Grindeanu promite „recuperarea decalajelor de dezvoltare economică dintre regiuni și a întârzierilor din infrastructura mare de transport”

Autor

19 decembrie 2023

Minister Grindeanu visits the Port of Galati to find an explanation and a guilty person for the failure with dramatic effects at the international level

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au avizat, ieri, favorabil, proiectul de buget al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2024.

Bugetul de la Transporturi a trecut cu 19 voturi pentru, nouă împotrivă şi nicio abţinere, aceasta însemnând că ministerul are pentru anul viitor un buget propus de peste 30 de miliarde de lei.

Momentul nu a fost ratat de ministrul Sorin Grindeanu, care a calificat bugetul pe care îl are la dispoziție ministerul ca fiind unul „record” și a explicat totodată și cum se vor aloca cele 30 miliarde de lei – „20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023”.

Miercuri ar trebui ca parlamentarii să voteze proiectul de buget, dar până atunci, astăzi se vor depune rapoartele asupra proiectelor de buget la Birourile permanente, iar de la ora 20.00 este programată ședinţa comună a Parlamentului pentru dezbaterea proiectelor de buget.

Întorcându-ne la explicațiile oferite de Sorin Grindeanu, acesta a arătat că banii pe care îi va avea la dispoziție ministerul vin din Planul Național de Redresare și Reziliență, CEF și Programului Transport 2021 – 2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde lei.

„Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 miliarde de lei:

Drumuri de mare viteză: 710 km (cu o valoare totală de 55 miliarde lei), cale ferată (modernizare, electrificare): 430 de km (valoare cumulată de 21 miliarde lei), achiziții de material rulant: 131 de trenuri (valoare totală de 5 miliarde lei).

Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.

Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.
Pentru celelalte cheltuieli- efectuate doar din bugetul de stat- suma necesară MTI, în 2024, este de 9,6 miliarde lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).

Iar pentru investiții, vor fi alocate, din bugetul de stat, peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane lei), cel naval (28,25 milioane lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane lei).
Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei).
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice alocăm 53,03 milioane de lei.

Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă, dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă.
Toți acești bani alocați sunt vitali pentru atingerea obiectivelor pe care statul român și le-a propus: recuperarea decalajelor de dezvoltare economică dintre regiuni și a întârzierilor din infrastructura mare de transport.
Fără o infrastructură puternică nu putem avea o economie puternică”, a atras atenția ministrul Grindeanu.

Unire pentru alegeri: USR, PMP și Forța Dreptei au format „polul de dreapta”

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 decembrie 2023

„Inevitabilul” s-a produs și, după mai multe tratative, USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat astăzi că și-au dat „mâna” pentru formarea unui pol de dreapta.

Alianța Dreapta UNITĂ, formată acum, înaintea anului electoral 2024, înseamnă că cele trei partide ar urma să meargă pe liste comune la alegerile europarlamentare. Așa se face că a fost stabilită lista pentru europarlamentare, formată din Primii opt candidați sunt, în ordinea listei: Dan Barna, Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș, Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forța Dreptei), Radu Mihail, Corina Atanasiu (USR).

Iar apoi… mai vedem. Anunțul oficil privind înființarea Alianței Dreapta UNITĂ a fost postat pe pagina de Facebook a liderului USR, Cătălin Drulă.

Acesta explică faptul că Alianța Dreapta Unită „reprezintă angajamentul nostru pentru reconstrucția României și o alternativă onestă la guvernarea coruptă PSD-PNL și la extremismul AUR”.

Sunt și speranțe la orizont pentru cele trei formațiuni, anume că „anul viitor, regimul Iohannis-PNL-PSD va fi istorie”, deoarece „au dus țara într-o criză profundă și vine nota de plată”.

„Economia noastră suferă, antreprenorii și investitorii sunt sufocați de taxe de către o guvernare care nu înțelege valorile unei economii libere și puternice. Milioane de români nu se mai ajung cu banii, sub o guvernare căreia nu i-a păsat de creșterile de prețuri.

Au fost interesați doar de cum să atace Justiția, să acapareze instituțiile și să le folosească împotriva opoziției democratice. Cum să își satisfacă baronii și specialii.

Dar orice putere abuzivă are un sfârșit. Noi suntem sfârșitul sistemului infractorilor, al complicităților ascunse, al răului făcut de această coaliție PSD-PNL în ultimii ani.

