Astăzi a fost votul pe moțiunea simplă depusă de USR&Forța Dreptei împotriva ministrului Muncii, Marius Budăi, vot care a adus o surpriză din „aripa” PNL.
Cândva președinte al TSD Gorj, între 2006 și 2009, deputatul Dan Vîlceanu, actualmente PNL, a votat pentru demiterea lui Budăi, nu din greșeală, cum poate s-ar crede, ci cumva asumat.
Fost ministru de Finanțe în Guvernul Cîțu, iar pentru o scurtă perioadă și ministru al transporturilor și infrastructurii, Vîlceanu a explicat pe Facebook poziționarea sa, declarând sus și tare că este pro moțiune, pe considerentul că ministrul PSD al Muncii într-adevăr a eșuat.
Moțiunea intitulată „Marius Budăi – ministrul salvării pensiilor speciale” a fost respinsă cu 86 de voturi, 177 împotrivă și 4 abțineri, însă chiar și a așa, a obținut 30 de voturi în plus față de numărul semnatari. Iar în postarea de pe Facebook, Vîlceanu leagă votul său de faptul că, de la o pensie medie de 1.500 de lei în 2020, în 2021 s-a ajuns la 1.666, iar în 2022 abia la 1.734 de lei.
„Pensia medie a crescut cu 166 de lei de la 2020 la 2021 și cu doar 68 de lei de la 2021 la 2022. În plus, inflația a fost 5% în 2021 și 14% în 2022.
Ieri, la dezbaterea moțiunii simple, ministrul PSD Marius Budăi spunea că pensionarii trăiesc mai bine de când a venit PSD la guvernare. Având în vedere datele de mai sus, mă tem că iar a mințit în plenul Camerei Deputaților.
Același ministru a mers la protest în fața Palatului Victoria împotriva Guvernului din care face parte, a întârziat reforma pensiilor speciale și a pensiilor din sistemul public de pensii, generând un risc de pierdere a fondurilor din PNRR.
În plus, am aflat din presă și comportamentul la adresa femeilor, care nu e demn de un ministru.
Având în vedere toate cele menționate mai sus, astăzi, la votul pentru moțiunea simplă împotriva ministrului Budăi puteți să intuiți cum am votat. Am votat pentru demiterea ministrului Marius Budăi”, explică Dan Vîlceanu.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) găzduiește săptămâna aceasta în curtea instituției Târgul de Primăvară, eveniment organizat de Asociația „Produs de Cluj”.
Din ce explică MADR, târgul este parte a campaniei de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, având și o denumire: „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”.
Târgul începe chiar mâine, 8 martie, și își va închide „porțile” duminică, 12 martie, toți cei interesați având acces liber. Până în acest moment, Ministerul Agriculturii spune că la eveniment și-au anunțat prezența peste 30 de producători și artizani locali, din regiunea de Nord Vest și Centru a României.
„Asociația „Produs de Cluj” promovează, prin intermediul târgurilor naționale și internaționale, de peste 10 ani, preparate alimentare realizate de mici întreprinzători locali, obținute din materie primă provenită din microfermele proprii și de la fermieri din zonă, punând în valoare brandurile regionale și nu numai.
În cadrul acestui târg vor fi expuse produse atestate tradițional din categoria panificație și patiserie (pâine de casă cu cartofi, chec de casă, colac cu nucă), dar și produse care au dobândit mențiunea „produs montan” din categoria lactate, fructe și legume procesate și multe altele.
Vizitatorii se vor bucura de o ofertă variată, având posibilitatea de a degusta și achiziționa preparate din carne, lapte, fructe și legume, dulcețuri, gemuri, sucuri, siropuri, uleiuri presate la rece, produse de patiserie, produse apicole, țuică și vin, obținute de producătorii români prin valorificarea materiei prime locale.
Specificul zonei Ardealului va fi reprezentat de meșterii artizani care vor expune costume populare, sculpturi în lemn, pielărie sau sticlă, precum și renumitele păpuși artizanale, îmbrăcate în port tradițional românesc.
De-a lungul celor cinci zile de târg, între orele 9.00-19.00, vizitatorii vor putea lua parte la spectacole și la recitalurile ansamblurilor folclorice, susținute de interpreți renumiți.
„Târgul de primăvară” le va da ocazia tuturor celor care ne vor vizita să cumpere pentru cei dragi flori specifice acestui anotimp de la florarii români care se vor afla în curtea ministerului”, transmite Ministerul Agriculturii într-un comunicat de presă.
Liderul PSD Marcel Ciolacu a ținut să asigure din nou că social democrații o vor susține fără rezerve pe Gabriela Firea la Primăria Capitalei, în perspectiva alegerilor locale care vor avea loc anul viitor.
Declarațiile lui Ciolacu au fost oferite la România TV, acolo unde președintele PSD a abordat mai multe subiecte „fierbinți”, inclusiv scenariile legate de candidaturile din 2024, atât la locale, cât și la prezidențiale.
Totodată, Marcel Ciolacu a explicat că nu vor fi surprize nici în ceea ce privește rotativa guvernamentală, dat fiind că există un acord politic care va fi respectat cu siguranță, dar și că „categoric există o decizie în PSD ca eu sa fiu desemnat premier”. Mai mult decât atât, liderul PSD a opinat că actuala formulă de guvernare are ceva șanse să „supraviețuiască” și după 2024.
„Eu consider că a fost decizia corectă ca PSD să intre la guvernare, o dovedesc și cifrele. Cred că până în 2024 trebuie să stăm în această coaliție și, după părerea mea, ar trebui să facem coaliție și după 2024, dacă românii ne vor vota și vor crede în acest proiect politic. (…)
Nu cred că domnul președinte nu a știut de acest acord politic. Constituțional, președintele desemnează premierul la propunerea unei majorități. Majoritatea există și este exclus să am temeri că domnul Ciucă nu-și va prezenta demisia.
Sunt total de acord că nu trebuie făcută rotația pe 25 mai. Suntem politicieni, domnul premier își va prezenta demisia la momentul potrivit. Avem pașii și avem deja totul stabilit”, a asigurat liderul social democrat.
Cât despre candidatul PSD la prezidențiale, Ciolacu a dat de înțeles că va fi o desemnare democratică, în interiorul partidului. Singurul lucru cert este că în PSD nu există alt potențial candidat la Primăria Capitalei în afară de Gabriela Firea.
„În acest moment este o decizie corectă în PSD să se desemneze o mână restransă de oameni pentru președinție. Cei care doresc, să vină în partid. O să fie alegeri în fiecare județ pentru desemnarea câștigătorului.
S-a terminat cu timpurile în care o mână de oameni decid candidatul. S-a dovedit că am lucrat greșit 20 de ani și am tot pierdut. Schimbăm și plasăm decizia la primari. Vă spun că România are nevoie, și după 20 de ani, va avea un președinte de stânga. (…)
PSD este un partid viu, cu personalitate. Este disciplinat. Întotdeauna luptele în PSD au fost înainte de alegerea președintelui partidului, nu după. Veți vedea că va exista o competiție reală pentru desemnarea cadidatului la presedinție. (…)
La Capitală PSD are candidat, se numește Gabriela Firea. Primul cerc de conducere în PSD este Marcel Ciolacu, Grindeanu, Firea și Paul Stănescu.
Acum trebuie să mă cert cu Firea și Grindeanu pentru că-i scot din Guvern? Doamna Firea este bătut în cuie candidatul PSD la Primăria Capitalei. Vreți să ieșim în oraș să vedem ce a făcut Nicușor Dan?
E vreun dezvoltator care nu abia așteaptă să scape de el? E cineva care să-l laude? A făcut ceva bine? Nu știu cu ce mafie se bate, se mai bate și primarul de la 1 cu mafia gunoaielor, dar e plin de șobolani.
Administrația e grea, trebuie sa te pricepi. Am văzut și la Brașov. Îmi pare rău, acești așa-ziși oameni noi nu au făcut față funcțiilor”, a spus Ciolacu pentru sursa citată.
Tribunalul București a dat o primă soluție în dosarul în care Gabriel Oprea a fost acuzat de ucidere din culpă în legătură cu moartea polițistului Bogdan Cosmin Gigină, la mai bine de 4 ani de la trimiterea acestuia în judecată. La momentul în care polițistul Gigină și-a pierdut viața, Gabriel Oprea era viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne.
Fostul al partidului UNPR, fost ministru al Apărării Naționale și fost ministru al Afacerilor Interne, Oprea a fost achitat astăzi de instanță, pe considerentul că „fapta nu există”, respectiv nu are nicio implicare în accidentul rutier care a dus la moartea polițistului, care la acel moment, octombrie 2015, avea 28 de ani.
