Astfel, potrivit Raportului de evaluare din data de 13 octombrie 2023, „În urma finalizării evaluării efectuate în lucrarea privind pe Tudorache Daniel, primarul Sectorul 1 București, nu au fost identificate diferențe semnificative , în sensul prevederilor art. 18 din Legea 117/2010.”
Mai pe românește spus asta înseamnă că inspectorii de integritate nu au descoperit diferențe nejustificate între averea și veniturile realizate de către Daniel Tudorache. De aceea, ANI dispune clasarea lucrării 5460/A/II/03.02.2021.
ANI și DNA se autosesizează pe baza unor… alegații din presă
În context, trebuie amintit faptul că, în februarie 2021, ANI se autosesiza în cazul edilului de atunci din Banu Manta nr. 9, pe baza unor „informații” apărute în presă, după cum se menționează chiar în Raportul de evaluare.
Mai grav decât atât, Direcția Națională Anticorupție (DNA) se autosesiza, în cazul aceluiași Daniel Tudorache, tot pe baza „informațiilor” apărute în presă, declanșând urmărirea penală împotriva acestuia.
ANI a verificat averea fostei soții, de care Daniel Tudorache divorțase cu mulți ani în urmă
Astfel, deși Raportul de evaluare al ANI specifică faptu că perioada pentru care s-au făcut verificările este, conform Legii, aceea în care Daniel Tudorache a deținut funcția de primar al Sectorului 1 – adică 23 iunie 2016, când a fost validat ca primar – 31 decembrie 2020, când s-a încheiat anul fiscal, din conținutul Raportului reiese că au fost verificate bijuteriile fostei soții a fostului edil , de care acesta divorțase, în 1993, adică cu mulți ani înainte ca acesta să ajungă primar al Sectorului 1 și chiar de apariția legislației cu privire la integritate.
Daniel Tudorache: „Nu mă gândesc la candidatură, voi folosi Raportul în instanță, ca să-mi rezolv procesul penal”!
Contactat de Ziarul de Investigații, fostul primar din Banu Manta spune că va folosi Raportul de evaluare al ANI în procesul penal intentat de către DNA, pentru a-și dovedi nevinovăția. Tudorache mai spune că nu mai are niciun fel de ambiții politice, nu mai urmărește candidaturi, la alegerile de anul viitor, ci vrea doar să-și dovedească nevinovăția în instanță în procesul penal.
„Deci, dacă o luăm cu finalul, pentru că exact pe ultima pagină din Raport – pentru că am primit un Raport cred că de 14 -15 pagini, care spune clar că nu sunt elemente care să facă o vinovăție a mea. Deci, au clasat dosarul.
Deci, informațiile pe care le-au avut din presă, la nivelul anului 2020 – sfârșitul anului 2020, 2021, nu s-au confirmat.
Așa și scrie, în Raport, s-a autosesizat, după niște articole de la Digi, de la alte televiziuni. Chiar scrie în Raport chestia asta. Și au vrut să verifice. Și au verificat și nu s-au confirmat toate informațiile care au apărut în spațiul public.
Dar, dacă cineva vrea să-ți facă rău, îți născoceste un articol și ANI se autosesizează.
E adevărat, de acest Raport mă voi folosi în instanță, pentru că procesul meu se bazează strict pe aceleași informații, din aceleași ziare. Și voi merge cu acest Raport , în instanță.
Deci, ei au unele informații și, dacă nu vin cu dovezi, în fața judecătorului, pierd procesul. Pentru că singura mea avere e imaginea, pe care mi-au făcut-o varză.
Nu mă mai gândesc, în momentul ăsta, nici la candidatură, vreau să-mi rezolv procesul în instanță. După ce îmi rezolv procesul în instanță, văd ce am de făcut”, a declarat fostul edil al Sectorului 1, Daniel Tudorache.
Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților se află astăzi dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș.
Moțiunea este iniţiată de 56 de deputaţi, dezbaterea asupra acesteia urmând a debuta la ora 16.00. Ulterior, conform celor anunțate oficial, marţi, 31 octombrie 2023, va fi votul final asupra moţiunii simple.
Cei 56 sunt parlamentari USR și Forța Dreptei – aceștia din urmă „neafiliați”, dar acționând sub „umbrela” grupului parlamentar USR. Într-un comunicat de presă al USR se arată că Marcel Boloș este „unul dintre vinovații pentru dezastrul bugetar în care se află România în prezent” și că „deciziile luate de acesta „spun totul despre mandatul său catastrofal în fruntea Ministerului Finanțelor.
„Românii nu au votat creșteri de taxe, românii nu au votat să se dea mai mulți bani pentru pensiile speciale. Marcel Boloș a avut de ales între a tăia pensiile speciale și a tăia de la contribuabili și a ales să taie în carne vie de la contribuabili. Acesta este motivul pentru care trebuie să plece.
Marcel Boloș s-a dovedit a fi un dezastru pentru România și un adevărat pericol pentru mediul de afaceri. A mințit luni de zile pe tot felul de teme și a venit recent cu cea mai mare creștere de taxe din istoria statului român. Este chiar mai mare decât cea din vremea Băsescu-Boc, atunci când a crescut TVA-ul. Avem acum o creștere care, actualizată cu inflația, e chiar mai mare decât cea de atunci, ca sumă care se ia în plus, ca povară fiscală care se adaugă asupra mediului privat.
