Cel mai „fierbinte” subiect politic al momentului se centrează în jurul posibilei candidaturi a edilului Sectorului 5 la Primăria Capitalei, aspect asupra căruia „candidata la candidatură” din partea PSD, Gabriela Firea, asigură că o va susține, dacă va fi cazul.
Ieri, în cadrul unei conferințe a Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), Cristian Popescu Piedone și-a anunțat intenția să intre în cursa pentru Primăria Capitalei, în contextul „bâlbelor” politice care au făcut ca, până acum, partidele să nu anunțe „rapid” un candidat.
„Dacă nu puteți voi, POT EU! Dacă orgoliile VOASTRE sunt mai presus de interesele cetățenilor, trageți obloanele, închideți partidele și lăsați Bucureștiul în seama celor dispuși să muncească pentru dezvoltarea lui!” a afirmat ieri Piedone.
Acestor declarații au urmat altele, inclusiv din partea Gabrielei Firea. Aceasta a punctat că, dacă ar fi cazul, l-ar susține pe Piedone, dar și pe primarii de sector Robert Negoiță și Daniel Băluță, ambii de la PSD, subliniind însă că „în continuare, susținătorii mei ar vrea să mă întorc la primărie”: „Am o datorie morală față de bucureștenii care ar dori să mă întorc la primărie, cu care m-am întâlnit de multe ori în această perioadă. Am o datorie morală față de colegii mei de la PSD București pentru că ei doresc ca eu să-i reprezint și împreună să formăm o echipă”, a avertizat Firea la Digi24.
Firea a punctat însă și asupra unui alt aspect, asupra căruia și Piedone atrăgea ieri atenția. Anume că ar cam fi timpul ca alianța „puterii să nu-și mai fluture orgoliile în public și să-și anunțe rapid candidatul pentru Capitală”.
„Campania electorală a început deja. Și în București, și în țară sunt deja afișe. (…) Și cu toții avem o datorie morală să spunem exact care sunt candidații. (…)
Dacă din anumite motive de politiă internă sau de calcule ale negocierii în coaliție nu voi fi eu desemnată candidat pentru Primăria Capitalei, voi susține un alt coleg de-al nostru, fie că este vorba despre colegii de la sectoarele 3 și 4, Robert Negoiță și Daniel Băluță, și de asemenea, aliat cu PSD, PPUSL – și mă refer la Cristian Popescu Piedone”, a spus Firea, pentru sursa citată.
Primarul USR al Brașovului, Allen Coliban, a fot invitat aseară la Digi24, pentru a răspunde câtorva întrebări, în special legate de realizările sale în acest prim mandat.
Însă nu au lipsit nici discuțiile vizavi de problemele penale cu care se confruntă una dintre „mâinile” sale drepte, viceprimărița Flavia Boghiu, care este cercetată pentru abuz în serviciu.
Procurorii anticorupție spun că Flavia Boghiu, „cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară și fără aprobarea autorității publice deliberative (Consiliul local), ar fi permis, în mod nelegal și cu titlu gratuit, unei asociații, să folosească imobilul denumit „Catacombe Brașov”, aflat în proprietatea Primăriei municipiului Brașov, pentru organizarea unor evenimente”, însă Coliban crede că acuzațiile se vor dovedi nefondate.
„A dat o hrubă nefolosită, o catacombă, unui ONG să realizeze un muzeu”, a explicat primarul Brașovului pentru sursa citată, punctând că „Flavia este nevinovată. Sunt convins că justiția va face clar acest lucru”.