Dacă ancheta a durat trei ani, faptele au fost analizate de judecători timp de alți peste 4 ani, în dosar fiind totuși pronunțate condamnări. În dosarul trimis în instanță de procurorii din cadrul Secției pentru combaterea corupției au fost inculpați, pe lângă Oprea, și GENERAL MPM IMPEX SRL, precum și Petre Mazilu administrator firmei, pentru aceeași infracțiune de ucidere din culpă.
„Achită pe inculpatul Oprea Gabriel pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Condamnă pe inculpatul Mazilu Petre la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în cazul în care pedeapsa principală a închisorii va deveni executabilă. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din Codul penal şi care curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
Obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c)-e) din Codul penal se comunică de către inculpat Serviciului de Probaţiune Bucureşti. Pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 sau în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.
Condamnă pe inculpata General MPM Impex S.R.L. la pedeapsa amenzii penale constând în 220 de zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 1.500 lei, inculpata urmând a plăti statului o amendă penală în cuantum de 330.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Aplică inculpatei pedeapsa complementară constând în publicarea hotărârii de condamnare, prin intermediul unui post naţional de televiziune, în număr de 5 apariții, cel mult una pe săptămână, apariții constând în citirea și afișarea simultan, pe o durată de minim 1 minut, a extrasului din hotărârea de condamnare privitor la inculpată, conținând descrierea faptei pentru care s-a dispus condamnarea, astfel cum a fost reținută în considerentele hotărârii de condamnare, încadrarea juridică și pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă agravată.
Respinge, ca neîntemeiate, acțiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva inculpatului Oprea Gabriel şi părţilor responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice. Respinge, ca neîntemeiată, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti împotriva inculpatului Oprea Gabriel.
Admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva inculpaţilor Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, dispune obligarea acestora la plata în solidar a următoarelor despăgubiri: suma de 37.478,71 lei reprezentând daune materiale către părţile civile Gigină Cornel-Relucă şi Gigină Carmen; suma de 100.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile Gigină Cornel-Relucă şi Gigină Carmen; suma de 4.700 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca; suma de 250.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca. Respinge în rest, ca neîntemeiate, acțiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca.
Ridică măsura asigurătorie a sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa nr. 905/P/2015 din data de 06.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de Combatere a Corupţiei şi aplicată prin procesul verbal din data de 7 decembrie 2016 cu privire la următoarele bunuri imobile aparţinând inculpatului Oprea Gabriel: (…). Restrânge măsura asigurătorie a sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa nr. 905/P/2015 din data de 6 decembrie 2016 şi ordonanţa nr. 905/P/2015 din data de 3 aprilie 2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de combatere a corupţiei cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatei General MPM Impex S.R.L., urmând ca măsura asigurătorie să fie menţinută până la concurenţa sumelor la plata cărora inculpata a fost obligată cu titlu de daune materiale și morale.
Menține în integralitate sechestrul asigurător aplicat cu privire la bunurile mobile aparținând inculpatei General M.P.M. Impex S.R.L., astfel cum acestea au fost individualizate în procesul verbal de aplicare a sechestrului din data de 4 decembrie 2017. Restrânge măsura asigurătorie a sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa nr. 905/P/2015 din data de 6 decembrie 2016 şi ordonanţa nr. 905/P/2015 din data de 13 noiembrie 2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de combatere a corupţiei cu privire la bunurile imobile aparținând inculpatului Mazilu Petre, urmând ca măsura asigurătorie să fie menţinută până la concurenţa sumelor la plata cărora inculpatul a fost obligat cu titlu de daune materiale și morale. Menține sechestrul asigurător aplicat cu privire la 1/2 din imobilul situat în …. Ridică sechestrul asigurător aplicat cu privire la următoarele bunuri imobile aparţinând inculpatului Mazilu Petre: (…). Obligă pe inculpații Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. la plata sumei de câte 7.750 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (7.500 lei pentru faza de urmărire penală şi 8.000 lei pentru faza de cameră preliminară şi judecată).Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în sentința Tribunalului București.
Din ce rețineau procurorii în rechizitoriu însă, vina pentru accidentul rutier 20 octombrie 2015, care a dus la decesul lui Cosmin Gigină, era împărțită între inculpați, dat fiind că polițistul făcea parte făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului, care preceda în trafic autoturismul în care se afla acesta. La momentul producerii accidentului, Oprea se deplasa către locuința sa. Agentul de politie nu a mai ajuns însă niciodată acasă. În urma accidentului de circulație pe o stradă din municipiul București, polițistul a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.
„Accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al Afacerilor Interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă).
Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcției de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus – cu încălcarea dispozițiilor legale privind însoțirea demnitarilor de către poliția rutieră – însoțirea sa permanentă de către un dispozitiv de poliție rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte și un polițist rutier motociclist.
În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată Oprea Gabriel și-a conferit, în mod discreționar, „drepturi” neprevăzute de cadrul legal, „drepturi” a căror exercitare a presupus punerea unor polițiști rutieri în situații de risc sporit, și totodată a impus ca deplasarea echipajelor de poliție rutieră să se facă în regim de viteză sporită. Pe cale de consecință, inculpatul Oprea Gabriel a pus polițiștii rutieri care au executat această activitate de însoțire într-o situație permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate cu un potențial ridicat de producere de evenimente rutiere.
Referitor la inculpații Mazilu Petre și General MPM Impex SRL, a rezultat că aceștia, cu încălcarea dispozițiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaților cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate partea carosabilă și au pus la dispoziția angajaților semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranță, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoarea a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Știrbei Vodă din București, în zona în care s-a produs accidentul.
Potrivit probelor administrate în rechizitoriu a rezultat faptul că inculpații Oprea Gabriel, Mazilu Petre și General MPM Impex SRL au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au socotit fără temei că un astfel de rezultat nu se va produce.
Concret, în cauză s-au analizat următoarele aspecte relevante:
la momentul producerii accidentului victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului de interne Oprea Gabriel,
în momentul imediat anterior producerii accidentului victima circula cu o viteză de 84 km/h, în condiții de vizibilitate redusă determinate de întuneric și ploaie,
dinamica producerii accidentului și lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că victima nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea”, comunicau procurorii DNA în 2018.
Camera Deputaţilor va dezbate astăzi moţiunea simplă împotriva ministrului Muncii, Marius Budăi, depusă de 56 de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei, după o amânare de câteva zile.
Votul pe moțiunea intitulată „Marius Budăi – ministrul salvării pensiilor speciale” va fi dat marţi, discuțiile de astăzi urmând a demara, conform programului, începând cu ora 16.00.
Moţiunea simplă a fost iniţiată pe 21 februarie, adică cu două zile înainte ca mai multe de organizații neguvernamentale din România să ceară demisia ministrului Muncii în contextul unor acuzații de hărțuire sexuală la adresa unor colege de partid. În ceea ce privește acuzațiile aduse în moțiune, acestea au legătură, după cum spune și titlul acesteia, cu pensiile speciale.
„A trecut peste un an de când PSD este la Ministerul Muncii, pe care l-a transformat în ministerul salvării pensiilor speciale, dar şi al supraimpozitării muncii celor mai săraci dintre cei care lucrează. Cu sau fără Marius Budăi la Ministerul Muncii este acelaşi lucru.
De fapt, Marius Budăi nu munceşte, el nu ratează nicio emisiune TV la care, de fapt, nu spune nimic despre cum salvează pensiile speciale sau despre cum supraimpozitează contractele cu normă parţială. Adevărul este că nici PSD nu îi pasă prea mult de Marius Budăi, pe care l-ar putea sacrifica, la o adică, la rotativă. (…)
Se vede cu ochiul liber că PSD şi Marius Budăi au ciudă pe sistemul de pensii private – Pilonul II, transmiţând informaţii eronate cum că deficitul la bugetul de pensii s-ar datora banilor care se transferă la Pilonul II. (…)
Sunt prea multe dovezi privind incompetenţa şi nepăsarea de care a dat şi dă dovadă Marius Budăi, privind scutul pe care l-a clădit în jurul specialilor şi al pensiilor speciale ale acestora, punând în pericol, de dragul unor pensii nesimţite, miliardele pe care ar urma să le primească ţara pentru dezvoltare.
Dacă PNRR va eşua, acest eşec are deja un chip: Marius Budăi din clanul PSD. Domnule Marius Budăi, găsiţi-vă un loc de muncă în sectorul privat pentru a vă demonstra valoarea, pentru că în sectorul public aţi eşuat lamentabil. Dacă vă primeşte cineva în sistemul privat”, se menţionează în textul moţiunii.