Ministrul Boloș este singurul care a implementat această idee năstrușnică, unică în lume, de impozit pe cifra de afaceri, despre care spune că va afecta mai degrabă companiile mari. De fapt, va afecta toți consumatorii, pentru că acele companii vor face toate tertipurile sau optimizările posibile, 100% legale, pentru a ocoli aceste prevederi și vor rezulta costuri suplimentare care vor fi puse în cârca consumatorilor români. Sau nu vor putea să le ocolească și atunci vor mări direct prețurile. În ambele cazuri suferă cel mai tare consumatorii români”, explică deputatul USR Claudiu Năsui.
Sebastian Burduja, ministru al Energiei în Guvernul Ciolacu, asigură că are o grijă față de români, anume ca „iarna asta (…) să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor”.
Declarațiile au fost făcute aseară, la B1 TV, în contextul în care, după cum bine știm, sezonul rece se apropie și, odată cu el, crește consumul pentru asigurarea încălzirii locuințelor și, implicit, facturile.
Ceea ce a spus cu certitudine Burduja este că sumele plătite de Guvern către furnizori pentru schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie „însumează până acum undeva la 23 miliarde lei”, fără a detalia însă vreun plan concret în legătură cu ce se va întâmpla după venirea iernii.
Ce ste din nou cert, conform explicațiilor oferite de Burduja pentru sursa citată, este că avem „printre cele mai scăzute facturi din Europa (…). Având în vedere prețurile plafonate, avem al patrulea cel mai mic preț la gaze din Europa și undeva pe locul 16 suntem la energie electrică”.
„Îmi doresc ca iarna asta românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. E important, pentru că România are o schemă de compensare-plafonare care înseamnă că, practic, susținem diferența dintre prețul pe factură al fiecărui român sau al unor companii românești, că sunt și clienți non-casnici, și prețul din piață, sau prețul la care un furnizor cumpără energia electrică sau cumpără gazele. Toate aceste sume până acum însumează undeva la 23 de miliarde de lei. (…)
Dacă vi se pare mult, vă pot spune că anul trecut din sectorul energetic românesc la bugetul de stat s-au încasat peste 40 de miliarde de lei, deci schema se susține. Problema este că, din păcate, statul român n-a plătit întotdeauna la timp furnizorii – de fapt, pe lege ar trebui să plătească 40% în avans din aceste sume, nu s-a întâmplat asta până acum – și am reușit de fiecare dată, și pe mandatul meu, am dat inclusiv o ordonanță de urgență, să deblocăm niște sume și să mai plătim furnizorii”, a arătat ministrul Energiei, cu completarea că „din vârful crizei energetice, până azi, 5 milioane de gospodării în țara asta au plătit factura la curent 35 de lei”.
Un director executiv în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost reținut pentru 24 de ore, iar apoi a fost plasat în arest la domiciliu, la cererea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța.
Lui Dragoș Adrian Iorga i se impută fapte de corupție, în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare în cadrul MIPE.
Concret, directorul executiv este acuzat că a comis mai multe fapte de luare de mită și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, anchetatorii detaliind că acesta favoriza anumiți candidați la concursuri, prin punerea la dispoziție a subiectelor. Nu gratis, ci pe bani.
În aceeași zi în care s-a dispus reținerea acestuia, în cauză au avut loc perchezițiila domiciliul inculpatului și biroul acestuia, situate în București, „ocazie cu care au fost ridicate de către procurori, printre altele, următoarele: 174.600 lei, 10.000 de dolari și 11.000 euro, lingouri din aur în greutate totală de 65,2 grame precum și cardurile bancare, aferente conturilor deschise de martore, în care ar fi fost virate sumele de bani cu titlu de mită”, după cum arată DNA într-un comunicat.
Ulterior, Iorga a fost prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare a acestuia la domiciliu, solicitare admisă:
„Dispune luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul IORGA DRAGOŞ ADRIAN, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 28.10.2023 până la data de 26.11.2023, inclusiv. Impune inculpatului IORGA DRAGOŞ ADRIAN obligaţia de a nu părăsi imobilul din –, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căreia se află cauza.
Pe durata arestului la domiciliu inculpatul IORGA DRAGOŞ ADRIAN are următoarele obligaţii: – să se prezinte în faţa organului de urmărire penală sau a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat, – să nu comunice cu martorele denunţătoare (…..) şi MIHĂIŢOIU ELIZA ELENA şi cu martora CHERCIU ALINA . Supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor impuse inculpatului, se va face de către organele de poliție din mun. Bucureşti.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului IORGA DRAGOŞ ADRIAN, dacă nu este reţinut, sau arestat în altă cauză şi plasarea în arest la domiciliu”.
Din ce detaliază DNA, martorele au denunțat fapre comise de directorul executiv în urmă cu mai bine de 2 ani.