„Un astfel de demers, de a căuta dreptatea, durează foarte mult timp. Este trist că se suprapune un astfel de subiect fix înainte de o campanie electorală. (…)
Avem toate cazurile prezentate în perioada recentă la nivel național: portbagaje pline cu bani, oameni care folosesc avioane private să se ducă să mănânce caviar în insula Capri, iar asta dintr-o mită din bani publici. Deci sunt oameni care au băgat mâna în buzunarul public și au luat pentru ei bani. Ce i se reproșează Flaviei? Faptul că a dat o hrubă nefolosită, o catacombă, unui ONG să realizeze un muzeu. (…)
Nu a dat catacomba, este învinuirea care i se aduce. Pentru că, în fapt, nu avea nici măcar atribuțiile gestionării patrimoniului, aparțineau celorlalți viceprimari. (…)
Este o manevră și o acțiune cu miză politică, cea de față. Când discutăm despre corupție, reformă, asanarea morală a clasei politice, pe de o parte avem oameni politici în funcție care fac trafic de influență, care iau mită, care fură din banul public, pe de altă parte un muzeu în care și administrația, dar și cei care l-au organizat sunt învinuiți că au încălcat legea. (…)
Este o informație care are deja 3 ani vechime. Eu chiar pledez și mizez că justiția, prin toate pârghiile și instrumentele ei, va face cât mai repede curat și lumină în astfel de cazuri”, e de părere primarul Allen Coliban.
Depozitele de deșeuri ilegale încă „sufocă” anumite zone din România, iar Comisia Europeană a dat un nou ultimatum țării noastre.
Ieri, CE a trimis României un aviz motivat pentru nerespectarea integrală a Directivei privind depozitele de deșeuri și a Directivei-cadru privind deșeurile, iar țara noastră are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
„În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se arată într-un comunicat de presă.
Într-adevăr, din 2017 de când România s-a angajat să ia măsuri privind depozitele neconforme, din cele 101 depozite de deșeuri au fost închise și reabilitate 92. Dar obligația asumată de țara noastră a fost aceea că toate cele 101 pentru care nu au fost eliberate autorizații vor fi închise/ reabilitate, iar pentru nerespectarea integrală a obligației, în octombrie 2020 România a primit de la CE o scrisoare de punere în întârziere.
Acum, există un nou calendar pentru închiderea și reabilitarea celor nouă depozite de deșeuri rămase: 2026 – 2028 pentru cinci dintre acestea, dar „este incert pentru celelalte patru depozite de deșeuri”. De aici și decizia Comisiei, de a emite un aviz motivat adresat României.
„Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.
Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor”, se explică într-un comunicat de presă, cu mențiunea că toate statele membre „au obligația de a recupera și elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor”.
Ieri, printr-un anunț făcut de la tribuna PUSL Cristian Popescu Piedone și-a anunțat POSIBILA candidatură la Primăria Bucureștiului. Asta înseamnă că Popescu intră de fapt în cursa pentru a-l înlocui pe Nicușor Dan. Momentul, ales cu mare grijă, coincide cu anunțarea comasării alegerilor eurodeputaților cu localele.
Toate calculele au luat-o la vale. Pentru că dacă proaspătul declarat nevinovat și eliberat din pușcarie va candida și va fi ales Primar General…ei bine alianțele ulterioare nu mai pot sta în formula actuală.
Piedone țipă de vreo trei luni de zile că EL împreună cu Băluță și cu Negoiță vor da Primarul General. Ceea ce înseamnă că dacă el și-a anunțat candidatura are deja înțelegerea făcută cu ceilalți doi. Iar cei trei este clar că nu se vor opri după alegerea lui Popescu.
La momentul acesta al dimineții este clar că situația de acum 24 de ore este schimbată radical. Noaptea albă care a trecut este rezultatul bâlbelor și indeciziei mai marilor zilei și arată faptul că, clasa politică dominantă va juca probabil după ce le va cânta primarul de la 5.
Dacă până ieri Nicușor era dat câștigator clar, azi invizibilul primar face cunoștință, în sfârșit, după aproape un mandat cu realitatea reală. USR-ul și Ludovic Orban simt cum intră într-o realitate care nu poate fi explicată de susținătorii fanatici de pe facebook ori instagram sau facebook. Ciocanul realității i-a lovit în moalele capului iar acum vor începe atacurile cu mulți stropi în fața gurii în online.
