Sursa foto: Wikipedia
Sursa foto: Wikipedia

O nouă încercare în „Dosarul Revoluției”, care a fost trimis în instanță luna aceasta, cu aceiași trei inculpați.

Au fost trimiși în judecată Ion Iliescu, în calitate de fost preşedinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, și Gl. (Rtr) Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, toți pentru infracţiunii contra umanităţii.

Astăzi, Ministerul Public a luat decizia de a face cunoscută o parte din cele 7 volume ale rechizitoriului, primul volum fiind încărcat pe site, cu explicația că există „interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată”.

În dosar se arată că „pentru cele 857 de persoane decedate în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 au fost identificați 1.640 de succesori, din care 1.002 s-au constituit părți civile în cauză. Din totalul de 2.382 de persoane rănite în același interval de timp, 1.267 de persoane s-au constituit părți civile în cauză. Din totalul celor 585 de persoane reținute în același interval de timp, 369 de persoane s-au constituit părți civile în cauză. Din cele 409 persoane care au suferit traume mari, în același interval de timp, 298 de persoane s-au constituit părți civile în cauză”.

Din ce se arată în rechizitoriu, „inculpatul civil Iliescu Ion a avut reprezentarea faptului că acţiunile sale, care au generat şi amplificat psihoza securist-teroristă, erau apte să aibă drept rezultat uciderea unor persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice, lipsirea de libertate, în mod nelegal, sau alte asemenea fapte inumane care cauzează suferinţe mari sau vătămări unor persoane, consecinţe care se circumscriu variantelor normative ale infracţiunii contra umanităţii”. Totul a fost posibil pentru că, spun procurorii, Iliescu „nu a fost doar liderul politic al României din decembrie 1989, ci și liderul militar al tuturor forțelor militare din statul român, preluând toate atribuţiile fostului președinte Ceaușescu Nicolae”.

Cât despre Voiculescu, în rechizitoriu se arată că, „în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă
existentă în acest interval de timp. Inculpatul a acceptat totodată conduita infracțională a cadrelor militare din Consiliul Militar Superior aflate și sub autoritatea sa, cunoscând caracterul infracțional al acestor conduite
”. Voiculescu răspundea strict în fața lui Iliescu și „s-a
implicat direct și autoritar în toate deciziile importante, astfel încât a fost recunoscut, atât de către structurile militare şi civile interne
dar şi de către mass-media din România, ca veritabil factor decizional în grupul care preluase puterea politico-militară în stat
. (…) Din această poziție, cu intenție, a participat la luarea deciziilor cu caracter politicomilitar, a deziformat grav opinia publică secondându-l pe Iliescu Ion, exercitându-și totodată autoritatea și asupra cadrelor militare din componența Consiliului Militar Superior, structură militară subordonată conducerii CFSN”.

Ambii, spun procurorii, au generat psihoza securist-teroristă la nivel național care, a dus la numeroasele situații de foc fratricid și astfel la numeroase decese, răniri, traume psihice grave și lipsiri de libertate.

În document se precizează și rolul celui de-al treilea inculpat, Iosif Rus, care, „începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989 (orele 16.00), în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave. Faptele inculpatului au amplificat până la cote paroxistice psihoza securistteroristă, la nivel național. Inducerea în eroare exercitată de inculpatul Rus Iosif, încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a indus la nivelul întregii opinii publice convingerea existenței unui război total (terestru și aerian), purtat de forțele securistteroriste loiale vechiului regim”.

În rechizitoriu se face și o istorie a dosarului, nu doar a evenimentelor. Astfel, se specifică faptul că, prin încheierea din 9.10.2020 a Judecătorului de Cameră Preliminară al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, s-a dispus admiterea, în parte, a cererilor şi excepţiilor invocate de părți și din oficiu, iar ulterior, prin încheierea nr. 15/C din 10.11.2021 a Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul ÎCCJ, s-a dispus respingerea contestațiilor, menținându-se încheierea atacată, respectiv restituirea cauzei la parchet în vederea reluării urmăririi penale. În martie anul acesta s-a dispus reluarea urmăririi penale, iar în luna mai a fost din nou pusă în mișcare acțiunea penală împotriva celor trei inculpați.

Totodată, în timp au fost dispuse clasări ale cauzei față de mai multe persoane, dat fiind că a survenit decesul sau s-a constatat autoritatea de lucru judecat: Nicolae Ceauşescu Nicolae (fost şef de stat), Iulian Vlad (fost şef al Departamentului Securităţii Statului), Vasile Milea (fost ministru al apărării), Tudor Postelnicu (fost ministru de interne), Emil(Cico) Dumitrescu, Atanasie Victor Stănculescu, fost ministru al apărării, Nicolae Militaru, fost ministru al apărării, Nicolae Eftimescu, fost şef al Direcţiei Operaţii a MStM, Ion Hortopan, fost comandant al Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, Silviu Brucan, fost factor decizional al CFSN, Mircea Mocanu, fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT), Ştefan Dinu, fost şef al Direcţiei Informaţii din MStM (DIA), Teodor Brateş (TVR), Petre Roman, fost prim ministru al Guvernului României şi Ioan Toma, fost ministru al tineretului şi membru al
Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, Viorel Igreţ, fost prim-secretar al CJP – Mureş.

În rechizitoriu se precizează și că acesta nu este singurul dosar: „Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1.244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2.564 dosare.

Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele. În raport de competenţa parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile.

Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 1.882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se în cele mai multe situaţii cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului.

În alte 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu”.

Articolul precedentFrancezii le-au mulțumit pompierilor români care au intervenit pentru stingerea incendiilor
Articolul următorPremierul Viktor Orban oprește finanțările proiectelor pentru maghiarii din Transilvania