Achiziții la Senat în această perioadă, parlamentarii – sau măcar o parte dintre ei – urmând să beneficieze de autoturisme noi.
Săptămâna trecută, pe SEAP a fost publicată o licitație a Senatului, prin intermediul căreia se caută 22 de autoturisme tip limuzină, din explicațiile secretarului general Mario Ovidiu Oprea acestea urmând a înlocui mașini vechi de 16 ani.
Valoarea contractului de achiziție pe care urmează a îl încheia Senatul a fost estimată la 4.537.815,13 lei, respectiv peste 900.000 de euro, cele 22 de limuzine fiind, aparent, ultimele de care ar fi nevoie pentru a îmbunătăți parcul auto.
Senatorul Oprea a arătat că și anul trecut a fost efectuată o achiziție similară, când au fost cumpărate 20 de limuzine, autoturisme care pot fi folosite doar de câțiva parlamentari din „conducerea Senatului, grupurile parlamentare, comisiile permanente ale Senatului și comisii speciale. Dintre angajații Senatului sunt doar cinci care, conform hotărârii Biroului permanent, au acest drept”.
„În parcul auto al Senatului României a existat un număr de 40 de autoturisme, toate producție 2007, deci 16 ani.
Anul trecut am reușit să înlocuim 20 dintre acestea, în urma unei licitații care s-a finalizat, din fericire, pentru că aceste autoturisme au o medie de kilometri parcurși de 400.000 de kilometri. Sperăm să reușim și anul acesta să le înlocuim și pe celelalte 20 de automobile aflate în parc. (…)
Eu nu sunt foarte, foarte în temă, dar cred că aceste cerințe sunt oricum aflate în pachetul standard al fiecărui automobil, iar un automobil cu o capacitate de 2.000 de centrimetri cubi, de exemplu, care nu este una extraordinar de mare, are această putere, fără niciun fel de excepție, la toate brandurile.
Autoturismele pe care anul trecut le-am achiziționat au fost brandul Skoda Superb, de exemplu, și respectau aceste cerințe”, a spus Mario Oprea, citat de B1 TV.
Jürgen Habermas este un filozof și sociolog german, care a devenit cunoscut mai ales datorită lucrărilor sale de filosofie socială. A conceput teoria activității comunicative în 1981, în care analizează adâncirea crizei de legitimare a societăților capitaliste avansate.
Asociat cu Școala de la Frankfurt, Jürgen Habermas are o operă uriașă, atât ca dimensiuni, cât și ca influență în teoriile sociale și ale comunicării, fiind considerat de multă lume ca fiind cel mai renumit intelectual german în viață, ideile prezentate în operele sale stând la baza principiilor fondatoare ale Uniunii Europene.
O voce extrem de respectată în lumea academică din Occident, Jürgen Habermas a lansat în februarie 2023 o pledoarie publică pentru oprirea războiului militar din Ucraina, care produce adevărate orori pe linia frontului, ce nu pot fi acceptate de o societate care se presupune a fi civilizată.
El pariază pe lansarea unor negocieri între Occident și Federația Rusă, ca modalitate de încheiere a agresiunii Moscovei în Ucraina.
Oricât de improbabile pot apărea acum aceste negocieri, dacă regimul lui Vladimir Putin nu este forțat într-un colț fără cale de ieșire și de răspuns, calea dialogului între SUA și Uniunea Europeană pe de o parte și Federația Rusă, de cealaltă parte, se poate dovedi mai ușor de parcurs decât cred unii.
În momentul în care Occidentul trimite arme Ucrainei în acest război, nu poate lăsa întreaga responsabilitate a negocierilor în spatele Kievului, argumentează filosoful și teoreticianul geman, care avertizează că depășirea iresponsabilă a unor linii roșii ar putea arunca omenirea în primul război mondial nuclear din istorie, cu consecințe pe măsură.
Apelul filosofului german a avut ecouri extrem de limitate în mass media și în opinia publică din România, prin urmare Ziarul de Investigații îl publică integral, cu traducere direct din limba germană:
Occidentul furnizează arme Ucrainei din motive întemeiate, ceea ce îi dă o parte din responsabilitate pentru desfășurarea războiului.
Decizia de a furniza tancuri Leopardabia fusese lăudată drept „istorică”, că știrea era deja supralicitată și relativizată de cererile vehemente de avioane de luptă, rachete cu rază lungă de acțiune, nave de război și submarine. Strigătele de ajutor, pe cât de dramatice, pe atât de ușor de înțeles, din partea unei Ucraine invadate prin încălcarea dreptului internațional, și-au găsit în Occident ecoul așteptat. Noutatea era doar accelerarea jocului bine-cunoscut al cererilor cu valențe de indignare morală de arme mai puternice și de reevaluare a tipurilor de arme promise, acceptată mereu în ciuda ezitărilor.
Până și în rândurile SPD (Partidul Social-Democrat german) se auzea că nu ar exista „linii roșii”. Exceptând cancelarul și anturajul său, guvernul, partidele și presa făceau aproape front comun și luau în serios cuvintele ca o implorare ale ministrului lituanian de externe: „Trebuie să depășim teama de dorința de a învinge Rusia”. Din perspectiva vagă a unei „victorii”, care poate însemna orice, se vrea închiderea oricărei alte discuții despre obiectivul asistenței noastre militare – și despre modul de a-l atinge. Astfel, procesul de înarmare pare să intre într-o dinamică proprie, impulsionat de insistența, ușor de înțeles, a guvernului ucrainean, dar promovat la noi în țară de corul belicos al unei opinii publice uniformizate, în care ezitarea și reflecția a jumătate din populația germană nu au drept la replică. Sau poate că nu întru totul?
Între timp, apar voci chibzuite care nu numai că apără poziția cancelarului, ci și îndeamnă la o reflecție publică privind calea dificilă a negocierilor. Dacă mă alătur acestor voci, fac acest lucru tocmai pentru că este corect să spunem: Ucraina nu trebuie să piardă războiul! Miza este, după părerea mea, caracterul preventiv al unor negocieri făcute în timp util, care să împiedice ca un război îndelungat să facă și mai multe victime și distrugeri umane și să ne pună, în cele din urmă, în fața unei alegeri fără nicio cale de ieșire: fie să intervenim activ în război, fie, pentru a nu declanșa primul război mondial purtat între puteri înarmate nuclear, să lăsăm Ucraina în voia sorții.
Războiul se prelungește, numărul victimelor și amploarea distrugerilor cresc. Dinamica ajutorului nostru militar, oferit din motive întemeiate, trebuie oare să se debaraseze acum de caracterul defensiv, pe motiv că obiectivul nu poate fi decât victoria împotriva lui Putin? Washingtonul și guvernele celorlalte state membre ale NATO conveniseră de la bun început să se oprească înainte de point of no return, de intrarea în război.
Ezitările, vădit strategice și nu numai tehnice, pe care cancelarul Scholz le-a întâmpinat la președintele american, atunci când era deja în pragul livrării de tancuri, a confirmat din nou această precondiție a sprijinului occidental pentru Ucraina. Până acum, preocuparea Occidentului era că lăsase exclusiv în mâinile Rusiei definirea momentului în care amploarea și calitatea livrărilor de arme occidentale se consideră drept o intrare în război.
Dar, de când China a condamnat și ea folosirea armelor ABC (arme nucleare, biologice și chimice n.t.), această preocupare a trecut pe un plan secundar. Prin urmare, guvernele occidentale ar trebui să fie preocupate de tergiversarea acestei probleme. Din perspectiva unei victorii cu orice preț, sporirea calității livrărilor noastre de arme își dezvoltă o dinamică a ei proprie care ne-ar putea face să pășim, mai mult sau mai puțin imperceptibil, peste pragul unui al treilea război mondial. Iată de ce „nu ar trebui să ucidem în fașă orice dezbatere despre momentul când „a ține partea cuiva” se transformă în „a lua parte la ceva”, cu argumentul că printr-o astfel de dezbatere am face deja treaba Rusiei” (Kurt Kister, Süddeutsche Zeitung, 11/12 februarie 2023).
Doar Ucraina poate decide asupra posibilității unor negocieri? Acest lucru este inconsecvent și iresponsabil.
