea spune chiar că procedura era mai permisivă decât la Primăria Sectorul 1, unde trebuia depus un dosar cu 14 documente sau decât la Primăria Sectorului 2, unde trebuia depusă o declarație-tip, pe propria răspundere.

„Până la data de 30 octombrie 2015 Acordul de funcționare pentru desfășurarea de activități economice se elibera, conform Hotărârii CL Sector 6 nr. 139/29.09.2011”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 6.

În textul Hotărârii nr 139/2011 a Consiliului Local al Sectorului 6 nu există nicio referire la condițiile ce trebuie îndeplinite de un agent economic pentru a obține acordul sau autorizația de funcționare, dar în Anexa 1 al acestei hotărâri avem tipizatul acordului de funcționare și un regulament cu privire la condiții, care se referă în special la probleme de urbanism. Dacă în spațiul respectivului restaurant sau bar vor trebuie realizate amenajări administratorul trebuie să se obțină mai întâi autorizația de construire și după aceea acordul de funcționare. Mai este necesar acordul asociației sau a vecinilor dacă spațiul e la un parter de bloc. Nimic referitor la vreun „Aviz” sau „Autorizație de securitate la incendiu”.

După 30 octombrie 2015, a apărut la toate Primăriile de Sector obligația deținerii Autorizației de securitate la incendiu

După data de 30 octombrie 2015, adică după producerea incendiului de la Clubul „Colectiv” au fost modificate prevederile legii referitoare la securitatea la incendiu. Ulterior, au fost modificate și procedurile și Regulamentele de la toate Primăriile de Sector din Capitală, fiind introdusă obligația ca la solicitarea Autorizației de funcționare să fie prezentată „Autorizația de securitate la incendiu”, eliberată de ISU București Ilfov.

Și aceste modificări sunt menționate în răpunsurile oferite avocaților de către primăriile de sector. La Primăria Sectorului 1, obligația prezentării Autorizației de la ISU pentru obținerea autorizației de funcționare a fost adoptată pe 26 noiembrie 2015, la mai puțin de o lună după tragedia de la „Colectiv”.

„Regulamentul mai sus amintit, privind desfășurarea activității de alimentație publică pe raza Sectorului 1 al Municipiului București se modifică și se completează astfel cum este prevăzut în Hotărârea CL Sector 1 nr. 201/26.11.2015, conform căruia printre actele necesare, în vederea emiterii autorizației de funcționare, era solicitată si Autorizația de securitate la incendiu și Planul de intervenție/Adresă emisă de autoritatea competentă din care să rezulte că spațiul nu necesită autorizație de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 1.

Și la Primăria Sectorului 2 eliberarea Autorizațiilor de funcționare a fost condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” sau a dovezii că a fost depus la ISU București – Ilfov dosarul pentru obținerea autorizației:

„Prin OUG nr 17/2016, termenul pentru obținerea Autorizației de securitate la incendiu se proroga până la data de 30.06.2017, Autorizațiile de funcționare fiind eliberate pe baza Autorizației de securitate la incendiu sau a dovezii că au fost depuse documentele la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București —Ilfov, în vederea obținerii Autorizatței de securitate la incendiu”, se spune în răspunsul Primăriei Sectorului 2.

Aceeași modificare a apărut și la procedura de autorizare a funcțiomării unui restaurant, club sau bar din Sectorul 3: „După 30 octombrie 2015 a fost modificată hotărârea de consiliu prin care i s-a solicitat agentului economic autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 3.

La fel și la Primăria Sectorului 5, la care după 30 octombrie 2015 obținerea Autorizației de funcționare a fost condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu”.

„Autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU Dealul Spirii București-llfov, este obligatorie pentru categoriile de construcții și amenajări prevăzute în anexa I și anexa 2, a H.G. 571/26.08.2016. Menționăm că în cazul în care societatea comercială se supune autorizării privind securitatea la incendiu, dar nu prezintă Autorizație sau punct de vedere ISU, aceasta nu obține Autorizație sau Acord de funcționare emisă de către instituția moastră”, se spune în adresa Primăriei Sectorului 5.

Dacă la nicio primărie de sector nu era necesară „Autorizația de securitate la incendiu” de ce a fost condamnat Piedone?

În baza răspunsurilor primite de la cele cinci primării de sector avem o concluzie foarte clară, că înainte de 30 octombrie 2015, adică înainte de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”, la Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 5 și Primăria Sectorului 6, nu era necesar ca solicitantul unui acord sau a unei autorizații de funcționare să prezinte un „Aviz” sau o „Autorizație de securitate la incendiu”.