Este împotriva a tot ce au învățat ei acolo unde au învățat ca unul de-a făcut pușcărie să le ia felia de tort din farfurie. Realitatea reală este dură, știm, pentru că noi acolo trăim.
Dacă până ieri Gabriela Firea era candidatul pentru moment, acum este candidat la a-l susține pe Popescu. Dacă Sebastian Burduja voia să ne aducă lumina (și) în București, acum este condamnat la mâncat floricele în fața televizorului. Și, probabil cel mai grav, Marcel Ciolacu trebuie să-și schimbe strategia de viitor (care viitor?), și poate Firea, după ce se va liniști va înțelege că de fapt Popescu a ajutat-o, chiar dacă acum pare altfel.
Însă problemele lor nu se termină aici. Dacă își va anunța candidatura pentru București, Popescu poate influența alegerea primarilor de la sectoarele 1 si 2, vașnicii useriști care vor da din nou vina pe oamenii răi care le vor răul.
Dar dacă Bucureștiul ”pică” pentru USR-iști…vor urma oare și Brașovul, Bacăul ori Timișoara, orașe care s-au autocondamnat la involuție acum trei ani și puțin? Și dacă useriștii ies din București…oare cum vor arăta alegerile parlamentare pentru ei și pentru Ludovic?
Iată ca o posibilă candidatură la Primăria Capitalei schimbă întreaga clasa politică și dă peste cap, aproape în ultimul ceas toate calculele și aranjamentele cinice din spatele alianțelor de carton.
Primul pas a fost făcut, zarurile au fost aruncate, însă nu s-au oprit…este doar o perdea de fum sau Popescu Piedone chiar va candida?
Un agent de poliţie din cadrul Secţiei 5 Poliţie Craiova a fost reținut într-un dosar Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, într-un dosar penal care vizează săvârşirea infracţiunilor de trafic de influență şi cumpărare de influență.
Faptele imputate polițistului au fost puse cap la cap chiar de colegii acestuia, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dolj, în condițiile în care exista suspiciunea că omul legii trăgea sfori pentru a obține soluţii favorabile în două dosare penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Nu gratis, ci pentru bani.
Aproximativ 4.000 de euro a solicitat polițistul unui șofer, care ulterior l-a și denunțat, promițându-i acestuia că îl va scăpa de acuzații într-un dosar la regimul circulației. Ulterior, polițistul ar fi făcut aceeași promisiune și în legătură cu un alt dosar.
Totul ar fi început în urmă cu un an, în cursul lunii ianuarie 2023, când inculpatul a promis că, dacă va primi banii, va interveni „pe lângă un alt lucrător de poliţie din cadrul Secției 5 Poliție Craiova, care instrumenta un dosar penal în care se efectuau cercetări față de denunţător, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, pentru ca lucrătorul de poliție să propună o soluţie de renunţare la urmărirea penală în cauză şi implicit denunţătorul să îşi recupereze mai repede permisul de conducere reţinut”.
Polițistul a și primit mare parte din sumă, arată DGA, în mai multe tranşe, până la 3.700 de euro, în intervalul ianuarie – august 2023.
„Ulterior, la data de 06.02.2024, conform înţelegerii anterioare, martorul denunţător i-a remis inculpatului suma de 400 de euro, sumă care a fost găsită în autovehicului condus de inculpat, cu ocazia activităţii de prindere în flagrant organizată de o echipă formată din procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Dolj.
Totodată, s-a mai reţinut faptul că, la data de 06.02.2024, inculpatul, actualmente agent de poliție în cadrul IPJ Dolj – SAS, a pretins aceluiaşi martor-denunţător suma de 500 de euro, pentru a interveni pe lângă un lucrător de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Craiova – Biroul Rutier, care instrumentează un alt dosar penal în care se efectuează cercetări față de acelaşi martor-denunţător sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, pentru ca lucrătorul de poliție să propună o soluţie favorabilă în cauză.