Astfel, „la începutul anului 2021, inculpatul ar fi „ajutat” două persoane (prin remiterea nelegală a subiectelor și răspunsurilor corecte) să ocupe, prin concurs, două posturi în cadrul unui proiect derulat prin Organismul Intermediar Regional București Ilfov, instituție aflată în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
În schimbul acestor „servicii” inculpatul ar fi pretins de la cele două persoane (martori în cauză) câte 1.500 lei lunar, de la data primirii primului salariu până la data de 30 noiembrie 2023 (data finalizării proiectului), aspecte cu care cele două persoane ar fi fost de acord. În ambele cazuri, inculpatul și-ar fi făcut cunoscute pretențiile prin prezentarea fiecăreia dintre cele două persoane a unei foi A4 pe care ar fi fost imprimate următoarele: „5500 salariu net, 4000 lei în contul tău, 1500 în alt cont, durată contract 30.11.2023”.
Conform „înțelegerii” menționate anterior, începând cu luna aprilie 2021 (luna primului salariu), inculpatul Iorga Dragoș Adrian ar fi primit, cu aproximație, de la una dintre martore suma totală de 45.000 lei (ultima plată ar fi fost efectuată în luna octombrie 2023), iar de la cealaltă 38.200 lei (ultima plată ar fi fost efectuată în luna mai 2023, când martora a decis să nu mai facă acest lucru). Sumele de bani care i s-ar fi „cuvenit” inculpatului i-ar fi fost remise acestuia de cele mai multe ori prin virament bancar, dar ar fi fost situații în care persoanele respective i-ar fi lăsat cardul de salariu acestuia care, după ce și-ar fi retras suma de bani stabilită inițial, l-ar fi returnat a doua zi beneficiarului”.
Declarații contradictorii ale șefului statului ieri, în contextul participării la reuniunea Consiliului European, vizavi de aderarea României la Spațiul Schengen.
Potrivit explicațiilor oficiale, discuțiile programate la Bruxelles aveau teme diferite, una dintre acestea pe migrație, Klaus Iohannis afirmând că „granița exterioară a Uniunii Europene trebuie consolidată, lucru pe care noi, în România, l-am făcut demult”, cu referire la aderarea noastră la Schengen.
Suntem pregătiți pentru Schengen, a spus așadar șeful statului, însă în ultima perioadă, după izbucnirea războiului istraeliano-palestian, unele state membre din acest spațiu au început să impună restricții de circulație, iar de aici o serie de întrebări.
Iar Iohannis a lăsat să se înțeleagă că este posibil ca dorința României de a intra „cu acte” în Schengen să nu își mai aibă sensul:
„Știm foarte bine că noi îndeplinim absolut toate criteriile Schengen, dar, pe de altă parte, și trebuie să spun, fiindcă cineva trebuie să o spună, realitatea este că spațiul Schengen nu mai funcționează.
Nu mai funcționează și aproape că nu mai există spațiul Schengen, fiindcă, din cauza migrației, care este destul de importantă, foarte multe state și-au închis granițele. Chiar în zona noastră, în Estul Uniunii, știți foarte bine că au apărut succesiv mai multe închideri de granițe.
Cineva ar putea să constate că noi vrem să intrăm într-un acord care nu mai funcționează. Este o întrebare care trebuie să ne-o punem și discuția pe Schengen este mai veche. Faptul că Schengen are probleme se știe. Se știe demult și, pe de o parte, există dorința de a moderniza acordul Schengen, pe de altă parte, există unii care se opun la orice, inclusiv la extindere.
Eu am avut această discuție cu lideri europeni de ani de zile și le-am spus la toți: România ar deveni un punct forte al spațiului Schengen”.
Că mai există sau nu, că sunt probleme noi/ vechi sau nu, Iohnnis a asigurat totuși că va continua „pe linia diplomatică începută împreună cu toată echipa”, dar și că „Guvernul face tot ce poate”, punctând însă că „devine din ce în ce mai ciudat acest dialog, în condițiile în care Austria de fiecare dată spune clar că n-are nimic împotriva României sau a Bulgariei, dar se opune extinderii spațiului Schengen, în condițiile în care exact în aceeași ședință a aprobat aderarea Croației. Deci argumentele sunt cel puțin străvezii. Și, în aceste condiții, noi continuăm. Noi continuăm toate discuțiile. (…) Însă mai este mult de negociat până ajungem acolo”.
Cum s-ar spune, rămânem pe discuții, pentru că, în ceea ce privește intenția țării noastre de a acționa în justiție internațională Austria, Iohannis a subliniat că „este o chestiune juridică foarte complicată. Nu am găsit doi juriști care să aibă aceeași opinie legat de această chestiune și cred că până când nu ne lămurim între noi, nu e bine să avansăm public anumite chestiuni”.
Un medic din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu, care este și șef de secție, este cercetat pentru luare de mită, după un denunț la Call Center-ul Anticorupție 0800.806.806.
Ieri s-au derulat o serie de percheziții de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Sibiu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, la cercetări participând totodată și lucrători de poliție din cadrul Direcţiei Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vâlcea, cu suportul tehnic al Direcţiei Generale Anticorupție – Structura Centrală şi al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.