În 2024, arătăm că se poate și corect. Că se poate și demn. Se poate să muncești și să fii respectat. 2024 este lupta unei generații și vă aștept alături de USR și Alianța Dreapta Unită să construim schimbarea de care România are nevoie”, a anunțat liderul USR Cătălin Drulă.

Și Forța Dreptei a avut promisiuni de făcut, arătând într-un comunicat că Alianța este „un pol politic de dreapta dedicat reconstrucției României”, „alternativa la PNL și PSD care duc România în faliment”.

„Suntem la 34 de ani de la Revoluție și în loc să constatăm că suntem mai aproape de idealurile celor care au ieșit în stradă de a avea o democrație autentică, fără nomenclatură, fără privilegii, fără Securitate, dimpotrivă, parcă ne-am întors în timp și PSD-iștii și PNL-iștii și opoziția de operetă inventată de PSD și PNL ne-au adus parcă mai aproape de anii ’89 decât de ceea speram fiecare dintre noi (…).

Astăzi speranța renaște în România. Astăzi orice om care își dorește altceva pentru țara asta, care crede cu adevărat în progres, în inițiativă, în responsabilitate individuală, în capacitatea fiecărui om de a reuși în viață, în capacitatea de a avea în sfârșit în țara asta o conducere care să iubească țara asta și să o ducă în direcția corectă. Astăzi, toți acești oameni au o soluție!”, a explicat Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei.

În comunicatul cu pricina a fost inclus și mesajul președintelui PMP, Eugen Tomac, potrivit căruia „românii vor avea anul viitor o alternativă credibilă și puternică, o „Dreaptă Unită”, care se va lupta cu toată forța împotriva acestor două structuri politice ce joacă fără reguli și se hrănesc doar din minciună, manipulare și demagogie. Iohannis a trădat electoratul de Dreapta, noi nu, și de aceea le cerem românilor să privească dincolo de aparențe și să vină într-un număr cât mai mare lângă noi, pentru că România trebuie salvată din ghearele celor care vor o țară doar pentru ei, ținută la periferia Europei”.

Primarul din Mioveni a fost trimis în judecată, în stare de arest

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 decembrie 2023

Ion Georgescu, primarul oraşului Mioveni, va fi judecat la Tribunalul Argeș, urmare a faptului că procurorii anticorupție au finalizat ancheta în dosarul său.

Acuzațiile sunt recente, Georgescu fiind arestat chiar în urmă cu două luni, în urma unui flagrant, în timp ce înapoia 10.000 de euro unui medic, sumă primită anterior „ca avans” din 30.000 de euro solicitați pentru a-i facilita angajarea la spitalul din Mioveni.

După audierile care au urmat flagrantului, Ion Georgescu a fost reținut „pentru 24 de ore, în calitate de suspect”, iar ulterior instanța a încuviințat arestarea preventivă a acestuia.

Ultima dată, instanța a discutat măsura la finele lunii noiembrie, când a respins „ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul GI de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Menţine măsura arestului preventiv dispusă prin încheierea nr. 143/05.10.2023, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş în dosarul nr. 4939/109/2023 faţă inculpatul GI”.

Primarul orașului Mioveni este acuzat de trafic de influență, după ce, potrivit Direcției Naționale Anticorupție, „în toamna anului 2022, (…) ar fi acceptat de la o persoană (martor în cauză) promisiunea remiterii sumei de 30.000 euro, din care ar fi primit, în luna decembrie 2022, o primă tranșă de 10.000 euro, pentru a-și exercita influența pe care ar fi pretins că ar avea-o asupra unor factori decidenți din conducerea Spitalului Orășenesc Mioveni, pentru ca aceștia să dispună angajarea unei rude a martorului pe un post de medic”.

Restul banilor urmau ca primarul Georgescu să îi primească după ce martorul ar fi fost angajat. Însă, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, martorul a cerut înapoi cei 10.000 de euro.

„În acest context, la data de 04 octombrie 2023, în sediul primăriei orașului Mioveni, inculpatul Georgescu Ion ar fi remis martorului suma de bani menționată mai sus, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii.

În cauză, a fost efectuată o investigație financiară având ca obiect un imobil situat în orașul Mioveni, județul Argeș, ce aparține inculpatului Georgescu Ion, ocazie cu care s-ar fi constatat o disproporție vădită între veniturile declarate ale familiei inculpatului și valoarea de 317.613 euro a imobilului construit.

