Și astăzi continuăm să prezentăm nerealizările Primarului Nicușor Dan. De ce nerealizările? Pentru că în campania electorală din 2020 Nicușor Dan era foarte sigur că va face tot ce promite. Cu toate că majoritatea promisiunilor erau clar de domeniul fantasticului, candidatul la Primăria Capitalei a preferat să mintă pentru un vot în plus. De ce spun că a mințit? Pentru că îmi este imposibil să cred că un profesor de matematică de nivelul lui Dan nu înțelegea că majoritatea lucrurilor promise vor rămâne doar pe hârtie. Poate că da, poate că mai are nevoie de încă patru(zeci) ani să îndeplinescă măcar o mică parte a promisiunilor, dar oare bucureștenii vor mai avea răbdare cu un primar care nu comunică, care nu răspunde solicitărilor, care a mărit taxele, care fuge de întrebările jurnaliștilor, care știe că a mințit? Și lista ar putea să continue…
Nici cu privire la infrastructura pietonală, promisiunile lui Nicușor Dan nu au devenit realitate
În continuare, trotuarele de pe marile bulevarde, administrate de către Municipalitate, prin Administrația Străzilor București (ASB) sunt adevărate curse cu obstacole pentru pietoni. Obstacole ce se pot dovedi de-a dreptul insurmontabile pentru cei cu nevoi speciale se deplasare – de la oamenii care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant, până la vârstnici, mămici sau bunici cu copii în cărucioare sau în brațe sau chiar persoane care transportă un bagaj mai mare.
Borduri înalte, fără scăderi de nivel, șanțuri săpate în toate direcțiile, gropi și guri de canal care se cască amenințătoare, fără a fi semnalizate, capete de țeavă, retezate la un centimetru-doi de asfalt și, nu în ultimul rând, mașini parcate de nu poți trece pe lângă ele, așa arată infrastructura pietonală a Bucureștiului.
O mențiune specială merită refugiiile de tramvai vechi – cum sunt cele de la Piața Chibrit, spre exemplu, cu borduri foarte înalte, fără scăderi de nivel și fără garduri de protecție.
Ele sunt insurmontabile pentru cei în scaune rulante, pentru oamenii în vârstă și pentru mulți alții.
Există, încă, în București, stații de tramvai fără refugiu, unde te urci sau cobori din tramvai de pe banda întâi a carosabilului. În cazul unora dintre acestea, distanța de la asfalt până la scara tramvaiului este atât de mare încât este o adevărată acrobație să te urci în sau să cobori din tramvai, printre mașini. Un exemplu în acest sens sunt stațiile de tramvai de la Piața George Coșbuc, la intersecția dintre Bulevardele Coșbuc și Libertății.
Comunicare și transparență
În fine, transparența, promovarea oamenilor pe criterii de competență și anticorupția, teme comune ale tuturor candidaților USR din 2020, au început să șchioapete, încă de la început de mandat, când primarul Nicușor Dan l-a numit în fruntea Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pe amicul său, pe atunci, Edmond Niculușcă.
Acesta nu avea niciun fel de pregătire pentru a ocupa această funcție și a plecat de la AMCCRS în urma unui uriaș scandal ce includea semnarea unor contracte pe care nu ar fi avut dreptul să le semneze.
Administrația Nicușor Dan a reușit, însă, să blocheze consolidarea clădirilor cu bulină roșie pentru mai bine de doi ani.
Cele zece șantiere de consolidare moștenite de la Administrația Firea sunt blocate de aproape trei ani și nu există blocuri mari, cu multe apartamente care să fi intrat în consolidare.
Au mai urmat, apoi, acuzații de incompatibilitate a primarului general al Capitalei Nicușor Dan, atunci când acesta s-a auto-numit director la administrații din subordinea Primăriei Capitalei, precum ALPAB și Administrația Străzilor.
În fapt, politica de promovare a oamenilor „pe merit” a Administrației Nicușor Dan a avut ca efect depopularea unor departamente ale Primăriei Capitalei. Un exemplu concludent este acela al Direcției de Urbanism, unde, în ciuda multiplelor concursuri organizate, nu s-au găsit specialiști doritori să ocupe jumătate dintre posturile disponibile.
În schimb, membrii din Consiliile de Administrație și directorii de la marile companii din subordinea PMB sunt numiți, în continuare, pe criterii politice, potrivit unii algoritm al coaliției care conduce Capitala.
Astfel Termoenergetica, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale Bucureşti, protecția socială și ALPAB au revenit USR, în timp ce PNL stăpânește peste STB, Compania Parking, Administrația Străzilor.
În continuare, transparența rămâne o simplă lozincă, sub administrația Nicușor Dan. Foarte multe dintre proiectele propuse de către edilul șef pe ordinea de zi a ședințelor CGMB nu trec prin procedură de dezbatere publică, bucureștenii neavând prilejul de a lua cunoștință, de a formula observații, propuneri sau obiecții la acestea.
Lipsa transparenței i-a fost reproșată lui Nicușor Dan chiar de către unul dintre foștii săi susținători de seamă din rândurile societăți civile, Irina Zamfirescu.
Aceasta spunea că procedura transparenței este, în continuare, ca și inexistentă la Primăria Generală.
Nu doar că multe proiecte nu trec prin dezbatere publică, sar proiecte foarte importante, precum bugetele anuale ale Capitalei sunt prezentate într-o formă inaccesibilă oamenilor obișnuiți și, apoi, modificate în timpul ședințelor CGMB, prin amendamente, astfel încât nici măcar consilierii generali nu știu exact cum vor fi alocați banii publici.