Potrivit DGA, au fost efectuate percheziţii în două locații de pe raza municipiului Sibiu, pentru a proba acuzațiile aduse șefului de secţie de la „Gheorghe Preda” din Sibiu.
Acțiunea a fost continuată ulterior cu audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, ca urmare a punerii în executare a mai multor mandate de aducere emise de procurorul de caz.
„În cauză, s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale faţă de suspect cu privire la săvâşirea a 9 infracţiuni de luare de mită, constând în aceea că, în perioada februarie – iulie 2023, medicul, având funcția de şef de secţie în cadrul Spitalului de Psihiatrie „Gheorghe Preda” a primit sume de bani cuprinse între 200 şi 500 lei, precum şi produse alimentare şi nealimentare, în legătură cu îndeplinirea unor îndatoriri ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, respectiv acte medical în domeniul psihiatriei”, detaliază DGA.
Guvernul se pregătește să aplice o serie de interdicții autorităților publice locale, astfel încât să se facă economie la buget.
Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi se află o ordonanță de urgență prin care se vor implementa anumite măsuri de „austeritate”, astfel încât deficitul bugetar să nu mai fie o problemă.
„În prezent, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019. Traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depășească 4,4% din produsul intern brut”, se explică în nota de fundamentare a ordonanței.
Astfel, actul normativ prevede că, de la momentul în care va intra în vigoare instituțiile și autoritățile publice locale nu mai au voie să dea bani de la buget pentru „organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea”. Evenimentele se pot organiza, dar cu bani din donații și sponsorizări.
Sunt însă prevăzute și execepții, așa că nu este motiv de îngrijorare. Pentru că, la următorul punct, se arată că este totuși posibil să fie finanțate de la buget „cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări”.
Totodată, în ordonanță se arată că nu mai pot fi încheiate angajamente legale pentru „bunuri și servicii” pentru alineatele „furnituri de birou” și „alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”, reparații curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărți, publicații și materiale documentare, consultanță și expertiză, pregătire profesională, studii și cercetări, contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere, alte cheltuieli, cu excepția chiriilor și executărilor silite a creanțelor bugetare, dar și asociații și fundații, cu excepția angajamentelor din „sănătate” și „asistență socială”.
Și aici sunt, firește, excepții. Adică este voie să fie alocați bani pentru medicamente și materiale sanitare, servicii medicale, acțiuni și programe de sănătate sau pentru cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar. Sau se merge cu jalba în proțap la Guvern, care, „în situații temeinic justificate poate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depășirea limitelor de plăți la titlul de cheltuieli bugetare „bunuri și servicii”, inițiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităților/ subdiviziunilor administrativ- teritoriale, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la solicitarea justificată a acestora”.
Excepții sunt și cheltuielile aferente implementării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
La alegerile locale din 2020, USR a reușit să câștige – în unele cazuri în mod surprinzător, primăriile a cinci orașe importante și a două dintre cele șase sectoare ale capitalei.
La Câmpulung Muscel a câștigat fosta jurnalistă Pro TV Elena Lasconi.
De asemenea primăriile Sectoarelor 1 și 2 le-au revenit lui Clotilde Armand – chiar dacă asupra corectitudinii alegerilor planează mari semne de întrebare, și, respectiv, Radu Mihaiu.
Fondator al USR, Nicușor Dan s-a bucurat mai întâi de sprijinul politic al acestei formațiuni, la care s-a raliat, apoi, și PNL.
Mai mult decât atât, deși coaliția de guvernare USR-PNL s-a rupt, la nivel național, PNL guvernând cu PSD, la nivelul Municipiului București, Nicușor Dan se sprijină, în continuare pe o majoritate USR-PNL-PMP, în Consiliul General.
Clotilde Armand nu a onorat niciuna dintre promisiunile făcute
Promenada Verde, un proiect megalomanic, 1,8 milioane euro/km
Astfel, în campania electorală din 2020, una dintre principalele promisiuni avansate de către candidatul USR Clotilde Armand era aceea a amenajării unei promenade de nu mai puțin de 44 de kilometri în jurul lacurilor din Sectorul 1!
În prima fază, aici ar fi urmat să aibă acces doar pietonii, iar, acolo unde proprietățile private se termină „în lac”, ar fi urmat să se construiască…pontoane.
Într-o a doua etapă, terenurile de pe mal ar fi urmat să fie recuperate, pentru a se construi 4 plaje și 10 baze sportive.
În sfârșit, într-o a treia etapă ar fi urmat să fie amenajate și piste pentru biciclete, conform lui Clotilde Armand.
Promisiunea nu a fost, însă, urmată de prezentarea unui studiu de fezabilitate în acest sens.
Între timp cei 44 de km s-au făcut doar vreo 16, iar costurile proiectului au ajuns la aproximativ 30 de milioane de euro.
Intervine prietenul Nicușor
Astfel, pe 29 octombrie 2021, Consiliul General al Municipiului București adopta o hotărâre prin care permitea Sectorului 1 să se asocieze cu Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) în vederea realizării unui proiect denumit „Promenada Verde”.
Cu acest prilej, consilierul general USR Luminița Șerban a susținut două amendamente, prin care durata asocierii era limitată la 5 ani, iar Primăria Sectorului 1 era obligată să investească 154 de milioane de lei pentru realizarea proiectului.
Amendamentele au fost adoptate cu voturile majorității USR-PNL-PMP.
Banii locuitorilor din Sectorul 1
Astfel, Primăria lui Clotilde Armand și-a asumat, acum doi ani, investirea a aproximativ 30 de milioane de euro, fără a avea vreun studiu de fezabilitate în susținerea acestei cifre.
Fiecare kilometru de promenadă ar fi urmat să coste aproape 1,8 milioane de euro, în vreme ce standardele de cost elaborate de către Guvernul României prevedeau 560 de mii de euro pentru un kilometru de drum județean, spre exemplu.
Norocul contribuabililor din Sectorul 1 a fost că prinsă în războiul cu Consiliul Local al Sectorului 1 și în cel cu operatorul de salubritate, Romprest, Clotilde Armand nu a avut capacitatea administrativă de a pune în aplicare acest proiect megalomanic.
Niciun spațiu verde nou, în Sectorul 1
Tot în campania electorală din 2020, candidatul USR Clotilde Armand promitea că va identifica terenuri pentru noi spații verzi, terenurile virane ar fi urmat să fie transformate în grădini comunitare, iar grădinile dintre blocuri ar fi urmat să devină spații verzi de calitate pentru comunitățile locale.
Ea mai spunea și că va lansa un program de înverzire a teraselor blocurilor.
Primăria Sectorului 1 nu a reabilitat niciun spațiu verde dintre blocuri.
Nu a reușit să expropriere niciun teren dintre blocuri, cu destinație de spațiu verde sau loc de joacă pentru copii.
Mai multe astfel de terenuri dintre blocuri au fost retrocedate, iar proprietarii au scos de pe terenurile lor aparatele de joacă pentru copii și băncile – așa cum s-a întâmplat cu terenul de pe Bd. Ion Mihalache 148D, dorind să își valorifice prin construire dreptul de proprietate.
Parcul Elisabeta Rizea, un parc care nu e parc
Singurul spațiu verde pe care Clotilde Armand pretindea, cu țipete de bucurie că l-ar fi amenajat – un nou parc, „Elisabeta Rizea” , spunea propaganda din Banu Manta nr. 9, este de fapt fosta curte a ADP Sector 1, din spatele Casei Presei, amenajată ca spațiu verde de zeci de ani, după cum se poate vedea după vechimea copacilor.
Edilul Armand a poruncit numai dezafectarea gardului, dând acces publicului, atât!
În plus, Primăria Sectorului 1 nu poate acorda denumiri unor spații publice, această atribuție revenind Primăriei Capitalei și Consiliului General al Municipiului București.
Sute de milioane de lei pentru copaci care nu există!
Promisiunile lui Clotilde Armand nu se opreau aici, ci includeau și plantarea a 50.000 de copaci și perdele forestiere la periferia sectorului.
În curțile unuităților de învățământ ar fi urmat să fie plantate mini păduri Urbane Miyawaki, mai promitea candidatul USR.
Ce-i drept, în anul 2022, în bugetul Sectorului 1, Executivul condus de către Clotilde Armand a prevăzut nu mai puțin de 140 de milioane de lei pentru plantări.
Anul acesta, suma pentru plantări a crescut la 190 de milioane de lei.
Conform consilierului local PNL Dinu Gheorghe, șef al Comisiei de buget, ar fi trebuit să fie plantați 300 de mii de copaci…
Candidatul USR la Primăria Sectorului 1 Clotilde Armand mai promitea și închiderea gropii de gunoi de la Chiajna și a tuturor gropilor ilegale de gunoi din Sectorul 1.
Groapa de gunoi de la Chiajna a fost, în cele din urmă, închisă, dar nu datorită lui Clotilde Armand, ci prin lupta în justiție a fostului edil, Daniel Tudorache, și a unui grup civic care îl includea și pe consilierul local Cristian Tudose pe activistul de mediu Bogdan Tucmeanu și mai mulți cetățeni din Chiajna și Sectorul 1.
A fost inițiată o petiție „Aer curat, bun de respirat”, care a strâns 40 de mii de semnături, și au fost duse acțiuni în instanță împotriva operatorului gropii de gunoi.
Clotilde Armand rămâne în istoria Sectorului 1 cu o nouă groapă de gunoi!
În schimb, ajunsă primar al Sectorului 1, Clotilde Armand a girat – în calitate de membru al ADI Managementul Deșeurilor, alături de ceilalți cinci primari de sectoare și de Nicușor Dan, înființarea unei noi gropi de gunoi în Sectorul 1, pe cele 11 hectare ale fostului poligon SRI – Centrul de Aport Voluntar pentru obiecte voluminoase.
Asta deși promisese, în fața Consiliului Local din Banu Manta, că, în mandatul său, nu va fi înființată o nouă groapă de gunoi, în Sectorul 1.
Peste 100 de străzi de pământ, în Sectorul 1!
Tot Clotilde Armand și tot în calitate de candidat USR promitea și regenerarea zonei de Nord, adică apă, canalizare și asfalt pe toate străzile din Sectorul 1.
Nici această promisiune nu a fost onorată. Astfel, potrivit consilierului local liberal Dinu Gheorghe, dintre cele peste o sută de străzi de pământ din Sectorul 1, primarul Clotilde Armand a propus doar două proiecte pentru introducerea rețelei de apă și canalizare și asfaltare.
Trotuarele din Sectorul 1 curse cu obstacole și capcane pentru pietoni
Refacerea trotuarelor pentru circulația pietonală, pe baza unui plan pe termen mediu aprobat în Consiliul Local era o altă promisiune a candidatului Armand. Refacerea trotuarelor ar fi trebuit să includă eliberarea de mașini parcate și interzicerea/limitarea parcării pe trotuar, refacerea pavajelor, refacerea barierei verzi de copaci/arbuști între carosabil și trotuar, proiectarea de trasee/piste pentru biciclete acolo unde lățimea trotuarului o permite.
Nici aceste promisiuni nu au devenit realitate. În calitate de primar, Clotilde Armand nu a reușit să reabiliteze niciun metru de trotuar, nu a reușit să amenajeze piste pentru biciclete.
Infrastructura pietonală din Sectorul 1 este o adevărată cursă cu obstacole pentru pietoni și este plină de capcane pentru persoanele cu necesități speciale de deplasare, fie că vorbim despre cei aflați în scaune rulante, despre vârstnici, despre mame sau bunici cu copii în cărucioare sau, pur și simplu, despre persoane care duc un bagaj mai mare.
Niciun nou loc de parcare, în Sectorul 1
Clotilde Armand mai promitea și construirea de 10.000 locuri noi de parcare în subteran sau în sistem park&ride în zonele aglomerate, în special în zona Parcului Bazilescu, Piaței Victoriei, printr-un contract cu BERD sau BEI.
După trei ani de mandat, nu a fost construit niciun loc de parcare. Sectorul 1 se poate „mândri” și cu incapacitatea de a atrage fonduri europene.
În schimb, Clotilde Armand își ține promisiunea de a-i amenda pe cetățenii care parchează neregulamentar, pe trotuare, pe trecerile de pietoni etc, fără a le oferi, însă, alternativă.
Zero investiții în grădinițe, creșe și școli, în Sectorul 1
Candidatul USR la Primăria din Banu Manta mai promitea și extinderea spațiilor educaționale în mod etapizat, pentru a evita trei schimburi si apoi, două schimburi în școli, cu orare adecvate vârstei şi atingerea în perspectivă a unui prag de 22 de elevi pe clasă.
După trei ani de mandat, în două dintre cele mai aglomerate școli din Capitală – „Pia Brătianu” și „Herăstrău”, încă se învață în trei schimburi.
Investițiile în infrastructura educațională lipsesc, în Sectorul 1, astfel încât și numărul de locuri disponibile pentru preșcolari, în creșe și grădinițe, este cu mult sub necesar, sub cererea existentă.
Zero investiții în infrastructura sportivă din Sectorul 1
Clotilde Armand promitea că se va ocupa și de infrastructura sportivă și că va construi, în următorii doi ani de la câștigarea mandatului, un bazin de înot la care vor avea acces toți elevii din școlile Sectorului 1, în mod gratuit și programat, asistați de către profesioniști.
De asemenea, candidatul USR promitea și construirea de terenuri de sport (minifotbal și baschet), dar și locuri de joacă care să stimuleze mișcarea în cartiere și parcuri.
Nici bazinul de înot, nici terenurile de sport nu au devenit vreodată realitate.
Nici promisiunile ce vizau construirea de locuințe pentru tineri nu s-au împlinit.
În trei ani de zile, Primăria Sectorului 1 nu a construit sau achiziționat nicio locuință, deși cererea de locuințe sociale este covârșitoare.
Singurele momente când subiectul locuințelor sociale a fost în prim plan a fost acela al reînnoirii contractelor pentru beneficiarii locuințelor sociale.
Atunci, edilul din Banu Manta a încercat să împiedice reînnoirea contractelor, prin hotărâre a Consiliului local al Sectorului 1. Clotilde Armand a cedat doar la presiunea publică a beneficiarilor și a ONG-urilor pentru Dreptul la Locuire.
În fine, am lăsat pentru final una dintre promisiunile tuturor candidaților USR, care promiteau că vor duce „un altfel de politică” – transparența.
Clotilde Armand promitea „Primăria de sticlă”, adică transparență totală și luptă împotriva corupției.
După „câștigarea” mandatului, Primăria Sectorului 1 și-a închis ușile pentru cetățeni, la propriu și la figurat. Și pentru presă la fel!
În monitorul oficial al Primăriei Sectorului 1, acolo unde ar trebui să apară nu doar hotărârile de Consiliu Local, ci și dispozițiile de primar, nu găsești decât pagini albe.
Primarul Clotilde Armand nu primește cetățeni în audiență și nu susține conferințe de presă.
Cetățenii nu pot urmări parcursul petițiilor sau al documentațiilor, de urbanism, spre exemplu, înaintate către compartimentele de specialitate ale Primăriei Sectorului 1 și nu primesc răspuns în termenele legale.