Având în vedere cele de mai sus, existând suspiciunea că imobilul respectiv ar fi fost edificat și cu sume de bani ce provin din săvârșirea unor activități nelegale, procurorii anticorupție au dispus, asupra imobilului respectiv, măsura asigurătorie a sechestrului în vederea confiscării extinse.

De asemenea, în cauză a mai fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumei de 10.000 euro, ridicată în data 04 octombrie 2023 de către organele de urmărire penală, în vederea confiscării speciale”, mai detaliază DNA.

Bugetul României, în comisiile de specialitate; miercuri va fi dezbătut în Parlament

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 decembrie 2023

Comisiile parlamentare de specialitate discută astăzi avizarea proiectelor de bugete ale ordonatorilor principali de credite.

Aceasta după ce săptămâna trecută, Guvernul României a adoptat într-o ședință bugetul de stat pe 2024.

Înaintea ședinței de vineri, premierul Marcel Ciolacu a explicat care sunt principalele beneficii, punctând asupra faptului că bugetul este „unul axat pe investiții, de circa 7% din PIB”.

În același timp, premierul PSD și-a exprimat speranța că bugetul va fi votat în Parlament înainte de Crăciun, pentru a „permite, în 2024, să investim sume fără precedent”, dat fiind că „investițiile vor contribui cu jumătate la creșterea economică, iar creșterea investițiilor va fi dublă față de cea a consumului. (…) Țintim o creștere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană”.

Iată că astăzi comisiile de specialitate se întâlnesc în ședinţe – una fiind programată începând cu ora 11.00 şi până la ora 15.00, iar între orele 12.00 şi 13.00 au loc loc dezbaterile generale asupra proiectelor de buget în comisiile de buget – finanţe, după care, ulterior, vor fi elaborate rapoartele pe fond.

Tot astăzi, de la ora 16.00, vor avea loc dezbaterile pe ordonatorii de credite în comisiile de buget – finanţe, iar marţi, la ora 18.00, se vor depune rapoartele asupra proiectelor de buget la Birourile permanente.

Şedinţa comună a Parlamentului pentru dezbaterea proiectelor de buget va începe marţi, de la ora 20.00, iar votul final ar urma să fie dat miercuri, potrivit calendarului adoptat în Birourile permanente al celor două Camere.

Dumitru Buzatu a fost trimis în judecată, în stare de arest

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 decembrie 2023

Unul dintre cei mai longevivi președinți de consilii județene din țară, Dumitru Buzatu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, la nici trei luni de când a fost prins în flagrant cu mită în portbagaj.

Arestat preventiv în septembrie, măsura este menținută și în prezent, în timp ce expertul care este acuzat în același dosar de luare de mită și trafic de influență va fi judecat în stare de arest la domiciliu.

Faptele detaliate de Direcția Națională Anticorupție acum, când a fost anunțată trimiterea în judecată a celor doi, sunt aceleași, și au legătură cu derularea unui proiect finanțat din fonduri europene, între Consiliul Județean Vaslui și o societate comercială.

Cele două părțiau încheiat în anul 2019 un contract de achiziție publică ce avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui, însă procurorii anticorupție arată că Buzatu, ca șef de CJ, s-a cam „lăcomit” în ceea ce privește plata facturilor (cca. 3.000.000 euro) și cuantumul mitei care trebuia să o primească.

„Consiliul județean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială (al cărui obiect de activitate este realizarea de activități de inginerie și consultanță tehnică) administrată de inculpatul, expert, pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate.
După întocmirea raportului de expertiză, în perioadele 27-29.06.2022 și 07.02.2023-26.04.2023, expertul ar fi pretins de la omul de afaceri suma de suma de 714.000 mii de lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertizei efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul județean Vaslui și implicit de „a favoriza” societatea martorului (în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de cca. 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini).

De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenți din cadrul Consiliului județean Vaslui și că-i va determina pe aceștia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate.

În contextul menționat mai sus, expertul a primit în datele de 02.03.2023 și 27.04.2023 suma totală de 714.000 de lei.
După remiterea sumei de mai sus, inculpatul ar fi înaintat Consiliului județean Vaslui documentația tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită și acceptată de către factorii decidenți din cadrul instituției publice, printre care și inculpatul Buzatu Dumitru.

În contextul menționat mai sus, în perioada 08.05 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea președinte al Consiliului județean Vaslui, ar fi pretins, indirect, de la același om de afaceri sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea de cca. 3.000.000 euro menționată mai sus (ce reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de firma omului de afaceri).