La Primăria Sectorului 4 ar fi putut să fie în vigoare alte legi, alte condiții de autorizare, alte proceduri? Evident că nu! Existau aceleași prevederi legale, aceleași condiții de eliberare a acordului sau autorizației de funcționare. Și totuși, condamnarea își produce efectele.

Prefectul Capitalei, „în cărți” pentru a prelua șefia AEP

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 februarie 2023

toni grebla — Sursa: Instituția Prefectului Municipiul București

Toni Greblă, prefectul Capitalei, ar fi propunerea de top a PSD pentru a prelua conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP), o decizie în acest sens a fi luată săptămâna viitoare.

Parlamentul se reuneşte în plen comun pe 21 februarie, pe ordinea de zi fiind atât alegerea preşedintelui AEP, cât și al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte pentru Autoritatea de Audit.

Momentan, până la alegerea noului preşedinte AEP, atribuţiile sunt exercitate de vicepreşedintele Vajda Zsombor, iar propuneri pentru funcția de conducere pot fi făcute propuneri de către grupurile parlamentare până pe data de 17 februarie.

Și, cum vineri Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act de demisia fostului preşedinte al AEP, Constantin Florin Mituleţu-Buică, primii care au înaintat propunere au fost social democrații, potrivit unui document publicat de Știri pe Surse. Astfel, în documentul care poartă semnătura liderului de grup PSD al Camerei Deputaților Alfred Simonis și a liderului de grup PSD din Senat Radu Oprea se arată că propunerea vine din partea liderilor grupurilor parlamentare din cele două camere, „în vederea audierii de către Comisiile juridice din cele două camere pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente”.

Mituleţu-Buică a făcut un pas în spate după ce a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că și-a angajat ilegal cumnata în instituție.

Însă nici Toni Greblă nu a fost ferit de scandaluri. Fost președinte al Curții Constituționale, secretar general al Guvernului Dăncilă, senator PSD în mai multe legislaturi, ba chiar prefect de Gorj, acesta a fost în urmă cu câțiva ani cercetat de Direcția Națională Anticorupție, iar în 2015 a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale). În 2019 însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea acestuia și a celorlalți patru co-inculpați din dosar, pe motiv că faptele reținute inițial în sarcina inculpaților nu există, nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Anii au trecut și, după ce a ieșit binemeritat la pensie, din luna mai 2022 Toni Greblă a fost numit prefect al Instituției Prefectului Municipiul București.

Parfumuri contrafăcute, vândute pe un site de profil; polițiștii au ridicat produse de sute de mii de lei

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 februarie 2023

Percheziții ieri în municipiul București și în județul Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală și punere în circulație a unor produse contrafăcute, bunurile avute în vedere de oamenii legii fiind parfumurile.

Acțiunea a fost derulată de polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, în total fiind derulate 9 percheziții domiciliare. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale, Institutului Național de Criminalistică și al Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale.

Oamenii legii spun că în vizor sunt mai multe persoane, care prin intermediul unor societăți comerciale având ca obiect principal de activitate comerțul online „ar fi oferit spre vânzare și ar fi comercializat pe internet, printr-un site propriu specializat de parfumuri, produse ce poartă mărci notorii, inclusiv tip tester, susceptibile a fi contrafăcute, fără a înregistra în întregime în evidențele contabile operațiunile efectuate și veniturile realizate”.

Sursa: Poliția Română

Până în acest moment nu se vorbește despre o anumită sumă care ar putea reprezenta prejudiciul în cauză. Cert este că, potrivit Poliției Române, „în urma perchezițiilor, au fost ridicate 1.789 de produse tip parfum/ tester (145 de sortimente), cu o valoare de piață de aproximativ 700.000 de lei, ce urmează a fi analizate, în vederea stabilirii caracterului autentic/contrafăcut al acestora și pentru dispunerea, după caz, a măsurilor legale care se impun”.

Președintele USR ia în calcul o candidatură la prezidențiale: „Când mă uit în jur la cine sunt potenţialii candidaţi, prind curaj”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 februarie 2023

catalin-drula-7 — Cătălin Drulă (PressAlert)

Alegerile din 2024 sunt încă departe, însă partidele și principalii politicieni de pe scenă fac deja scenarii în legătură cu posibilii candidați câștigători.

Nici președintele interimar al USR nu scapă din vedere anumite calcule, care până în acest moment l-ar creiona ca principalul candidat la prezidențiale.

Din ce a explicat Cătălin Drulă aseară, deși are în vedere o posibilă candidatură în 2024, alegerea candidatului la acel moment va fi făcută, cum altfel, de partid. De altfel, această „placă” este înaintată de mai toți președinții formațiunilor politice, deși pare a se urma „cu sfințenie” cutuma ca liderii să fie automat și potențiali prezidențiabili.

„Sunt evident un potențial candidat la prezidenţiale. În primul rând, aş vrea să găsim formula cea mai bună pentru întreaga serie de alegeri.

O să avem un tandem preşedinte-premier. Mie ca profil mi se potriveşte mai mult o funcţie executivă, aşa m-am văzut întotdeauna. (…)

Când mă uit în jur la cine sunt potenţialii candidaţi, prind curaj”, a spus liderul USR, citat de Știri pe Surse.

Când despre alegerile europarlamentare, care deschid „runda” în 2024, Drulă a fost sincer și a punctat că, fără a anticipa, „nu cred că există un mare potenţial pentru USR în 2024, pentru că cu cât trece timpul se cristalizează opţiunile. Opţiunile sunt blocul FSN, sistemul, blocul mamut, pe partea cealaltă opţiunea extremistă şi există o singură opţiune modernizatoare, liberală şi acolo este USR şi muncim să construim întreaga garnitură de candidaturi pentru 2024, mergem şi vorbim din uşă în uşă”.

Ziarul de Investigații

O idee generoasă: grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis, care putea fi condamnat abuziv, precum Cristian Popescu Piedone

Litera și spiritul legii pot duce în două direcții: după gratii sau la Palatul Cotroceni

Nici la Primăria Sibiu, înainte de 30 octombrie 2015, nu trebuia depusă „Autorizația de securitate la incendiu”

Și la Primăria Sibiu, „Autorizația” a devenit obligatorie după incendiul de la „Colectiv”

Klaus Iohannis, un primar aproape „curat”, care putea ajunge după gratii

Piedone cere grațierea primarului Iohannis pentru condamnarea pe care o risca autorizând restaurante fără Autorizație ISU

„Vă rog respectuos să dispuneți grațierea primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner lohannis”

GRAȚIEREA PRIMARULUI MUNICIPIULUI SIBIU, domnul Klaus Werner lohannis

De la „legge e uguale per tutti” la „ruleta rusească”

EXCLUSIV Ne-am întors în timp? 5 asemănări izbitoare între Uniunea Europeană și regimul lui Nicolae Ceaușescu

”Alimentația rațională”

Programul conţinea şi o anexă cu date exacte ale consumului de alimente pe fiecare categorie în parte. Între 1982 şi 1985 se prevedea consumul anual pe cap de locuitor între 60-70 kilograme de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 de ouă, 89-95 kg de fructe 70-90 kg de cartofi etc.

Economia circulară

Cenzura și ”cortina de fier” informațională

Dispariția proprietății private

Nicușor Dan, acuzat de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane

Ghinea, nelămurit: „Sunt PSD și PNL atât de disperați să-și protejeze corupții încât să renunțe la banii din PNRR?”

Maia Sandu nu este interesată de România: „Nu candidez la nicio funcție”

Primele carduri pentru plata facturilor la utilități au ajuns la beneficiari. Ministrul Boloș mulțumește poștașilor

Barna se așteaptă ca Iohannis să susțină public Republica Moldova: „Faceți un mic efort și dați un mesaj clar”

Ministrul Justiției, chemat să dea explicații în Parlament vizavi de declarațiile pe care le face

Dosarul „Colectiv”. Nicio Primărie de Sector nu cerea Autorizație ISU la autorizarea activității unui bar sau club

Fiecare Consiliul Local de sector din București aprobă propria procedură de eliberare a autorizațiilor de funcționare

Care e diferența între „Avizul” și „Autorizația de siguranță la incendiu”

Înainte de 30 octombrie 2015, în Sectorul 1 nu trebuia prezentată Autorizația PSI pentru obținerea autorizației de funcționare

Primăria Sectorului 2: „agenții economici nu aveau obligația aveau depunerii Autorizației ISU la solicitarea autorizației de funcționare”

Primăria Sectorului 3: „la emiterea autorizației de funcționare nu era prevăzută prezentarea autorizației de securitate la incendiu”

În Sectorul 5 „anterior datei de 30 octombrie 2015 Autorizația de securitate la incendiu nu era obligatorie”

În Sectorul 6, aceeași procedură: pentru autorizația de funcționare nu erau necesare, nici Autorizația, nici Avizul

După 30 octombrie 2015, a apărut la toate Primăriile de Sector obligația deținerii Autorizației de securitate la incendiu

Dacă la nicio primărie de sector nu era necesară „Autorizația de securitate la incendiu” de ce a fost condamnat Piedone?

Prefectul Capitalei, „în cărți” pentru a prelua șefia AEP

Parfumuri contrafăcute, vândute pe un site de profil; polițiștii au ridicat produse de sute de mii de lei

Președintele USR ia în calcul o candidatură la prezidențiale: „Când mă uit în jur la cine sunt potenţialii candidaţi, prind curaj”

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...