Iar, ca un apogeu al luptei împotriva corupției, primarul Clotilde Armand s-a autonumit șef de proiect într-un proiect pe fonduri europene vizând transparența și anticorupția.
Notă* – fotografiile folosite sunt preluate exclusiv de pe pagina de Facebook a doamnei Clotilde Armand
AUR anunță că au fost luate decizii la nivelul forurilor de conducere ale partidului, în ceea ce privește strategia anului electoral 2024, când formațiunea trebuie „să devină prima forță politică a țării”.
Ieri, a fost mare întâlnire mare, Consiliul Național de Conducere (CNC) al AUR întrunindu-se pentru a discuta totodată și despre „rolul și obiectivele electorale”, dezbaterea şi adoptarea Raportul anual al Biroului Naţional de Conducere (pentru 2022), audierea Raportului Trezorierului pentru anul 2022, alegerea Comisiei de cenzori ai AUR și alegerea Comisiei de contestații AUR.
Ulterior, ce a considerat conducerea că trebuie făcut public a fost reunit într-un comunicat de presă, în care se arată încă din primele rânduri că „președintele AUR, George Simion, a lansat o provocare importantă, (…) acesta a stabilit obiectivele electorale pentru anul 2024 spunând că obiectivul principal al AUR este să devină prima forță politică a țării”.
„Pentru alegerile europarlamentare, George Simion a afirmat că AUR vizează obținerea primului loc, chiar și cu un procent peste PSD, subliniind că, potrivit studiilor sociologice și estimărilor partidului, AUR se află aproape la egalitate cu PSD, iar celelalte formațiuni politice sunt la distanțe considerabile.
Pentru alegerile locale de anul viitor AUR își propune să obțină cât mai mulți primari, președinți de consiliu județean, consilieri locali și județeni, viceprimari și vicepreședinți de consilii județene.
De asemenea, în cadrul ședinței Consiliului Național de Conducere al AUR s-a anunțat faptul că pe data de 2 decembrie, la Alba Iulia, va fi organizat congresul extraordinar al AUR, unde vor fi stabilite direcțiile strategice ale partidului pentru anul 2024.
Înainte de acesta, pe 1 decembrie, reprezentanții AUR vor participa la cea mai de amploare manifestație dedicată Zilei Naționale a României. Totodată, pe 3 decembrie, AUR va prezenta în fața publicului din Ardeal candidații la alegerile europarlamentare”, transmite AUR.
Primă decizie în noul Dosar al Revoluției, trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
Pe scurt, instanța a decis că inculpații pot fi judecați în baza probelor strânse de procurori în rechizitoriu, inculpați printre care se află și fostul președinte Ion Iliescu.
Soluția dată ieri de CAB în cameră preliminară vine la câteva luni după ce procurorii au întocmit un alt dosar și nu este definitivă:
„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Apărător ales, avocat Briciu Vasile pentru părţile civile reprezentate, Apărător ales, avocat Sârbu Alina Cristina, pentru partea civilă Boieşan Radu succesor al persoanei vătămate Boieşan Petru Mircea, Apărători aleşi, avocaţi Popescu Traian şi Ghioca Gheorghe, pentru părţile civile/ vătămate Vinersar Mihai Sebastian, Vinersar Elena Georgeta şi Vinersar Silviu Alexandru, Avocat Sârbu Alina Cristina, apărătorul desemnat din oficiu, pentru părţile civile/persoane vătămate asistate şi părţile civile/ persoane vătămate Vlase Elena şi Vlase Hortensia, ca neîntemeiate.
Ia act că avocat Ştefan Popescu, pentru partea civilă Olteanu Eduard Spinel, a renunţat la excepţia necompetenţei Curţii de Apel Bucureşti după persoană. Constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, fost preşedinte al României,pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; – Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; – gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal.
Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif. Admite cererile de continuare a acţiunii civile introduse de numitul Mihalache Gheorghe, formulate de către numitele Mihalache Elena Ionela şi Duţă Alina şi dispune introducerea în cauză a numitelor Mihalache Elena Ionela şi Duţă Alina în calitate de părţi civile.
Admite cererile de constituire ca părţi civile formulate de persoanele vătămate Dibluş Petruţa, Guramba Ioan, Ion Florin Ştefan şi Bîrligă Alexandra după reţinerea cauzei în pronunţare şi dispune introducerea în cauză a numiţilor Dibluş Petruţa, Ion Florin Ştefan şi Bîrligă Alexandra în calitate de părţi civile. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”.
În cele 7 volume ale rechizitoriului se arată că „inculpatul civil Iliescu Ion a avut reprezentarea faptului că acţiunile sale, care au generat şi amplificat psihoza securist-teroristă, erau apte să aibă drept rezultat uciderea unor persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice, lipsirea de libertate, în mod nelegal, sau alte asemenea fapte inumane care cauzează suferinţe mari sau vătămări unor persoane, consecinţe care se circumscriu variantelor normative ale infracţiunii contra umanităţii”. Totul a fost posibil pentru că, spun procurorii, Iliescu „nu a fost doar liderul politic al României din decembrie 1989, ci și liderul militar al tuturor forțelor militare din statul român, preluând toate atribuţiile fostului președinte Ceaușescu Nicolae”.