În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, precizează din nou DNA.

Totodată, anchetatorii mai arată că s-a dispus instituirea de măsuri asiguratorii asupra a 20 bunuri imobile (apartamente, case, construcții, terenuri) ce aparțin celor doi inculpați, dar și sechestrul asupra unor sume de bani, ridicate de la Buzatu la percheziții, măsuri care vor fi analizate la Tribunalul Vaslui.

Ciolacu: „O să facem un buget noaptea, ca hoții”

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 decembrie 2023

Ieri, într-o ședință a Guvernului României, a fost adoptat bugetul de stat pe 2024, înaintea ședinței premierul Marcel Ciolacu explicând care sunt principalele beneficii.

Declarațiile premierului au început cu o glumă, legată de o altă ședință de Guvern, în vremea premierului Sorin Grindeanu, când fusese adoptată ordonanța 13.

„O să facem un buget noaptea, ca hoții”, a spus Ciolacu, în condițiile în care în 2017 oamenii au ieșit în stradă după publicarea OUG 13, strigând exact acest lucru. Nu vizavi de buget, ci vizavi de adoptarea și publicarea unui act normativ „noaptea, ca hoții”.

Acum, premierul Ciolacu a explicat acum că „este important e să avem un buget bun anul viitor” , punctând asupra faptului că vorbim despre „unul axat pe investiții, de circa 7% din PIB”. În același timp, premierul PSD și-a exprimat speranța că bugetul va fi votat în Parlament înainte de Crăciun, pentru a „permite, în 2024, să investim sume fără precedent”.

„Investițiile vor contribui cu jumătate la creșterea economică, iar creșterea investițiilor va fi dublă față de cea a consumului. (…) Țintim o creștere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.

Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României față de acest an. Bugetul asigurărilor sociale (…) probează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor, din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale. Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari.

Investițiile sunt de 120 de miliarde de lei, este un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulți bani, pentru a susține investițiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus, pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi și lucrări de modernizare a porturilor.

Există, de asemenea, suplimentări majore, între 30 și 50% în plus pentru Sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, Mediu și Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul „Anghel Saligny”, unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu și ceva față de 2023. Există un plus de 10% și la investițiile din trecut. Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor.

Repet, nu vor exista creșteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investițiilor și, evident, a luptei contra evaziunii. (…) Avem un buget sustenabil, investițiii de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar programat la 5%, iar inflația va continua să scadă. Am văzut cu toții că, în luna noiembrie, este deja 6,7%. Ținta noastră pentru 2024 este să scadă sub 5%, adică la jumătate din momentul când am preluat mandatul de premier.

În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna aceasta, am discutat reorganizarea a șase ministere, săptămâna viitoare vom continua cu restul. În final, vor rămâne mai puține instituții, cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocrația. Important este să ne atingem obiectivele și pe 2023. (…)

Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va crește cu siguranță. Propunerea noastră este de 3.700 lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele șase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 lei scutiți de taxe din salariul minim brut”, a detaliat Marcel Ciolacu.

Ex-ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță că UDMR vrea comasarea alegerilor din 2024

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 decembrie 2023

Tanczos Barna, fost ministru al Mediului în vremurile în care formațiunea din care face parte, UDMR, se afla (încă) la guvernare, a anunțat că membrii partidului susțin comasarea alegerilor programate anul viitor.

Potrivit declarațiilor făcute de acesta la B1 TV, UDMR vrea schimbarea calendarului, propunând ca alegerile prezidențiale să se desfășoare „în jurul alegerilor locale sau împreună cu localele”.

Anul viitor, românii sunt așteptați la urne pentru a vota la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale – în două tururi. Și, aparent, de ceva timp a fost stabilită data alegerilor locale și europarlamentare.

Astfel, data alegerilor europarlamentare a fost stabilită pentru data de 09 iunie 2024, în timp ce alegerile locale se vor desfășura pe 29 septembrie 2024.

„Prevederile legale actuale, după analiza făcute de juriștii noștri, nu permit comasaraea alegerilor prezidențiale cu parlamentarele și nici acele decalări despre care s-a tot vorbit, motiv pentru care noi am depus un proiect de lege care ar flexibiliza organizarea prezidențialelor.