Față de agentul de poliție, la data de 06.02.2024, s-a dispus măsura preventivă a reținerii, acesta fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență”, detaliază DGA.
Taximetriștii din București au ieșit astăzi în stradă, într-o acțiune de protest, a doua în acest an.
Protestele par însă că s-au încheiat, cel puțin pe moment, după o întâlnire avută de protestatari la Guvern.
Protestatarii nu sunt chiar ai nimănui, ci fac parte din propriile asociații. Una dintre acestea, Asociația Șoferilor de Taxi București – Ilfov, anunțase protestul de astăzi, subliniind că este un demers autorizat, care va avea loc „în intervalul 09.00 – 14.00”, în Piața Constituției.
„Exact ca și protestul din data de 29.01.2024 cerintele noastre sunt neschimbate … În continuare cerem modificarea Legii 204/2019 și cerem un statut concurential corect. Având în vedere declarația reprezentanților din transportul alternativ prin care suntem „MINORITATE” protestul va demonstra că suntem UNIȚI și că încă suntem un domeniu de activitate care trebuie băgat în seamă.
Cinste colegilor care se mobilizează în această acțiune de protest”, transmitea Asociația, cu precizarea că protestul este organizat „de toate cele 6 asociatii care au întreprins acest demers”.
Acțiunea se pare că a avut efect, iar reprezentanții Guvernului au aplecat urechea la doleanțele protestatarilor. Potrivit lui Cristian Coman, preşedinte al Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti-Ilfov, se așteaptă ca punctele asupra cărora s-a convenit să fie puse în practică și că „momentan acţiunile de protest au fost oprite”.
„La întâlnirea de la Guvern au fost agreate cele 5 puncte pe care noi le-am solicitat. Ni s-a promis că va fi un dialog social pe cele 5 criterii pe care le-am cerut. Aşteptăm să vedem şi un document oficial în acest sens”, a precizat acesta, citat de Știri pe Surse.
Punctele asupra cărora se face referire sunt: Respectarea art. 6 din Legea 204/2019 cu privire la fiscalizarea curselor şi comisioanelor printr-o entitate fiscală înregistrată la ONRC cu suspendarea avizului tehnic până la intrarea în legalitate; Limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, având ca rezultat protejarea calităţii vieţii şi aerului, aglomerării traficului şi poluarea din marile oraşe; Eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru auto deţinute de operatori cu contract de comodat sau închiriere; Ridicarea pragului de autorizare la vechimea maşinii, minim E6; Interzicerea colantării sau aplicarea regulamentelor locale cu privire la reclame, pe autoturisme la platformele digitale; Eliminarea „tarifului dinamic”, potrivit recomandărilor de la Consiliul Concurenţei cu privire la practicile înşelătoare.
Flavia Ramona Boghiu, viceprimar al municipiului Brașov din partea USR, este cel mai nou suspect într-un dosar intrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Boghiu este acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, aceeași acuzație în dosar fiindu-i adusă și șefei Serviciului Administrarea Patrimoniului și Urbanism Comercial (SAPUC) din cadrul Primăriei municipiului Brașov.
Faptele imputate celor două s-ar fi derulat timp de câteva luni, din aprilie și până în august 2021, iar despre dosar, Boghiu arată că este cunoscut drept cel al „Catacombelor de După Ziduri”. Flavia Boghiu a și avut un mesaj, firește: „Sunt nevinovată și voi colabora cu organele de anchetă în speranța ca acest dosar să fie soluționat cât se poate de repede”.
Până la soluționare, DNA arată că „există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă” că, „în perioada 01.04. – 10.08.2021, cele două suspecte, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară și fără aprobarea autorității publice deliberative (Consiliul local), ar fi permis, în mod nelegal și cu titlu gratuit, unei asociații, să folosească imobilul denumit „Catacombe Brașov”, aflat în proprietatea Primăriei municipiului Brașov, pentru organizarea unor evenimente”.
Și, potrivit DNA, „prin demersurile menționate mai sus ar fi fost produs Primăriei municipiului Brașov un prejudiciu total de 304.010 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru asociația respectivă”.
În replică, Flavia Boghiu a transmis că totul este pur politic, dat fiind că ne aflăm „în anul electoral 2024” și pleacă de la o plângere a viceprimarului PNL Sebastian Rusu, alături de o sesizare a unui dezvoltator imobiliar „care voia să construiască blocuri pe dealurile Brașovului”.
„Am fost invitată (…) la DNA pentru a mi se aduce la cunoștință o calitate generică de suspect în dosarul Catacombelor de După Ziduri. În 2021, Asociația Amural a desfășurat în Catacombele de După Ziduri un proiect cultural unic în România – Brașov Underground Museum, la a cărui inaugurare am fost prezentă în calitate de viceprimar cu atribuții în domeniul culturii.
În urma acestui eveniment, în 2022, Viceprimarul PNL Sebastian Rusu mi-a făcut plângere penală. Ironic este că Serviciul Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial, cel care se ocupă cu administrarea patrimoniului și ocuparea temporară a domeniului public se afla în subordinea dânsului. Acest dosar a fost clasat în 2022.
Ulterior, în urma unei noi plângeri făcute tot de viceprimarul Sebastian Rusu împotriva mea, dosarul a fost redeschis. Mai multe informații despre acest dosar nu vă pot oferi nici eu la acest moment.
Sunt nevinovată și voi colabora cu organele de anchetă în speranța ca acest dosar să fie soluționat cât se poate de repede, iar în acord cu principiile și valorile în care cred vă spun aici ca să rămână scris:
În cazul în care acest dosar va fi trimis în judecată, îmi voi da imediat demisia din funcția de Viceprimar al Brașovului și din funcția de Consilier Local, dar și din toate funcțiile pe care le dețin în USR. Stau cu capul sus și mă pot uita în ochii oricui referitor la activitatea mea din acest mandat”, a scris ieri viceprimărița USR pe Facebook.
În România, scena politică se transformă adesea într-un spectacol fascinant, unde protagoniștii – politicienii – își etalează cu mândrie costumele pline de promisiuni, într-o paradă a absurdului care ar face Carnavalul de la Rio să pară o reuniune sobră de afaceri.
Primul care își face apariția pe scenă este premierul, care, într-un elan de optimism, se laudă că economia țării a crescut cu 4,7%, după mandatul său.
Spectatorii, între două guri de râs, își verifică portofelele și conturile bancare pentru a se asigura că nu au ratat momentul prosperității promise.
În timp ce caravana avansează, un personaj controversat din Prahova, suspectat de luare de mită, împrumută partidul cu o sumă generoasă de bani, demonstrând că politica este, într-adevăr, o afacere de suflet… ori, mai știi?!… de portofel.
De departe, se aude muzica fanfarei, condusă de președintele țării, care insistă pentru comasarea alegerilor. „Funcția nu se joacă la masa verde„, declară el, în timp ce mulțimea se întreabă dacă masa de poker politică a fost, de fapt, vreodată verde sau doar o iluzie colorată în nuanțe de gri administrativ.
În culise, un atac cibernetic aduce un strop de dramatism. Informațiile personale ale liderilor sunt furate, iar un prim-ministru se vede nevoit să-și schimbe cartea de identitate, într-un episod care ar putea fi confundat cu scenariul unui thriller de Hollywood, dacă nu ar fi fost, de fapt, doar o zi obișnuită în politica românească.
Culmea ironiei, chiar și în acest carnaval al absurdului, România se mândrește cu un parc auto în creștere, unde doar 43% dintre mașini sunt noi, restul fiind dovezi ale inventivității românești de a „reînnoi” vechiul.
În final, toți participanții la paradă se opresc pentru a contempla viitorul, unul în care comedia și drama politică se împletesc într-un spectacol continuu, promițând noi episoade captivante. Până la urmă, în politica românească, orice este posibil, iar absența de la un episod poate însemna pierderea unei transformări spectaculoase.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, este cea mai nouă „imagine” pentru ceea ce se numește tehnologia deepfake.
Astfel, în mediul virtual a apărut un video în care aparent ministrul sfătuiește cetățenii să investească în anumite tipuri de acțiuni.
Nimic mai fals, avertizează Sorin Grindeanu, care a anunțat pe Facebook că a făcut o plângere penală. „Nu am făcut și nu voi face reclamă pentru nicio companie și nu accept ca imaginea mea să fie folosită în astfel de acțiuni!”, transmite ministrul Transporturilor.
„Am sesizat astăzi instituțiile abilitate pentru a fi identificate, și pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acțiuni la o companie!
Aceste informații false reprezintă o grosolană tentativă de manipulare!”, a scris astăzi Sorin Grindeanu.
Ministrul Grindeanu nu este însă nici primul – posibil nici ultimul – a cărui imagine este folosită pentru acest tip de înșelătorie. Zilele trecute, chiar și Banca Naţională a României (BNR) a avertizat că, în ultima perioadă, au fost postate pe mai multe reţele de socializare imagini de tip deepfake în care sunt folosite imaginea şi vocea guvernatorului Mugur Isărescu.
Deepfake este termenul pe care îl folosim atunci când vorbim despre un produs foto sau video care a fost realizat prin manipularea și modificarea datelor cu ajutorul inteligenței artificiale.
Protestele din Sănătate par să nu ajungă (încă) la final.
Ieri a avut loc o nouă rundă de negocieri între sindicaliști, premierul PSD Marcel Ciolacu și miniștrii cabinetului, însă nu s-a ajuns la un acord complet.
Reprezentanții Federației Sanitas au anunțat sec ceea ce s-a întâmplat la runda de negocieri, în principal succesul fiind explicat prin creşterea salariilor de bază în două tranşe, însă, pe de altă parte, Solidaritatea Sanitară avertizează că protestele vor continua.
Concluziile, potrivit ambelor sindicate, sunt aceleași. Astfel, este vorba despre creșterea medie de 20% pentru personalul din sistemul sanitar public trebuie să se încadreze în suma calculată ca impact pe fondul de salarii de bază pentru anul 2024, creștere care urmează a fi acordată în două tranșe: martie – iunie.
„În paralel, în perioada imediat următoare se negociază la Ministerul Sănătății revendicările fără impact financiar imediat. Pentru salariații din Asistența Socială s-a calculat impactul bugetar al creșterilor de venituri urmând să se definitiveze negocierile la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, a arătat Sanitas.
Federația Solidaritatea Sanitară a comunicat însă că în continuare, oferta Guvernului este „insuficientă”. „Continuăm protestele!”, este mesajul reprezentanților din Solidaritatea Sanitară.
„În fapt, oferta guvernului a fost inferioară celei pe care a făcut-o publică în cursul săptămânii trecute, atunci când declarațiile publice se refereau la creșterea cu 20% a întregii anvelope salariale.
Creșterea doar a anvelopei salariilor de bază cu 15% înseamnă de fapt o creștere în medie cu doar 10,5% a veniturilor salariale în sănătate. Dacă adăugăm creșterea medie de doar 3,4% de la 01 ianuarie 2024 a venitului salarial (corespunzătoare unei creșteri de 5% a salariului de bază), ajungem în realitate la 13,9% creștere a venitului mediu. Acesta este procentul real de creștere de venit salarial și nu 20% cum eronat se vehiculează!
În aceste condiții, toate formele de protest anunțate de Federația ”Solidaritatea Sanitară” vor continua!”, au transmis sindicaliștii pe Facebook.
Este oficial. Victimele infracțiunilor primesc vouchere în valoare de până la 5 salarii minime brute (16.500 lei), pentru nevoi urgente -cazare, hrană, transport, medicamente, în baza unei cereri.