Cât despre Voiculescu, în rechizitoriu se arată că, „în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp. Inculpatul a acceptat totodată conduita infracțională a cadrelor militare din Consiliul Militar Superior aflate și sub autoritatea sa, cunoscând caracterul infracțional al acestor conduite”. Voiculescu răspundea strict în fața lui Iliescu și „s-a implicat direct și autoritar în toate deciziile importante, astfel încât a fost recunoscut, atât de către structurile militare şi civile interne dar şi de către mass-media din România, ca veritabil factor decizional în grupul care preluase puterea politico-militară în stat. (…) Din această poziție, cu intenție, a participat la luarea deciziilor cu caracter politicomilitar, a deziformat grav opinia publică secondându-l pe Iliescu Ion, exercitându-și totodată autoritatea și asupra cadrelor militare din componența Consiliului Militar Superior, structură militară subordonată conducerii CFSN”.
Ambii, spun procurorii, au generat psihoza securist-teroristă la nivel național care, a dus la numeroasele situații de foc fratricid și astfel la numeroase decese, răniri, traume psihice grave și lipsiri de libertate.
În document se precizează că Iosif Rus, „începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989 (orele 16.00), în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave. Faptele inculpatului au amplificat până la cote paroxistice psihoza securistteroristă, la nivel național. Inducerea în eroare exercitată de inculpatul Rus Iosif, încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a indus la nivelul întregii opinii publice convingerea existenței unui război total (terestru și aerian), purtat de forțele securistteroriste loiale vechiului regim”.
UDMR, rămas pe dinafară în actualul Guvern Ciolacu, critică și, totodată, propune soluții vizavi de măsurile care urmează a fi implementate la scară largă pentru reducerea deficitului bugetar.
Specialistul care „atacă” această temă este fostul ministru al Dezvoltării în Guvernul Ciucă, Cseke Attila, care avertizează că „măsurile prevăzute de Guvern vor avea consecințe mult mai grave despre care nu se vorbește deloc”.
Analiza în urma căreia UDMR a ajuns la aceste concluzii sunt parte a unui comunicat de presă, în care, de la început, se arată că „tema concertelor și a festivalurilor interzise, a pixurilor și a mobilierului de birou este o temă falsă”.
Mai mult, Cseke Attila, în prezent doar senator din partea UDMR, avertizează că „cetățenii vor simți consecințele acestor măsuri care vor încetini funcționarea primăriilor, și vor conduce la blocarea investițiilor publice și la blocarea dezvoltării României”.
„Măsurile Guvernului vor îngreuna funcționarea instituțiilor publice și ale administrațiilor publice locale, ceea ce se va resimți atunci când cetățenii vor apela la aceste autorități pentru rezolvarea unor probleme. Ministerul de Finanțe ar centraliza, într-o manieră ce amintește de regimul comunist, și își extinde prerogativele peste autoritățile locale și peste celelalte ministere, în mod contrar principiilor democratice.(…)
UDMR propune Guvernului reducerea măsurilor la această prevedere unică, benefică, și sistarea încercărilor de a bloca autoritățile publice locale și dezvoltarea României”, arată Cseke Attila în comunicatul de presă.
Un cuplu din București, soț și soție, au fost arestați și vor fi judecați pentru mai multe infracțiuni sexuale comise împotriva nepoatelor minore pe care le aveau în grijă.
Acuzațiile aduse de procurorii Judecătoriei de pe lângă Sectorul 4 București sunt de viol, corupere sexuală a minorilor şi agresiune sexuală, fapte comise în decursul anului trecut.
Cele două victime, arată procurorii, locuiau la acel moment în același imobil cu cuplul în cauză și, încă de la demararea urmăririi penale, date fiind gravitatea acuzațiilor, inculpaţii au fost arestați preventiv.
Ultima oară, măsura preventivă a fost analizată în urmă cu câteva zile, când Judecătoria Sectorului 4, acolo unde se judecă dosarul, a constatat „legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestării preventive dispusă față de inculpații Dumitrache Pompiliu Alexandru și Dumitrache Lucreția Elisa. Menține arestarea preventivă a inculpatului Dumitrache Pompiliu Alexandru (…), menține arestarea preventivă a inculpatului Dumitrache Lucreția Elisa. Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare”.
Pe lângă măsura preventivă, cei doi au și sechestru pe un imobil pe care îl dețin, până la concurența sumei de 60.000 lei, dat fiind că cele două nepoate s-au constituit părţi civile, explicația fiind aceea că „măsura sechestrului fiind necesară și proporțională în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare”.
„În cursul anului 2022, în contextul convieţuirii persoanelor vătămate minore, în vârstă de 12, respectiv 13 ani la acel moment, în calitate de nepoate, cu cei doi inculpaţi, soţ – soţie, prin constrângere fizică și morală, pe fondul unui comportament violent fizic şi verbal constant, atât faţă de persoanele vătămate, cât şi faţă de ceilalţi membri ai familiei şi în condiţiile consumului de băuturi alcoolice, inculpaţii au întreţinut raporturi sexuale neconsimţite atât cu minorele, cât şi în prezenţa acestora”, se arată în rechizitoriu.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