Acest lucru ar fi posibil dacă se aprobă acest proiect de lege al UDMR ca alegerile prezidențiale să se organizeze cumva după modelul american, adică să se organizeze înainte de sfârșitul mandatului actualului președinte al României și, între timp, lucrurile merg mai departe, mandatul se termină la timp, dar înainte de sfârșitul mandatului alegerile se organizează.

Acest lucru ar permite ca prezidențialele din 2024 să fie organizate în acelasi timp cu localele. (…) Propunerea noastră ar fi sau posibilitatea ar fi ca alegerile prezidențiale să se organizeze undeva în jurul localelor sau împreună cu localele și atunci am scuti de un efort bugetar, am avea mai puține alegeri, acțiuni de votare.

Cu acest lucru ar fi probabil de acord și celelalte partide pentru că practic toată lumea a recunoscut că alegătorii vor fi obosiți de cinci runde de alegeri dacă ele se vor organiza separat. Și politcienii de la nivel local, național, și europarlamentarii, și organizațiile politice trebuie să depună un efort uriaș anul viitor”, a explicat deputatul Tanczos Barna, pentru sursa citată.

Doi primari din PNL au intrat în PSD Gorj

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 decembrie 2023

PSD Gorj a deschis ușile pentru doi primari care au candidat în 2020 pe listele PNL și care astfel și-au câștigat și actualele mandate, în comunele Dănciulești și Țânțăreni.

Anunțul oficial a fost făcut ieri, pe pagina de Facebook a PSD Gorj, cu mențiunea că actuala conducere a formațiunii „salută decizia domnilor primari ai localităților Dănciulești și Țânțăreni, Marius DUMITRA-BĂDESCU și Robert CIUTUREANU, de a se alătura echipei PSD”.

Însă nu doar primarilor ex-PNL li s-a urat bun-venit, ci și unui inginer care a intrat în tabăra social democraților gorjeni, Sorin Chircu.

Totodată, a și fost explicată alegerea politică a celor trei, mai mult sau mai puțin obiectiv, anume că „are la bază performanța și viziunea îndreptată spre dezvoltare a liderilor partidului”.

„Am satisfacția că rezultatele muncii noastre se văd, inclusiv în decizia unor oameni de a ni se alătura, care au, în mod cert, aceeași preocupare ca și noi: dezvoltarea județului.

Gorjul este un adevărat șantier și asta ca urmare a proiectelor atrase în toate localitățile, datorită eforturilor depuse și implicării întregii echipe a partidului.

Le urez bun venit în PSD Gorj, domnilor primari Marius Dumitra-Bădescu și Robert Ciutureanu”, a declarat președintele PSD Gorj, Mihai Weber.

În ceea ce îl privește pe primarul Dumitra-Bădescu, acesta a arătat că a intrat în echipa social democrată pentru „cinele comunității” pe care o reprezintă, dat fiind că „nu este simplu să răzbați de unul singur, iar la baza alegerii mele au stat oamenii din PSD”.

Și primarul Ciutureanu a explicat decizia sa, lăsând să se înțeleagă că PSD Gorj l-a susținut până acum, asigurând votanții că „având sprijinul dumnealor în continuare, vom realiza ceea ce ne-am propus”.

Dacă PSD Gorj a anunțat că are noi colegi printr-un comunicat de presă, în care în urmă cu doar o săptămână, și PNL Gorj făcea public că și-a mărit echipa: „În cadrul unei ședințe festive, Biroul Politic Județean al PNL Gorj a spus astăzi bun venit la alți peste 100 de târgujieni care s-au alăturat echipei liberale”, echip caracterizată ca fiind „soluția pentru reconstruirea județului Gorj”.

Președintele PUSL, Cristian Popescu Piedone: „România nu ar trebui niciodată să accepte să fie tratată ca o țară de rang inferior”

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 decembrie 2023

Președintele executiv al Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), Cristian Popescu Piedone, a transmis ieri o scrisoare deschisă către ministerul de Interne, mai precis ministrului Cătălin Predoiu, pe tema discuțiilor din jurul subiectului privind aderarea României la Schengen.

Din ce se arată în document, Piedone subliniază poziția profesională exprimată de Cătălin Predoiu, în condițiile în care este clar că țara noastră îndeplinește de ceva timp condițiile pentru a fi primită în Shengen, „România face în permanență eforturi” pentru a reduce decalajele existente față de alte țări din Uniunea Europeană, motiv pentru care „nu ar trebui niciodată să accepte să fie tratată ca o țară de rang inferior”.