Somnambulismul pe marginea prăpastiei devine un pericol real tocmai pentru că alianța occidentală nu numai că susține Ucraina, dar o asigură neobosit că va sprijini guvernul ucrainean „atât timp cât va fi necesar” și că doar guvernul ucrainean poate decide asupra momentului și scopului unor eventuale negocieri. Aceste asigurări sunt menite să descurajeze adversarul, dar sunt incoerente și maschează divergențe care sar în ochi. Mai presus de toate, ele ne pot înșela pe noi înșine privind necesitatea propriilor noastre inițiative pentru negocieri.
Pe de o parte, este simplistă ideea că doar una dintre părțile implicate în război poate determina obiectivul urmărit și, eventual, calendarul negocierilor. Pe de altă parte, depinde și de sprijinul Occidentului cât timp va mai putea rezista Ucraina.
Occidentul are propriile sale interese legitime și propriile obligații. Astfel, guvernele occidentale operează într-o sferă geopolitică mai largă și trebuie să țină cont de alte interese decât Ucraina în acest război; au obligații legale față de nevoile de securitate ale propriilor cetățeni și poartă, indiferent de opiniile populației ucrainene, o parte din responsabilitatea morală pentru victimele și distrugerile cauzate de armele din Occident; prin urmare, ele nu pot arunca pe spinarea guvernului ucrainean responsabilitatea consecințelor brutale ale unei prelungiri a luptelor, posibilă doar datorită sprijinului lor militar.
Faptul că Occidentul trebuie să ia decizii importante și să fie el însuși responsabil pentru ele este demonstrat și de situația de care trebuie să se teamă cel mai mult – și anume situația menționată mai sus, în care superioritatea forțelor armate rusești l-ar pune în fața următoarei alternative: fie să cedeze fie să devină parte beligernată.
Faptul că diferența dintre „a nu pierde” și „a câștiga” nu este clarificată din punct de vedere conceptual este fatal
Timpul ne presează la negocieri și din motive ușor de înțeles, cum ar fi epuizarea personalului și a resurselor materiale necesare pentru război. Factorul timp joacă, în egală măsură, un rol în convingerile și dispoziția populației occidentale. Prin urmare, ar fi prea ușor să reducem dezbaterea privind chestiunea controversată a momentului negocierilor la simpla opoziție între morală și interes egoist. Mai presus de toate, motivele morale sunt cele care ne îndeamnă să punem capăt războiului.
Astfel, durata desfășurării războiului influențează perspectiva din care populația percepe evenimentele. Cu cât un război durează mai mult, cu atât percepția violenței care explodează, îndeosebi în războaiele moderne, se impune și determină viziunea asupra relației dintre război și pace. Aceste percepții mă preocupă din perspectiva dezbaterii care se instaurează treptat în Germania privind sensul și posiblitatea unor negocieri de pace.
Încă de la începutul războiului din Ucraina s-au exprimat la noi două moduri de a percepe și analiza războaiele, prin intermediul disputei între două moduri de a exprima scopul războiului, vagi dar concurente : urmărim prin livrările noastre de arme ca Ucraina să „nu piardă” războiul sau mai degrabă urmărim o „victorie” asupra Rusiei?
Această diferență neclară din punct de vedere conceptual are puțin de-a face cu alegerea pro sau contra pacifismului. Chiar dacă mișcarea pacifistă apărută la sfârșitul secolului XIX a politizat extinderea violenței în războaie, miza nu era pentru ea depășirea treptată a războaielor ca mijloc de soluționare a conflictelor internaționale, ci era refuzul de a mânui arme. Prin urmare, pacifismul nu joacă niciun rol în cele două perspective care se diferențiază în urma considerării numărului de victime sacrificate de război.
Acest lucru este important, pentru că nuanțarea retorică între cele două expresii – a „nu pierde războiul ” sau „a-l câștiga” – nu-i diferențiază pe pacifiști de non-pacifiști. Ea caracterizează astăzi mai degrabă antagonismele din interiorul acelei tabere care consideră că alianța occidentală are obligația politică de a susține Ucraina prin livrări de arme și sprijin logistic în lupta ei curajoasă împotriva atacului la adresa existenței și independenței unui stat suveran, atac contrar dreptului internațional și chiar criminal.
Frontul este înghețat de luni de zile. Aceasta amintește de Frontul de Vest din 1916
Această susținere este legată de simpatia față de soarta dificilă a unei populații care, după multe secole de dominație străină poloneză și rusă, dar și austriacă, și-a câștigat independența statală doar odată cu căderea Uniunii Sovietice. Dintre națiunile europene constituite tărziu, Ucraina este ultima. Este încă o națiune în devenire.
Totuși, chiar și în tabăra largă a susținătorilor Ucrainei părerile sunt actualmente împărțite în ceea ce privește momentul potrivit pentru negocieri de pace. O parte este de acord cu cererea guvernului ucrainean de sprijin militar, mereu sporit, pentru a învinge Rusia și a restabili astfel integritatea teritorială a țării, inclusiv Crimeea. Cealaltă parte dorește dublarea eforturilor pentru tentative de a obține o încertare a focului și negocieri care, măcar prin restabilirea a statu quo de dinainte de 23 februarie 2022, ar evita o posibilă înfrângere. În aceste poziții pro și contra se reflectă trecutul istoric.
Nu este o coincidență faptul că acest conflict mocnit cere acum clarificări. Frontul a înghețat de câteva luni de zile. Sub titlul „Războiul de uzură favorizează Rusia” FAZ (Fankfurter Allgemeine Zeitung) relatează, de exemplu, războiul de poziții de la Bahmut, din Nordul Donbasului și citează mărturia cutremurătoare a unui înalt funcționar NATO: „Acolo arată ca la Verdun.”
Comparațiile cu această bătălie îngrozitoare, cea mai lungă și mai sângeroasă din Primul Război Mondial, nu au decât puțin legătură cu războiul ucrainean și numai în măsura în care un război de poziții lung, fără evoluții majore ale frontului, ne face să măsurăm mai ales suferința victimelor în raport cu scopul politic „dătător de sens”. Reportajul de pe front, cutremurător, al Sonjei Zekri, care nu-și ascunde simpatiile dar nici nu mușamalizează nimic, amintește într-adevăr de scenele de groază de pe frontul de vest din 1916. Soldații își sar la gât, munți de morți și răniți, dărâmături de case, spitale și școli, adică stingerea oricărei forme de viață civilizată – așa arată esența distructivă a războiului, care pune totuși într-o altă lumină afirmația ministrei noastre de externe potrivit căreia „cu armele noastre salvăm vieți”.
Pe măsură ce victimele și distrugerile războiului își impun realitatea, apare în prim plan cealaltă latură a războiului – astfel, el încetează să fie doar un mijloc de apărare împotriva unui agresor lipsit de scrupule; atunci când este în plină desfășurare, războiul este trăit drept violența nimicitoare care trebuie să înceteze cât mai repede. Iar cu cât se deplasează cursorul de la un aspect la altul, cu atât mai clar se impune ideea că războiul nu ar trebui să existe. În războaie, dorința de a învinge inamicul a fost întotdeauna însoțită de dorința de a pune capăt distrugerii. Iar în măsura în care, odată cu creșterea puterii armelor au crescut și „ravagiile „, cursorul s-a deplasat și el de la un aspect la altul.
Nici Occidentul nu trebuie piardă din vedere câte sacrificii este capabil să accepte pentru un scop legitim
În urma barbariei celor două războaie mondiale și a tensiunii nervoase a războiului rece, în mintea populației afectate se produsese în secolul trecut o schimbare conceptuală latentă. Adesea în mod inconștient, oamenii trăseseră concluzia din experiențele lor că războaiele – până atunci un mod evident de desfășurare și rezolvare a conflictelor internaționale – sunt pur și simplu incompatibile cu standardele unei coexistențe civilizate.
Caracterul violent al răzbioului își pierduse într-o oarecare măsura aura de naturalețe. Această schimbare generalizată de conștiință și-a lăsat amprenta și în modificări juridice. Dreptul internațional umanitar fusese o încercare, nu foarte reușită, de a îmblânzi exercitarea violențe la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, însăși violența războiului urma să fie pacificată prin intermediul legii și înlocuită prin lege ca unică manieră de soluționare a conflictelor interstatale.
Intrată în vigoare la 24 octombrie 1945, Carta Națiunilor Unite împreună cu înfiiințarea Curții Internaționale de Justiție de la Haga au revoluționat dreptul internațional. Articolul 2 obligă toate statele să își rezolve diferendele internaționale prin mijloace pașnice. Șocul provocat de excesele de violență ale războiului este cel care a iscat acesată revoluție.
În stilul literar emoționant al preambulului se reflectă groaza în fața victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Fraza cheie este apelul „să ne unim forțele pentru… a institui metode care să garanteze că forța armată nu va fi folosită decât in interesul comun„, adică în interesul cetățenilor tuturor statelor și tuturor societăților din lumea aceasta, silabisit în dreptul internațional. Această preocupare pentru victimele războiului explică pe de-o parte abolirea ius ad bellum, adică a „dreptului” funest al unui stat suveran de a purta război după bunul plac, iar pe de cealaltă parte faptul că doctrina fundamentată etic a războiului just nu a fost nicidecum reînnoită, ci abolită, cu excepția dreptului la legitimă apărare al celui atacat. Feluritele măsuri menționate în capitolul VII împotriva actelor de agresiune se îndreaptă împotriva războiului în sine și sunt exprimate doar în temeni juridici. Aceasta pentru că este suficient conținutul moral inerent dreptului internațional modern.
În lumina acestui progres am interpretat eu afirmația că Ucraina „nu trebuie să piardă războiul„. În existența îndoielilor citesc avertizarea că Occidentul, care îi permite Ucrainei continuarea luptei împotriva unui agresor criminal, nu trebuie să uite nici numărul victimelor, nici riscurile la care sunt expuse victimele potențiale, nici amploarea distrugerilor efective și potențiale care trebuie luate în calcul cu strângere de inimă pentru atingerea scopului legitim. De analiza acestui raport nu este scutit nici cel mai altruist susținător.
Formularea ezitantă „nu trebuie să piardă” pune sub semnul întrebării o perspectivă prieten-dusman care consideră, până și în secolul XXI, că soluționarea belicoasă a conflictelor ar fi naturală și lipsită de alternativă. Un război, cu atât mai mult cel pornit de Putin, este simptomul unui recul sub nivelul istoric al interancțiunii civilizate între puteri – mai ales între niște puteri care și-ar fi putut învăța lecția din cele două războaie mondiale. Atunci când izbucnirea de conflicte armate nu poate fi împiedicată prin sancțiuni dureroase chiar și pentru apărătorii drepului internațional încălcat, alternativa necesară – în locul continuării războiului cu tot mai multe victime – este căutarea unor compromisuri suportabile.
Greșeala alianței a fost să lăse de la început agresorul rus în ceață privind scopul final al sprijinului
Obiecțiile sunt evidente: nu există deocamdată niciun indiciu că Putin s-ar angaja în negocieri. Tocmai din această cauză, nu ar trebui el forțat să cedeze prin mijloace militare? Mai mult, a luat decizii care fac aproape imposibile niște negocieri promițătoare. Aceasta pentru că, odată cu anexarea regiunilor estice ale Ucrainei, a creat o stare de fapt și a cimentat niște pretenții care pentru Ucraina nu sunt acceptabile.
Pe de altă parte, această mutare a fost poate un răspuns, fie el cât de neînțelept, la greșeala alianței vestice de a lăsa Rusia în ceață încă de la început privind scopul sprijinului său militar. Acest lucru lăsa deschisă perspectiva unui regime change, fapt inacceptabil pentru Putin. Prin contrast, declararea obiectivului de a restabili statu quo de dinainte de 23 februarie 2022 ar fi ușurat calea spre negocieri ulterioare. Dar ambele părți voiau să se descurajeze reciproc, stabilind niște limite bine fixate și aparent inamovibile. Aceste premise nu sunt foarte promițătoare, dar nici lipsite de speranță.
Pe lângă viețile omenești pe care războiul le cere în fiecare zi, cresc costurile pentru resursele materiale care nu pot fi înlocuite la nesfârșit. Iar pentru administrația Biden timpul se scurge. Măcar acest gând ar trebui să ne sugereze să facem presiuni pentru demersuri energice în vederea inițierii de negocieri si pentru căutarea unei soluții de compromis care să nu-i acorde părții ruse un câștig teritorial dincolo de statu quo-ul de dinainte de război și totuși să-i permită să-și salveze onoarea.
Făcând abstracție de faptul că șefi de guvern occidentali, precum Scholz și Macron, mențin contactul telefonic cu Putin, guvernul american, aparent divizat pe această chestiune, nu poate păstra rolul formal de actor nepărtinitor. Un rezultat durabil al negocierilor nu poate fi implementat în contextul unor acorduri de amploare fără SUA. Ambele părți beligerante sunt interesate de acest lucru. Aceasta se aplică pentru garanțiile de securitate pe care Occidentul trebuie să le ofere Ucrainei, dar se aplică și principiului că răsturnarea unui regim autoritar este credibilă și stabilă numai în măsura în care ea decurge din propria-i populație, fiind purtată din interior.
În general, războiul a atras atenția asupra unei nevoi acute de reglementare în toată regiunea Europei Centrale și de Est, care să depășească obiectul litigiului părților beligerante. Expertul în Europa de Est Hans-Henning Schröder, fost director al Institutului german pentru afaceri internaționale și de securitate din Berlin, a atras atenția asupra acordurilor de dezarmare și condițiilor-cadru fără de care niciun acord stabil între părțile implicate direct nu este posibil. Simpla disponibilitate a SUA de a se angaja în astfel de negocieri de anvergură geopolitică i-ar da lui Putin posibilitatea de a-și aroga meritul pentru ele.
Tocmai deoarece conflictul implică multe interese întrepătrunse, nu se poate exclude din start posibilitatea ca, până și pentru revedicările momentan diametral opuse, să se poată găsi un compromis care să fie onorabil pentru ambele părți.
Ludovic Orban pare că rămâne un contestatar pe viață al președintelui Klaus Iohannis și totodată unul dintre cei mai înverșunați critici, dincolo de relația apropiată pe care au avut-o până la momentul în care a pierdut funcția de premier și pe cea de lider al PNL.
Cea mai nouă critică adus de Orban lui Iohannis are legătură cu modul în care s-a constituit alianța dintre PNL și PSD, în contextul în care în spațiul public sunt discuții tot mai aprinse legate de rocada guvernamentală care se apropie.
După toate asigurările care au fost date privind continuitatea actualei coaliții de guvernare, la rândul său Orban consideră că rocada guvernamentală va avea loc, pentru că aceasta este strict dorința președintelui Iohannis, dar și pentru că acesta din urmă ar avea multe de pierdut dacă PSD nu va primi premier începând cu luna mai.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, eu anticipez că se va face rocada, pentru că la ora actuală PNL nu mai e un partid de sine stătător, comanda lui este la Cotroceni, această alianţă contra naturii a fost impusă de Iohannis şi Iohannis este cel mai vulnerabil în situaţia în care nu se face rocada(…)
Astăzi, din păcate, conducerea PNL, toţi cei care deţin funcţii în zona de guvernare atât la nivel central, cât şi la nivel local, ascultă orbeşte de ceea ce le cere Iohannis şi chiar dacă mai sunt unii care mai mârâie pe la colţuri, nu vor avea nici un fel de putere de a împiedica realizarea rocadei, ceea ce va fi catastrofal pentru PNL. (…)
Eu, dacă aş fi în PNL, n-aş accepta niciodată să votez la putere un premier PSD, cel care a fost inamicul politic. Probabil or mai fi câţiva membri PNL, câţiva parlamentari PNL care mai au probleme de conştiinţă legate de această complicitate la numirea unui premier aparţinând PSD. Probabil sunt ceva discuţii şi din cauza asta, atât Ciolacu, cât şi Ciucă, mai ales, mai sunt şi alţii care mai dau declaraţii pe tema asta, tot simt nevoia să repete că se va respecta protocolul”, a Orban, citat de Agerpres.
Un profesor din cadrul Universității Politehnice București a fost reținut ieri, iar astăzi va fi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, fiind acuzat de nu mai puțin de 31 de infracțiuni de luare de mită.
Acuzațiile aduse cadrului didactic universitar, care este totodată și director al Departamentului de Producere și Utilizarea Energiei din cadrul unității de învățământ, au legătură cu această calitate, anume că a solicitat și primit diverse sume de bani pentru implementarea unor proiecte.
Cristian Florian Dincă a fost prins în flagrant ieri, pe când primea 6.000 de lei de la cel căruia îi solicitase mai multe tranșe de bani considerați a fi mită, și care ulterior s-a transformat în martor în dosarul instrumentat de DNA.
„În perioada august 2020 – februarie 2023, inculpatul Dincă Cristian-Florian ar fi pretins și primit de la o persoană (martor în cauză), suma totală de 153.470 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, ca responsabil de proiect în cadrul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile “Asociat-474 PED/2020”, „Hybrid Solvent”, „In-No-Plastic”, „Dezvoltarea de solvent”, „Cap soft” derulate în cadrul Universității Politehnice din București.
Banii respectivi reprezentau aproximativ jumătate din indemnizația pe care martorul ar fi primit-o în contextul menționat mai sus, în calitate de angajat în cadrul proiectelor respective.
La data de 02 martie 2023, potrivit înțelegerii anterioare, inculpatul Dincă Cristian Florian ar fi primit de la martor suma de 6.000 de lei reprezentând tranșa aferenta salariului primit de acesta în luna februarie 2023, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, precizează procurorii anticorupție.
Premierul Nicolae Ciucă este sigur că nu vor fi surprize în momentul în care va sosi termenul scandent în ceea ce privește rotativa guvernamentală, când în fruntea Guvernului ar trebui să fie numit un prim-ministru social democrat.
Aseară, Ciucă a dat din nou asigurări că înțelegerea dintre PSD și PNL la momentul constituirii coaliției de guvernare va fi respectată, chiar în prezența liderului social democrat Marcel Ciolacu, împreună cu care a efectuat o vizită la Târgu Mureș, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operații Speciale.
Programul a fost destul de încărcat pentru o singură zi, pentru că, potrivit agendei, premierul a făcut un adevărat tur „de forță”: de la 10.00 a mers la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (Institutul Inimii), la 11.15 a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții conducerii Azomureș, la 12.00 a participat la evenimentele organizate cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operații Speciale Târgu Mureș – Ceremonia militară pentru sărbătorirea „Zilei Forțelor pentru Operații Speciale”, la 14.00 a fost la un exercițiu demonstrativ (tragere demonstrativă), în timp ce de la 15.30 a făcut o vizită la Fabrica de Lactate Mirdatod Prod SRL, iar la 16.30 o altă vizită, la compania IRUM, specializată în construcția de mașini și utilaje.
Abia de la 18.00 a răspuns unor întrebări în cadrul unei conferințe de presă, la Instituția Prefectului Târgu Mureș. Aici, fiind întrebat despre rocada dintre PNL și PSD, Ciucă a asigurat că „acum nu există altă soluţie şi nici un alt reper temporal decât acela al efectuării rocadei, aşa cum ne-am angajat când am constituit această coaliţie”.
Chiar dacă săptămâna trecută Ciucă a dat de înțeles că rotativa s-ar putea să nu se producă chiar pe 25 mai deoarece atunci e Înălţarea şi Ziua Eroilor și astfel de sărbători n-ar trebui umbrite de un eveniment politic, inclusiv la acel moment asigura că „schimbarea se va produce. (…) voi depune mandatul şi voi proceda pe acordul pe care l-am avut la rocada la guvernare”.
La finalul conferinţei de presă însă, jurnaliștii au vrut să știe dacă este posibil ca preşedintele Iohannis să desemneze un alt premier decât pe liderul PSD, Marcel Ciolacu.
„Pe mine mă întrebaţi?”, a replicat Ciucă, în timp ce Marcel Ciolacu a subliniat că „întrebarea este pentru domnul Iohannis”.
De profesie medic stomatolog, Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță se află la al doilea mandat, ajungând pe scaunul de primar după demisia predecesorul său, Cristian Popescu Piedone, în urma scandalului public declanșat de tragedia de la Colectiv.
În iunie 2012 a fost ales consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 4 București, fiind din iulie 2013 până în 5 iunie 2016 viceprimar al Primăriei Sectorului 4. Din 4 noiembrie 2015, după demisia primarului Cristian Popescu Piedone, a fost ales primar interimar, iar în 5 iunie 2016 a devenit primar în urma alegerilor locale.
Al doilea mandat l-a câștigat fără emoții în cadrul alegerilor locale care s-au desfășurat în septembrie 2022, scrutin în urma căruia a obținut 55% din voturi.
Cele două mandate ale lui Băluță sunt caracterizate de controverse și acuzații întâlnite aproape în cazul tuturor primarilor din București în ultimii ani, cu privire la cheltuirea irațională a banului public, la decizii de interes public adoptate fără consultarea locuitorilor și, nu în ultimul rând, în spinoasa problemă a locurilor de parcare și a modului în care sunt gestionate acestea de către primărie.
Daniel Băluță iese însă în evidență cu faptul că ține foarte mult la imaginea sa publică, în numele căreia nu a ezitat să încerce să bage pumnul în gura presei, să își impună articole favorabile în mass media sau chiar să plătească organe de presă pentru a prezenta activitatea primăriei ”într-o abordare pozitivă și pe un ton optimist”.
”Imagine instituțională pozitivă”
Astfel, Primăria Sector 4 va plăti 2 milioane de lei, în timp 36 de luni, ca realizările actualei administrații a sectorului să fie promovate prin materiale de televiziune, anunța în septembrie 2022 publicația Buletin de București.
Procedura de desemnare a câștigătorilor contractului a fost internă, doar cu un anunț pe SEAP, dar raportul de atribuire a fost publicat pe site-ul Primăriei. Câștigătoare au fost toate cele 3 televiziuni participante, adică RTV, Antena 3 și Realitatea Plus.
Potrivit sursei citate, scopul contractului este ”informarea cetățenilor dar și construirea, promovare și menținerea unei imagini instituționale pozitive”.
Iar Primăria știe și cum trebuie puse în practică toate aceste cerințe. În caietul de sarcini există o serie de indicații tehnice privind viitoarele materiale de televiziune. E stipulat clar că Primăria poate cere modificarea unei știri, prin ajustarea conceptului.
O achiziție similară, de publicitate TV, a fost lansată și în 2020, doar că nu există, pe pagina Primăriei, un raport de atribuire.
La finalul anului 2021, o instituție din subordinea primarului Daniel Băluță a dat 134 de mii de lei, adică 28 de mii de EURO, presei din România pentru ”servicii de informare”.
Contractul a fost atribuit direct de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4 către agenția Complete Media care, ulterior, a împărțit banii la mai multe publicații online și televiziuni.
Iar televiziunile plătite din bugetul Primăriei nu sunt singurul mod în care Daniel Băluță își face publicitate. O anchetă Buletin de București a scos la iveală, în noiembrie 2021, că primarul sectorului 4 are o adevătată armată de troli care îl promovează și îl laudă pe platformele sociale.
Este cunoscut de altfel în rândul jurnaliștilor faptul că Daniel Băluță se prezintă de obicei la interviurile care au loc în redacții cu fotograful personal și nu prea riscă să se lase pe mâna fotografilor din presă, care i-ar putea populariza o imagine cu care nu este de acord.
Război la baionetă cu mass media
Daniel Băluță s-a lansat de altfel într-un lung război de uzură în justiție cu reprezentanții mass media, pe care până acum în general l-a pierdut, cotidianul Libertatea, dar mai ales redactorul-șef Cătălin Tolontan fiind principalul nemesis al edilului.
Astfel, anul 2021 s-a încheiat cu trei procese pierdute de primarul PSD Daniel Băluță, în luna decembrie, în fața jurnaliștilor de investigație, scrie libertatea.ro.
Iar primarul Daniel Băluță și primăria pe care o conduce dau în judecatăLibertatea după aproape fiecare articol, adunându-se astfel zeci de procese în care se pierd bani publici, arată sursa citată.
În cadrul unui astfel de proces, Primăria Sectorului 4 a cerut o ordonanță președințială prin care să corecteze un interviu cu un ”drept la replică”, reclamând că nu s-a făcut ”cenzurarea afirmațiilor” intervievatului.
Daniel Băluță a fost nemulțumit de afirmațiile apărute în spațiul public în urma interviului luat de Libertatea directorul Colegiului Șincai, profesorul de matematică Mircea Țeca.
Acțiunea Primăriei a fost în cele din urmă respinsă în justiție, dar, dacă ar fi avut succes de cauză, ar fi însemnat că jurnaliștii din România puteau fi obligați să găzduiască pozițiile autorităților de stat, trimise după publicarea articolelor, indiferent ce ar fi conținut aceste poziții oficiale.
Lucrurile au mers de altfel mai departe, primarul Daniel Băluță acuzând jurnaliştii Newsweek şi Libertatea de ”constituirea unui grup infracţional organizat”, acuzații în urma cărora mai mulți jurnaliști au ajuns să dea declarații la DIICOT.
După ce jurnaliştii au ajuns la DIICOT, Rise Project a dezvăluit că Simona Mihaela Oprea, partenera de viaţă a procurorului Ionuţ Edi Oprea – cel care se ocupa de cazul jurnaliştilor, a fost avocata lui Marian Goleac (fostul şef ADP 4, mâna dreaptă a edilului de la Sectorul 4) şi lui Antonio Goleac (şef în poliţia locală a sectorului, fiul lui Marian), într-un dosar la DNA în 2019, așa cum scrie paginademedia.ro.