Procedura este anunțată ca fiind funcțională deja, ministra Justiției, Alina Gorghiu, arătând că pentru acest an sunt prevăzute 300 de vouchere, „dar putem suplimenta în funcție de necesități”.
Prima informație privind această formă de sprijin pentru victimele infracțiunilor a venit tot de la ministra Gorghiu, care preciza în decembrie că măsura trebuie să faciliteze „accesul victimelor la despăgubiri/ compensații”, respectiv „să le acopere cheltuielile imediate de hrană, cazare, uz personal, medicamente și transport, materiale sanitare, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute. Suma se va suporta din bugetul Ministerului Justiției și se va recupera ulterior de la agresor”.
Beneficiari sunt persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, o infracțiune de agresiune sexuală, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
Pe site-ul Ministerului Justiției aparent se dau lămuriri, însă în fapt a fost încărcată o schemă, cu câțiva pași. De principiu, victima infracțiunii transmite o cerere de acordare a comensației, împreună cu un referat de estimare a cheltuielilor „pentru acoperirea nevoilor urgente”. Dacă cererea este admisă, Comisia care a analizat-o dă o hotărâre, după care este emis un voucher „cu datele de identitate ale victimei și de alimentare a voucherului cu cuantumul stabilit”, voucherul este predat în baza unui proces verbal, proces verbal care se comunică și Ministerului Justiției.
Potrivit MJ, sunt 20 de entități înrolate în mecanismul de distribuire a voucherului, atât publice, cât și private, cele mai multe în București. Explicații mai amănunțite au fost date de ministra Justiției, pe Facebook. Potrivit acesteia, săptămâna trecută a fost semnat contractul cu operatorul care va emite aceste vouchere, iar „mecanismul este funcțional, așteptăm primele solicitări aprobate de instanță”.
„Această inițiativă oferă ajutor rapid pentru cei afectați, care vor avea, astfel, la dispoziție până la 5 salarii minime brute (16.500 lei). (…) Care sunt pașii:
Victima depune plângere la poliție. Victima depune la Tribunalul de unde are domiciliu o cerere prin care cere avans din compensația financiară sub formă de voucher pentru acoperirea nevoilor urgente și un referat de estimare a cheltuielilor pentru acoperirea nevoilor urgente. Cererea se soluționează de o Comisie din cadrul Tribunalului formată din 2 judecători. Dacă este întemeiată, cererea se admite și se stabilește cuantumul voucherului. Hotărârea se comunică victimei și ANABI. Victima, cu hotărârea definitivă, se prezintă la oricare dintre entitățile publice sau private din listă și primește voucherul în termen de maxim 72 de ore.
Apelăm la practicieni, avocați, și la cei implicati să susțină acest demers pentru ca fondurile să ajungă la cei în nevoie. Asistență juridică pentru aceste victime este gratuită”, a precizat Alina Gorghiu.
Later edit – În urma apariției prezentului articol, SC Socar Petroleum SA, a răspuns cererii mele de clarificări, astăzi, 7 februarie 2024, răspuns pe care îl public în integralitate.
Răspuns Socar Petroleum
Răspuns Socar Petroleum
În 2023, piața de motorină și benzină din România a fost caracterizată de fluctuații de preț influențate de contextul economic global și politicile interne.
La începutul anului, prețurile au înregistrat creșteri, motorina ajungând la 7,5 lei pentru un litru, reflectând tendințele pieței internaționale și decizia guvernului de a suspenda compensarea prețului carburanților.
Pe parcursul anului, prețurile au continuat să varieze, cu momente de scădere datorate ajustărilor pe piața globală. Piața a rămas sensibilă la schimbările geopolitice, costurile de producție și politici fiscale, demonstrând o dinamică complexă care a afectat atât consumatorii, cât și operatorii din domeniu.
Șase companii își împart piața din România
În piața de benzinării din România, principalele lanțuri prezente în 2023 au fost OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL, și Socar, fiecare cu o prezență semnificativă și o rețea vastă de stații de distribuție pe teritoriul țării.
OMV Petrom se distinge ca lider, cu o rețea extinsă de aproximativ 555 de stații, urmat de Rompetrol, care operează 180 de benzinării proprii și peste 1000 de puncte de comercializare.
Lukoil, de asemenea, are o prezență puternică cu peste 300 de stații de distribuție, în timp ce MOL administrează aproximativ 255 de benzinării.
Socar, deși cu o prezență mai mică, contribuie la diversitatea pieței cu 73 de stații de benzinării în România. Aceste cifre reflectă o piață competitivă, unde jucătorii majori continuă să investească în extinderea și modernizarea rețelelor lor pentru a răspunde nevoilor consumatorilor.
SOCAR, compania petrolieră națională a Azerbaidjanului, a intrat pe piața din România în 2011 prin subsidiara SOCAR Petroleum S.A., marcând începutul dezvoltării unei rețele solide de benzinării la nivel național.
În 2022, SOCAR Petroleum a raportat o cifră de afaceri de 2,598,746,673.00 de lei și un profit net de 5,369,510.00 de lei.
Socar, evaziune fiscală? Vinde motorina la un preț mai mic decât cel de achiziție
Acest succes subliniază poziția SOCAR ca un jucător important pe piața distribuției de carburanți din România, consolidându-și reputația și extinzându-și prezența prin investiții continue în extinderea rețelei de stații de benzinărie. În tot acest context, pare ca Socar încearcă să eludeze legile statului român.
Mărturie stă o factură care arată clar că Socar a vândut motorina la un preț mai mic decât cel de achiziție. Am întrebat compania Socar dacă această factură reprezintă o factură veridică și pe care și-o asumă, însă până la publicarea acestui articol, în ciuda insistențelor mele Socar nu a răspuns întrebărilor adresate. În cazul unui răspuns, acesta va fi publicat de îndată.
Factura SocarFactura Socar
Din motive lesne de înțeles am blurat numele companiei cumpărătoare.
Conform facturii de mai sus, prețul pentru un litru de motorina EURO 5 (si nu kg cum greșit apare la un moment dat pe factură) este de 5,75 Lei. Un preț foarte bun pentru perioada mai 2023.
Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 și Legea nr. 650/2002, care validează această ordonanță, legislația interzice comercianților să practice vânzarea de produse sub cost, adică în pierdere.
Această reglementare vizează menținerea unui mediu concurențial echitabil și prevenirea practicilor care ar putea distorsiona piața prin eliminarea concurenței pe baza prețurilor nesustenabil de scăzute, si legalitatea vânzării unui produs la preț mai mic decât cel de achiziție.
Evaziunea fiscală de miliarde de lei în România
În 2023, inspectorii ANAF au efectuat o serie de verificări fiscale și antifraudă, prin care au identificat și recalculat obligații fiscale în valoare de aproximativ 10,62 miliarde lei, afectate semnificativ de practici de evaziune fiscală, inclusiv în domeniul produselor petroliere. Deși informațiile specifice privind evaziunea fiscală legată exclusiv de produse petroliere nu sunt detaliate separat, este evident că acest sector contribuie la sumele recuperate de autorități.
Un exemplu concret menționat implică un operator economic din domeniul transportului alternativ, unde inspectorii au calculat un prejudiciu de peste 9,7 milioane de lei, cauzat prin diminuarea TVA de plată și prin neînregistrarea corectă a veniturilor, printre alte nereguli
Social democrații par că s-au decis cine le vor fi aliații, după retragerea de la guvernare și aruncarea în aer a coaliției.
Prin vocea ex-vicepremierului...
Guvernul României, prin vocea premierului Ilie Bolojan, promite că va acorda ajutoare de urgență cu destinația Vrancea, după un incendiu devastator care a mistuit...
Ultimul sondaj CURS realizat în București arată o scenă politică tot mai fragmentată, în care partidele mari rămân în față, dar formațiunile mai mici...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