Recent, aseară, Predoiu a explicat „pe sticlă” că în acest moment continuă „discuțiile intense și constructive cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen” și că nu vrea să facă „niciun pronostic, nici legat de frontiera aeriană, nici de cea terestră, nici de cea navală”.

Iar explicațiile oferite în toată această perioadă de Predoiu, care deține portofoliul Internelor, un minister implicat activ în această chestiune, sunt salutate de PUSL.

„Partidul Umanist Social Liberal a luat act cu un deosebit interes de explicațiile oferite de domnia voastră în ceea ce privește continuarea procesului de integrare a României în spațiul Schengen.

Atitudinea adoptată de dumneavoastră, într-un moment în care emoțiile erau la cote înalte, trebuie felicitată și dată drept exemplu pentru toți politicienii, care în permanență trebuie să fie atât bine pregătiți, cât și calmi în fața tuturor provocărilor, care să fie mereu abordate cu demnitate, onoare și curaj.

Apreciem faptul că ați lămurit chestiunea migranților, dar și faptul că nu există condiții suplimentare din partea Austriei, care să condiționeze intrarea României în Schengen.

De altfel, credem că Uniunea Europeană este rezultatul colaborării unor parteneri cu drepturi egale, în ciuda diferențelor și decalajelor care încă există între țările membre. România face în permanență eforturi pentru a reduce aceste decalaje și nu ar trebui niciodată să accepte să fie tratată ca o țară de rang inferior, mai ales în condițiile în care respectă integral cerințele oficiale ale Uniunii.”, se arată în scrisoarea asumată de Cristian Popescu Piedone.

Iohannis, momentul adevărului privind aderarea la Schengen: „Mai e cale lungă. E nevoie de foarte, foarte multe negocieri”

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 decembrie 2023

Șeful statului a venit cu declarații temperate vizavi de șansele ca țara noastră să intre în spațiul de liberă circulație Schengen.

Chiar dacă au existat afirmații „bombastice” pe acest subiect din partea unor politicieni – fie ei de stânga sau de dreapta, Klaus Iohannis a subliniat că nu e cazul să ne vedem deja în Schengen, chiar dacă Austria și-a „fexibilizat” poziția vizavi de intrarea noastră în acest spațiu.

Declarațiile lui Iohannis au fost făcute cu ocazia intervenției acestuia în cadrul participării la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, care are loc la Bruxelles, președintele subliniind că „mai e cale lungă”.

Chiar dacă Iohannis a punctat că „a apărut o oarecare flexibilizare a poziției austriece”,în continuare „este nevoie de multe negocieri și multe discuții”, în condițiile în care „dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers așa cum a trebuit”, iar de anul trecut, constant, „toată lumea negociază pe absolut toate palierele”.

„În ultima vreme a apărut o oarecare flexibilizare a poziției austriece, însă vreau să fiu foarte sincer, aici mai este cale lungă și este nevoie de multe negocieri și multe discuții. Aici intervin sigur ministerele – Externele, Internele – și Reprezentanța noastră din Bruxelles, care s-a implicat exemplar în toate discuțiile.

Dar nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare. (…)

Dacă se ajunge la un compromis acceptabil, atunci cu siguranță există deschidere pentru a avea un Consiliu extraordinar și pentru a închide chestiunea. Deci nu în asta stăm, ci în fondul problemei. (…)

Este (…) cunoscut faptul că noi suntem tratați momentan, așa este procedura, la pachet cu Bulgaria și acest lucru complică negocierile, fiindcă ele sigur se vor purta cel puțin în trei sau în patru, dar în foarte puține situații negocierile se vor purta în bilateral, cum se spune direct. Deci, încă un punct complicat.

Totuși, pentru România avem asigurări din partea tuturor, în afară de Austria, care încă mai are anumite chestiuni care trebuie clarificate în negocieri care vor dura”, a explicat Klaus Iohannis.

Premierul Ciolacu, față în față cu sindicaliștii din Sănătate

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 decembrie 2023

Întâlnire ieri între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții sindicatelor din Sănătate, date fiind nemulțumirile acestora din urmă, care au dus la proteste.

Situația a escaladat încă din momentul învestirii actualului Guvern, în iunie, când Uniunea Națională a Sindicatelor TESA din Sănătate a demarat primele mișcări serioase protest, după greva japoneză de săptămâna trecută, cu avertismentul că se poate ajunge la greva generală.