Băluţă le-a făcut plângere la DIICOT jurnaliştilor în urma unor articole de presă care nu-l vizau direct, dar a acuzat Libertatea că i-a lezat imaginea prin anchetele publicate. Primarul a câștigat în primă instanță, dar decizia definitivă i-a exonerat pe jurnaliști de acuzațiile aduse de edil.
Textele incriminate tratează presupusele legături dintre Băluţă, Marian Goleac (fost şef al ADP Sector 4 şi un apropiat al primarului Băluţă) şi Clanul Sportivilor.
Clanul Sportivilor de la Primărie
Acuzațiile ce vizează o legătură strânsă între primăria condusă de Daniel Băluță și așa-numitul Clan al Sportivilor au inundat însă pentru o bună bucată de timp mai multe din organele de presă centrale autohtone.
Cunoscuta producție bazată pe jurnalism de investigație ”România, te iubesc!” de la Pro Tv a dedicat mai multe emisiuni modului în care gruparea interlopă Clanul Sportivilor a reuşit să influenţeze viaţa politică a Sectorului 4.
Marian Goleac, fost taximetrist în Piaţa Sudului, un personaj lacom şi lipsit de scrupule, a devenit rapid şeful Administraţiei Domeniului Public în Sectorul 4, potrivit ”România, te iubesc!”.
”Primăria Sectorului 4 sau instituţii din subordine sunt cimitirele elefanţilor cu epoleţi. Rezervişti din MAI, Apărare sau SRI, pensionaţi cu indemnizaţii deloc mici, nu se sfiesc să-şi aducă contribuţia la protejarea unor grupuri de interese care nu coincid întotdeauna cu agenda cetăţenilor.
Poliţia Locală sector 4 a fost condusă până de curând de un fost angajat al Serviciului Român de Informaţii, Ion Badea, fost şef al Unităţii de analiza SRI. Intrat în 1984 în Securitate, acesta a lucrat şi pentru Sorin Ovidiu Vântu şi este mason în Marea Lojă Naţională din România. Director Executiv a fost Marius Nițu, tot un tânăr pensionar SRI, care pe lângă pensia grasă din sistem a încasat şi bani de la compania primăriei.
Fiul lui Marian Goleac este şeful de la Ordine şi Linişte Publică din Poliţia Locală Sector 4. Un tânăr cu ascensiune profesională fulminantă care nu se sfieşte să se afişeze cu bunuri cu mult peste posibilităţile pe care i le oferă leafa de poliţist, dar şi cu prietenii suspecte.”, dezvăluie în 2021 sursa citată.
Primăria S4, campioana ridicărilor de mașini în 2022
În ceea ce privește activitatea efectivă de administrare a Sectorului 4, primarul Daniel Băluță a ajuns în atenția opiniei publice cu mai multe controverse care au avut loc atât în primul mandat, dar mai ales în cei doi ani care au trecut de la ultimele alegeri locale.
Astfel, Primăria a anunțat în vara anului 2021 că toate locurile de parcare de pe marile bulevarde din Sectorul 4 vor fi suspuse unui regim de taxare, iar banii vor fi încasați la nivel de sector.
”Este un lucru foarte simplu care poate îmbunătăţi viaţa oamenilor, de aceea nici tariful pe care îl avem nu este unul mare, pentru că ne interesează ca oamenii să conştientizeze în primul rând de ce este nevoie de această măsură. Pe de altă parte, este important de ştiut că Sectorul 4 a investit în infrastructura marilor bulevarde peste 200 de milioane de lei. Ca atare, toate aceste locuri de parcare noi sunt create de Sectorul 4, este o investiţie pe care cetăţenii Sectorului 4 trebuie să o recupereze în timp. Ca atare, este un gest de normalitate această reglementare a costurilor pentru locul de parcare. Se va aplica de luni, 23 (august 2021 – n.r.). Toate asperităţile de comunicare cu Primăria Municipiului Bucureşti sunt convins că le vom soluţiona cu înţelepciune”, a explicat Băluţă.
”Asperitățile de comunicare” se refereau la declarațiile făcute anterior de Stelian Bujduveanu, viceprimar al Capitalei, care a atras atenția că Primăria Sectorului 4 intră peste atribuțiile Primăriei Generale.
”Atrag atenţia că Primăria Sector 4 nu poate administra în regim de plată cu ora parcările de pe marile bulevarde, întrucât decizia intră în contradicţie cu prevederile Strategiei de parcare pe teritoriul Municipiului Bucureşti. Sectoarele administrează numai parcaje de reşedinţă, exploatarea lor făcându-se prin închiriere către persoanele fizice îndreptăţite, pe bază de contract cu durata de valabilitate de 1 an şi cu posibilitatea reînnoirii. Chiar şi pentru parcajele de reşedinţă administrate de sectoare, tarifele diferenţiate sunt stabilite doar de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti”, a avertizat viceprimarul Capitalei.
Daniel Băluță și-a urmat însă planurile nestingherit, ca și în ceea ce privește ridicarea autoturismelor, motivând de fiecare dată, bineînțeles, cu interesul superior al cetățenilor din Sectorul 4.
Astfel, doar în numele acestui interes al cetățenilor, desigur, Primăria Sectorului 4 a ridicat nu mai puțin de 700 de mașini pe lună în primele șapte luni ale lui 2022, fiind campioana indiscutabilă a Capitalei în competiția pe sectoare care se dă în dauna posesorilor de autoturisme.
Poliția Locală patrulează în permanență pe marile bulevarde și, dacă nu le ridică, măcar blochează roțile mașinilor parcate altfel decât dorește Primăria.
”În primele 7 luni ale acestui an, de pe raza Sectorului 4 al Capitalei au fost ridicate un număr de 4.900 autovehicule parcate/staționate neregulamentar pe domeniul public, față de 3.600 de astfel de ridicări efectuate în decursul anului 2021. Astfel de acțiuni pot avea loc zilnic, în cazul în care situația din teren impune acest gen de intervenție”, a transmis Primăria Sectorului 4, la solicitarea spotmedia.ro.
Dacă merge să își recupereze mașina în primele 24 de ore de la ridicare, proprietarul va achita 300 de lei. Pentru fiecare zi de întârziere, suma de plată crește cu 50 de lei.
Acțiunea de ridicare a mașinilor din sector a fost demarată în iunie 2021 și de ea s-au ocupat Poliția Locală și Direcția Mobilitate Urbană înființată de Băluță în cadrul Primăriei Sectorului 4.
Doar că înființarea acestei direcții a fost ”un pic ilegală”, în condițiile în care s-a făcut fără acordul Primăriei Generale.
Astfel, Direcția Mobilitate Urbană a fost înființată pe 30 ianuarie 2018, printr-o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 4, dar Consiliul General al Primăriei Capitalei a ratificat înființarea sa abia în decembrie 2022.
Timp de mai bine de patru ani Direcția Mobilitate Urbană a administrat locurile de parcare din Sectorul 4, a încasat, dar a și cheltuit bani publici fără să aibă toate aprobările cerute de lege.
sursă foto: Facebook
Potrivit legii 215/2001, consiliile locale pot înființa şi organiza instituții şi servicii publice de interes local care să servească nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale, iar în cazul primăriilor de sector e nevoie și de girul Consiliului General, care ar fi trebuit dat înaintea votului din consiliul local, scrie Buletin de București.
Demolarea și relocarea grădinițelor
Un alt scandal public a izbucnit în momentul în care Primăria Sectorului 4 a decis relocarea a sute de copii în grădinița amenajată în Grand Mall Arena.
Inițiativa pleacă de la o premisă lăudabilă, consolidarea grădinițelor din sector care au fost declarate ca având un risc seismic ridicat, timp în care copiii au fost mutați, cu titlu temporar, în locul amenajat de primărie în interiorul Centrul Comercial Grand Arena de pe Bulevardul Metalurgiei.
Au existat însă numeroase declarații de nemulțumire din partea părinților, care au acuzat faptul că au fost anunțați în ultima clipă, că decizia a fost luată fără consultarea lor, că spațiul amenajat de primărie nu este propice desfășurării unui program de grădiniță.
Unii au spus chiar că primăria nu a ajutat la relocarea copiilor, care s-a făcut pe timpul și combustibilul părinților.
Foto Facebook – Daniel Baluta
De asemenea, în spațiul public au apărut discuții și cu privire la costurile lucrărilor care au fost făcute la grădinița din mall, existând unele acuzații că oameni din primărie au tras spuza pe turta lor prin achitarea unor facturi nejustificate.
În plus, au existat și acuze că, prin chiria pe care o plătește centrului comercial, Primăria Sectorului 4 a luat decizia doar pentru a salva Grand Mall Arena de la o situație financiară delicată.
”Cea mai mare grădiniță din România”
”Cea mai mare gradiniță din România va funcționa începând cu data de 1 martie (2019 – n.r.), în Centrul Comercial Grand Arena, situat pe Bulevardul Metalurgiei nr. 12-18, din Sectorul 4 al Capitalei.
Amenajată pe o suprafață de 3.500 de metri patrați, noua grădiniță oferă condiții unice de studiu, și cel mai important, siguranță pentru desfășurarea activităților zilnice, pentru peste 500 de copii preșcolari, înscriși la diferite grădinițe din Sectorul 4, ce vor fi relocate temporar, rând pe rând, ca urmare a începerii lucrărilor de consolidare și modernizare, a căror complexitate nu permite executarea lor concomitent cu desfășurarea orelor de curs (…).
Noua grădiniță va avea o capacitate de peste 500 de locuri pentru copii preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 – 6 ani, distribuiți în 25 de grupe (…).
Spațiul este închiriat pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 3 ani. Prețul este de 5,20 euro/mp/lunar fără TVA. Mai mult, Primăria Sectorului 4 va beneficia de o perioadă de grație de 27 de luni, în care nu datorează chiria.
Aproximativ 2.000.000 de lei de la bugetul local este suma pe care Primăria Sectorului 4 a alocat-o pentru amenajarea grădiniței.”, anunța comunicatul primăriei.
”Discutăm despre cea mai mare grădiniţă, organizată şi utilată după standarde europene. (….) Solicitările pentru grădiniţă în Sectorul 4 sunt, din partea părinţilor, într-o creştere exponenţială. (….) Această zonă a Bucureştiului este într-o expansiune absolut impresionantă, astfel încât atât din punct de vedere al infrastucturii şi, mai ales, din punct de vedere al infrastructurii şcolare trebuie să venim în întâmpinarea nou-veniţilor în Sectorul 4. Toate unităţile şcolare trebuie să aibă autorizaţie de securitate la incendiu. (….) Pregătim inclusiv pentru zona Tineretului o astfel de locaţie”, a afirmat Primarul Daniel Băluţă.
Ulterior, Primăria Sectorului 4 a anunțat demolarea si reconstrucția a cinci grădinițe, pentru că au fost încadrate în clasa I de risc seismic. Activitatea lor a fost relocată în alte spații amenajate temporar, spre nemulțumirea părinților.
Unul din aceste spații a fost amenajat la parterul unor blocuri dintr-un ansamblu rezidențial construit la marginea Bucureștiului, în câmp, potrivit ziare.com.
Părinții au acuzat primăria că nu au fost anunțați de această decizie și că în noul spațiu nu există condiții adecvate pentru funcționarea unei grădinițe – zona unde este acesta, fără mijloace de transport în comun, accesul dificil pentru mașinile pompierilor sau ale ambulanței, imposibilitatea desfășurării activităților în aer liber cu copiii, asigurarea mâncării prin catering.
Scandalul Pasajului Unirii
Pasajul Unirii din București este ultimul scandal public în care a fost implicată Primăria Sectorului 4, care s-a soldat din păcate și cu un deces.
În contextul în care Primăria Generală a declarat, prin Nicușor Dan, că nu are fonduri pentru lucrările obligatorii de consolidare a pasajului, Primăria Sectorului 4 și-a asumat această sarcină, dar rezultatele sunt extrem de controversate.
”Este o chestiune care ţine exclusiv de Primăria Sectorului 4, care a preluat de la Administraţia Străzilor întreaga lucrare, şi cea trecută – pentru pasaj şi cea viitoare – pentru planşeu. Este e o chestiune pe care o să o lămurească autorităţile (…).”, s-a spălat din nou pe mâni de responsabilitate Nicușor Dan, în decembrie 2022, în urma numeroaselor accidente rutiere care au avut loc după executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a pasajului.
Primăria Sectorului 4 a anunțat în mai 2022 că va demara lucrări de reabilitare și punere în siguranță a pasajului, fapt pentru care o echipă de experți a inspectat construcția în vederea stabilirii măsurilor și intervențiilor necesare consolidării acesteia.
În septembrie 2022, redeschiderea circulației în pasaj a fost anunțată prin intermediul unui comunicat de presă triumfalist dat publicității de Daniel Băluță:
”În numai două luni, Sectorul 4 a pus în siguranţă cel mai important obiectiv de infrastructură din Capitală, care devine astfel cel mai tehnologizat şi modern tunel rutier din România!
Aşa cum a anunţat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, în data de 19 iunie, Pasajul rutier Unirii se redeschide circulaţiei înainte de începerea noului an şcolar. După 77 de zile de muncă, fără niciun fel de întârziere, lucrările de punere în siguranţă a celui mai important obiectiv de infrastructură din Capitală s-au încheiat. Urmare a unei investiţii de 12 milioane de euro, Pasajul rutier Unirii, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a devenit cel mai sigur tunel rutier, din punct de vedere al infrastructurii din România, dar şi cel mai tehnologizat din ţară(…)”.
”Am promis, am făcut! Alături de echipa mea de la primărie şi având parte de susţinerea oamenilor, am reuşit în timp record să punem în siguranţă Pasajul Unirii! Am arătat astfel, încă o dată, că SE POATE! Pentru toate acestea, mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea acestui obiectiv, proiectanţilor, constructorilor şi, în mod deosebit, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru sprijinul acordat în asigurarea finanţării!”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.
Pentru a crește vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat și bandă LED pe o suprafață de 4 kilometri. Totodată, la suprafață au fost instalați 30 de stâlpi de iluminat precum și 150 de proiectoare (pe rampă), astfel încât iluminatul în pasaj să devină un ghidaj de siguranță pentru șoferi.
Doar că după redeschidere șase vehicule de mari dimensiuni au rămas blocate, fie în poarta gabaritică, fie în tunelul rutier.
În primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii, care arată și verifică înălțimea maxim admisă.
Pe 8 septembrie, Pasajul Unirii, proaspăt reabilitat de Primăria Sectorului 4, a fost blocat de un TIR care a acroșat limitatorul de înălțime.
Apoi, pe 21 septembrie un camion a rămas blocat în Pasajul Unirii din Bucureşti, după ce şoferul a ignorat limitatorul de înălţime şi a forţat trecerea prin tunel, astfel că plafonul a fost deteriorat.
În 23 decembrie, o persoană a murit, iar alte 21 de persoane au fost rănite după ce un autocar cu aproape 50 de turiști greci au intrat în limitatorul de înălțime de la Pasajul Unirii din Capitală, potrivit ziare.com.
Și mai grav, în ianuarie 2023 s-a luat decizia închiderii traficului greu la suprafață, ca urmare a tasării șoselei deasupra pasajului, iar Primăria Sectorului 4, în loc să primească laude pentru lucrările de reabilitare, a ajuns să fie ținta acuzațiilor și nemulțumirilor.
Una dintre cele mai grave acuzații este că primăria a cheltuit 12 milioane de euro pe lucrări de fațadă, în loc să pună pe primul plan siguranța circulației în zonă.
Fostul ministru al Apărării, senatorul PSD Vasile Dîncu, a fost decorat astăzi cu un premiu de stat al Ucrainei, printr-un ordin semnat de președintele Volodimir Zelenski.
Acordarea distincției a fost efectuată în cadrul unei ceremonii, de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în România, Prokopchuk Igor.
Distincția primită de Dîncu astăzi se numește Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept gradul III, decretul având legătură cu „decorarea cu premiul de stat al Ucrainei pentru merite personale, semnificative, în consolidarea cooperării interstatale, susținerea suveranității de stat și a integrității teritoriale a Ucrainei și contribuția semnificativă la popularizarea statului ucrainean în lume”.
Ordinul este semnat în august 2022, când Dîncu era încă ministru al Apărării. Ulterior însă, acesta și-a dat demisia, în legătură cu unele afirmații controversate legate tocmai de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Vasile Dîncu a demisionat din funcție în octombrie 2022, după ce a spus că „singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”, intrând într-un conflict aproape deschis cu președintele Klaus Iohannis.
Dîncu și-a motivat la acel moment decizia de a demisiona prin aceea că nu poate colabora cu președintele României, în contextul în care mai multe voci din mediul politic i-au cerut demisia.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