După o serie de discuții eușuate, ieri, sindicaliștii au purtat discuții atât cu premierul Ciolacu, cât și cu vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, șeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Mihai Diaconu, și consilierii de stat în Cancelarie – Carmen Orban și Minel Ivașcu.

Întâlnirea nu a dus neapărat la stingerea conflictului, ci s-a ajuns la – după cum se arată într-un comunicat al Guvernului – agreerea unor pași care ar trebui făcuți pentru detensionarea situației.

Astfel, în comunicat se arată că s-a pus accentul pe necesitatea debirocratizării procedurii pentru ocuparea posturilor din sectorul sanitar, care să fie aplicată începând de anul viitor, dar și pe măririle salariale.

„Pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, va fi aprobată de Guvern o soluție legislativă care să permită ca fiecare post vacantat în sistemul public de sănătate să fie ocupat prin concurs, fără a mai fi nevoie de Memorandum adoptat în ședința de Guvern. Această măsură va simplifica procedura de ocupare prin concurs a posturilor vacantate din sistemul public de sănătate.
De asemenea, reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor din sănătate au discutat găsirea unor soluții de angajare în sistemul public de sănătate a tinerilor medici specialiști.

Perspectiva creșterilor salariale pentru angajații din sistemul de sănătate și eliminarea inechităților salariale au fost, de asemenea, discutate, în contextul aprobării de către Guvern a proiectului de buget pentru anul viitor.
Consultările între reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor din sănătate vor continua”, se precizează în document.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un nou șef, fost manager de spital SRI

Autor

Ștefana Teodoreanu

13 decembrie 2023

Schimbare așteptată la conducerea Casei Naționale d Asigurări de Sănătate.

După demisia președintelui Andrei Baciu, ca urmare a implicării sale în dosarul achiziției de vaccinuri anti-Covid, era nevoie de o altă persoană care să conducă instituția.

Până aici nicio surpriză, însă numele celui care va asigura interimatul poate că nu era chiar așteptat. Potrivit Agerpres, în locul lui Baciu, până la numirea conducătorului instituţiei, în condiţiile legii, premierul l-ar fi desemnat pe vicepreşedintele CNAS, Cristian Georgică Celea, să exercite atribuţiile preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Celea, în vârstă de 67 de ani, este fost manager de spital SRI și președinte al Casei Naționale de Sănătate (CNAS) pe vremea lui Adrian Năstase, așa că ar avea experiență. Generalul în rezervă era consilier onorific al ministrului Alexandru Rafila în ianuarie, când a fost numit în consiliul de administraţie al instituției, prin semnătura premierului Nicolae Ciucă.

Acum, tot de o semnătură de premier a fost nevoie. De altfel, actualul premier a semnat mai întâi o decizie privind revocarea lui Andrei Baciu, „la cerere, din funcția de membru al consiliului de administrație și de președinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

Baciu și-a dat ceea ce numea el „demisia de onoare” din funcția de președinte al Casei, după ce procurorii anticorupție au făcut public că au extins ancheta în dosarul vaccinurilor și că are calitatea de suspect. Baciu este cercetat pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, pentru deciziile pe care le-a luat în vremea când era secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății.

1...152153154...1.379 Pagina 153 din 1.379

Ziarul de Investigații

Grindeanu promite „recuperarea decalajelor de dezvoltare economică dintre regiuni și a întârzierilor din infrastructura mare de transport”

Unire pentru alegeri: USR, PMP și Forța Dreptei au format „polul de dreapta”

Primarul din Mioveni a fost trimis în judecată, în stare de arest

Bugetul României, în comisiile de specialitate; miercuri va fi dezbătut în Parlament

Dumitru Buzatu a fost trimis în judecată, în stare de arest

Ciolacu: „O să facem un buget noaptea, ca hoții”

Ex-ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță că UDMR vrea comasarea alegerilor din 2024

Doi primari din PNL au intrat în PSD Gorj

Președintele PUSL, Cristian Popescu Piedone: „România nu ar trebui niciodată să accepte să fie tratată ca o țară de rang inferior”

Iohannis, momentul adevărului privind aderarea la Schengen: „Mai e cale lungă. E nevoie de foarte, foarte multe negocieri”

Premierul Ciolacu, față în față cu sindicaliștii din Sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un nou șef, fost manager de spital SRI

Rămâi conectat

Ultimul articol

Educația între improvizație politică și instabilitate legislativă. Anatomia unui declin sistemic (1990–2025)

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou...