Constatare: Uniunea Europeană face un nou efort pentru ca fiecare stat membru să primească ajutor pentru a depăși cât mai curând dubla criză pe care o traversăm.
În realitate, ne confruntăm cu două crize: una sanitară și una climatică.
În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană – 30,5 miliarde de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui restituiți, căci vin sub formă de împrumut.
Recomandare: Declic începe o noua campanie prin care i se recomandă premierului să citească și planurile altor țări.
Echipa Declic insistă asupra recomandării și îi propune lui Florin Cîțu să compare ce au produs echipele guvernamentale ale altor prim-miniștri cu ce a realizat echipa lui.
”Am citit cu mare atenție proiectul trimis de Guvernul Bulgariei. Acolo scrie negru pe alb că vor investi în modernizarea barajelor, canalelor de irigații și instalațiile de drenaj pe care le au. Și că nu vor construi altele noi, pentru că ar distruge râurile. Tot în planul lor se arată că vor lua măsuri pentru conservarea surselor de apă, având în vedere schimbările climatice. Și că protejarea ecosistemelor este o prioritate”, transmite Declic.
România: țara care face foamea și țara în care politiceinii fură de la flămânzi
Metaforic, ajutorul reprezintă un coș cu bunătățuri. Coșul, care în limbaj birocratic se numește PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. Declic explică faptul că. în doar câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori.
”Nu degeaba țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată, abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să rămână și al cui nu”, mai arată Declic.
Concluzia: a rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid. De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze fosile – toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.
Nota de plată este achitată de noi, nu de clasa politică
Echipa menționează că, acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. ”Avem o listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar”.
În rest, sunt aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa, pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm nota de plată la final.
”Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va prima. Iar acesta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România”.
Declic îi invită pe cei care vor să facă o schimbare, să folosească argumentația pentru a cere un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu.
”Doar așa avem o șansă ca planul să fie clarificat și să contribuie la protejarea râurilor. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii”, concluzionează membrii Declic.
Copreședintele USR PLUS Dan Barna consideră că episodul legat de demiterea lui Vlad Voiculescu de către premierul Cîțu este unul încheiat, dar a promis că discuția avută cu Florin Cîțu, săptămâna trecută, va fi făcută publică, în jurnalul său politic.
„Cam de o lună de zile am început să țin un jurnal și veți găsi cu siguranță în jurnalul meu, după ce mă voi lăsa de politică, detalierea aproape stenogramică a dialogului”, a precizat Dan Barna, la Digi24. Adversarii săi politici să nu se bucure prea mult, căci jurnalul va apărea abia după retragerea lui Barna din politică.
În ciuda insistenței moderatorului pe această temă, Barna a evitat orice detalii cu privire la dialog, dar a menționat faptul că cele două zile de „criză” de săptămâna trecută au așezat coaliția pe baze funcționale și mai solide, ca un soi de resetare.
Relație bună cu premierul Cîțu
În ceea ce privește relația dintre vicepremier și premier, Barna a explicat că este una foarte bună colegială, chiar dacă după demiterea lui Voiculescu a ieșit public și a spus că „nu se mai poate cu Cîțu la guvernare”, solicitând totodată colegilor de coaliție să își retragă susținerea pentru Florin Cîțu.
„La momentul acela era poziţia asumată şi poziţia corectă. În urma dialogului am găsit o variantă prin care am decis să mergem mai departe tocmai pentru că în această perioadă de criză şi de dramatism pentru România, când mulţi oameni suferă din cauza acestei pandemii, era important să găsim o soluţie şi să regăsim lucrurile care ne leagă şi care ne ţin împreună decât să le accentuăm pe cele care ne separau”, a arătat liderul USR PLUS.
Tot vorbim de trecut, uităm prezentul
Într-o altă încercare de eschivare cu privire la dialogul cu Cîțu, vicepremierul a precizat că nu vrea să se uite în trecut, că este un episod încheiat. „Când vorbești numai despre trecut, uiți să trăiești în prezent. Haideți să vorbim despre ziua de astăzi”, a concluzionat Dan Barna.
„Aproape că nu există povești de îmbătrânire frumoasă în politică”, declara Barna în urmă cu ceva vreme și deși ia în calcul o retragere din politică, atunci când „i se termină benzina”, se vede totuși un candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
Deputata USR PLUS Cosette Chichirău îi dă o explicație președintelui PNL Ludovic Orban în legătură cu votul de abținere al colegilor săi din Consiliul Local Iași pe tema bugetului municipiului.
Ieri, Orban a spus într-o conferință de presă că PNL şi USR PLUS ar trebui să cadă la un acord în Iași, pentru că, „aşa cum sunt într-o coaliţie la guvernare, şi la nivel local trebuie găsite soluţii pentru a fi susţinute lucrurile importante pentru comunitate”.
Și, din ce declară Orban, responsabilitatea pentru bugetul Iașiului este doar în mâna consilierilor locali USR PLUS (9 la număr): „În mod clar, dacă PSD-ul votează împotrivă, măcar partenerii noştri să găsească o soluţie pentru a putea trece bugetul Iaşiului”.
Din ce scrie însă Cosette Chichirău, votul favorabil încă mai are de așteptat, pentru că problema este omul din fruntea Primăriei Iași: Mihai Chirica, social democratul transformat peste noapte în liberal.
„Domnule Orban, astăzi au trecut ”mascații” pe la Primăria Iași ca să “ridice niște documente”. Nu vă faceți griji pentru bugetul Iașului, ci pentru colegii de partid.
USRPLUS este cel mai mare partid din municipiul Iași și cel mai responsabil. Însă vrem să știm dacă vom mai avea interlocutor la Primărie sau dacă mergem direct în anticipate. Așa că am rugămintea să sunați la Primăria Iași și să-i rugați să facă publice toate contractele din ultimii 6 ani, de când este primar Mihai Chirica.
Înainte să dăm un miliard de lei (bugetul pe 2021) pe mâna cuiva, am vrea să știm dacă acel cineva mai rămâne în libertate”, explică deputata.
Consiliul Județean(CJ) Galați a început construirea SMID-ului în 2007 și în 2012 era încheiată elaborarea documentației. În 2013, președintele de atunci al CJ Galați, fostul deputat PSD Nicolae Bacalbașa, nu a avut încredere în documentația realizată de predecesorul său și a angajat două firme din București pentru revizuirea proiectului, care a durat 4 ani. În 2016, Proiectul a fost reluat de actualul președinte al CJ Galați, Costel Fotea (PSD) și sunt șanse să fie finalizat prin 2023.
În aceste condiții, fiecare primar se descurcă cum poate. Și dacă poate! În multe localități sunt colectate anual cantități de gunoaie menajere ridicol de mici, de câteva sute de grame pe cap de locuitor! O explicație ar fi că în lipsa unui sistem bine organizat, costurile suportate de primării sunt mult prea mari. Costul cursei unei „autogunoiere” de 7,2 tone până la depozitul ecologic de la Roșiești, județul Vaslui, este de 2.000 – 3.000 de lei. Așa că pentru mulți primari e mai ieftin să mimeze o salubrizare „minimală”, iar principalul efect a acestei situații este că o mare parte din deșeurile menajere ajung la gropile de gunoi clandestine.
Ziarul de Investigații a solicitat conducerii CJ Galați răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu derularea colectării deșeurilor în județ. Am primit adresa CJ Galați nr 16.003/2/01.02.2021, dar și 40-50 de adrese ale primăriilor din județ. Pe hârtie, în Galați salubrizarea merge bine. În realitate, e dezastru.
Din cifrele oficiale rezultă că, anual, peste 110.000 de tone de deșeuri se adună în gropile de gunoi clandestine
Anual au rămas necolectate din localitățile gălățene peste 100.000 de tone de deșeuri menajere
La nivelul Consiliului Județean (CJ) Galați, există „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor”, care datează din 2007, când era demarată implementarea Proiectului SMID. „Planul” este bazat pe datele Agenției de Protecția Mediului Galați din perioada 2001-2006, perioadă în care cantitățile de deșeuri menajere generate au fost într-o continuă scădere ca urmare a scăderii numărului de locuitori cu 25.274 de persoane, pe fondul exodului gălățenilor la muncă în străinătate sau în alte zone din țară.
În 2001, erau generate în cele 65 de localități ale județului 369.490 de tone de deșeuri menajere, dar erau colectate de la populație de către firmele de salubritate numai 250.069 tone de deșeuri. Deci 119.421 de tone de deșeuri rămâneau în localități, nu ajungeau nici măcar la o groapă de gunoi. În 2006, au fost generate 269.770 tone de deșeuri menajere dar au fost colectate numai 159.870 de tone. În concluzie, în fiecare an în localitățile gălățene rămâneau necolectate peste 110.000 tone de deșeuri menajere.
Record absolut! În comuna Munteni au fost colectate într-un întreg an numai 164 grame de deșeuri menajere pe cap de locuitor!
Între timp, situația s-a schimbat, pentru că toate primăriile din județ au contracte cu o firmă de salubrizare, dar când constatăm că dintr-o gospodărie se colectează anual câteva kilograme de deșeuri e clar că ceva nu merge.
Potrivit constatărilor Gărzii de Mediu Galați, în 2018, cantitatea de gunoaie menajere colectată din satele gălățene s-a redus, brusc, cu 20%, în raport cu cantitatea colectată în 2017. În apropierea Galațiului, în comuna Smârdan, localitate în care comisarii Gărzii de Mediu au constatat că au dispărut fără urmă aproape 250 de tone de deșeuri menajere, a fost descoperită o groapă clandestină de deșeuri în apropierea fermei pomicole Greaca.
La Munteni, la nord de Tecuci, în 2018 au fost colectate numai 11 tone de gunoaie la o populaţie de 6.700 de locuitori. Adică 164 de grame pe an de fiecare sătean. Tot 11 tone de deșeuri a predat şi comuna Griviţa, cu 2.700 de locuitori, după ce cu un an înainte cantitatea colectată fusese de 248 de tone.
În 2020, în comuna Băneasa a fost colectată o cantitate de 117 mc de deșeuri, respectiv 0,057 mc de locuitor! Adică 55 de kilograme de locuitor, cu mult sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor. Tot în 2020, în comuna Negrilești au fost colectate 32 de tone de deșeuri, adică 16 kg de persoană, iar în comuna Schela au fost colectate 25,7 tone de deșeuri menajere, adică 13,34 kg de persoană.
Deșeurile necolectate pot fi văzute pe maidanele de la marginile localităților sau pe malurile cursurilor de apă. O viitură care a devastat o mare parte a Tecuciului, al doilea municipiu din județ, s-a produs din cauză că albia „Tecucelului”, râul care traversează orașul, era „colmatată” cu deșeuri menajere.
Deși la Galați există depozitul ecologic „Tirighina” , 56 de localități gălățene își duc deșeurile menajere în Vaslui
În lipsa SMID-ului, salubrizarea funcționează ceva mai bine numai în zona Galațiului. La marginea orașului a fost construit depozitul ecologic „Tirighina”, la care sunt aduse numai deșeurile menajere din Galați și patru comune. A fost construit cu fonduri europene și asta e regula. Deșeurile din municipiul Tecuci, orașele Tg Bujor și Berești și cele 53 de comune care nu sunt arondate la depozitul de la Tirighina sunt duse la depozitul ecologic de la Rosiești, județul Vaslui, administrat de Romprest Energy SRL București.
Utilizarea temporară a depozitului conform de deșeuri nepericuloase Roșiești, județul Vaslui, pentru eliminarea deșeurilor generate de unele dintre localitățile judetului Galați se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii CJ Vaslui nr. 123/2020 privind aprobarea Actului Adițional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui nr. 16.452/19.12.2017. În calitate de proprietar al depozitului, CJ Vaslui acceptă temporar depozitarea la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – CMID Roșiești a deșeurilor din județul Galati
ne-a comunicat președintele CJ Galați, Costel Fotea
La depozitul de la Rosiești, administrat de Romprest Energy București, tariful a fost în 2019 de 111 lei/tonă, iar în 2020, când a fost introdusă contribuția pentru economia circulară, a crescut la 185 lei/tonă, din care 104,96 lei reprezintă taxa de depozitare, iar 80 de lei „contribuția”.
Bani „tocați” pe plimbatul gunoaielor dintr-un județ în altul
Cea mai costisitoare operațiune din salubrizarea localităților gălățene este transportul deșeurilor la CMID Rosiești, situat la 60 km de granița județului Galați cu Vasluiul. În comuna Schela, din sudul județului Galați, tariful perceput de operatorul de salubrizare pentru transportul deșeurilor la CMID Rosiești este de 2.677 lei pentru fiecare cursă de aproximativ 90 km. Distanța de la Schela până la viitorul depozit ecologic de la Valea Mărului, prevăzut în SMID-ul județului Galați, este de 45 km și costurile de transport ar fi cu aproximativ 50% mai mici, pentru că se reduce mult principalul cost, consumul de carburant.
În cazul comunei Cerțești, din nordul județului Galați, costurile de transport s-ar reduce cu circa 60%. În prezent, Primăria Cerțești plătește operatorului de salubrizare suma de 1.950 lei pentru fiecare cursă de 70 km. Distanța din această localitate până la viitorul depozit ecologic este de 24 km și costul unei curse s-ar reduce la câteva sute de lei. Aceeași situație e și în comuna Drăgușeni, din zona centrală a județului Galați. În prezent, primăria plătește firmei de salubrizare Cosmesiret SRL câte 1.900 de lei pentru fiecare cursă de 85 km. Dar noul depozit de la Valea Mărului este la o distanță de 18,5 km de Drăgușeni și costurile transportului ar reprezenta 25-30% din ce plătește acum primăria.
Taxe de salubrizare de la 3 lei la 120 de lei, în funcție de costurile depozitării și transportului deșeurilor
În confruntarea cu costurile mari, primarii încearcă să adune bani prin taxele pentru salubritate. În comuna Fundeni a fost impusă o taxă de 120 lei/an pentru fiecare gospodărie. Tot o taxă pe gospodărie a fost impusă și la Schela, dar aceasta este de 71,4 lei fără TVA. La Cerțești taxa este de 8 lei pentru fiecare gospodărie și 30 de lei pentru un punct de lucru al unei firme. Cea mai mică taxă de salubrizare este în comuna Tulucești, de 3,4 lei de persoană și de 110 lei/mc pentru firme.
„Secretul” celei mai mici taxe de salubrizare constă în costurile reduse. La Tulucești funcționează un operator al primăriei, „Serviciul Local de Salubrizare Tulucești”, care are un contract cu Serviciul Ecosal al Primăriei Galați pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic „Tirighina”. Cum distanța de la Tulucești la depozit este de aproximativ 20 km, tariful de transport este de 25 lei/mc, iar tariful de depozitare este de 68,6 lei, costurile salubrizării sunt modice în raport cu cele din alte localități și pot fi acoperite din taxa de 3,4 lei.
Un caz singular: un primar face colectare selectivă cu ajutorul beneficiarilor Legii 416
Primarul comunei Rădești este printre puținii edili care s-au gândit că munca în folosul comunității a beneficiarilor Legii Venitului Minim Garantat poate fi utilă la colectarea selectivă a deșeurilor.
„Cu ajutorul beneficiarilor Legii 416/2001 și a unei prese achiziționate anterior realizăm colectarea separată, respectiv peturi, carton și doze de aluminiu. Baloții astfel obținuți îi depozităm în spațiul UAT Rădești și anual îi predăm către Priscom SRL Bârlad. Cantitatea rămasă după selectare o predăm către CUP SA Bârlad”, spune primarul Ionel Popoiu. Cantitatea de deșeuri selectate este simbolică. În 2020 au fost colectate 124 de tone de deșeuri (84 kg/locuitor), dar cantitatea de deșeuri selectate a fost de numai 0,7 metri cubi. Însă merită reținută metoda de selectare a deșeurilor cu ajutorul beneficiarilor Legii 416.
La Tecuci, închiderea vechii gropi de gunoi a mărit costurile depozitării de la 50 la 232 lei/tonă
Fiecare din cei 44.000 de locuitori ai Tecuciului plătește câte 12,15 lei pe lună pentru salubrizare
Dacă în Galați, capitala județului, nu sunt mari probleme cu colectarea și depozitarea deșeurilor menajere, Primăria Galați ocupându-se acum cu o lungă serie de experimente eșuate la colectarea selectivă, să vedem cum merg lucrurile la Tecuci, al doilea municipiu din județ. Potrivit primarului Lucian Costin, serviciul de salubrizare se adresează unui număr de 44.000 de persoane, 20.000 de gospodării și 936 de agenți economici. În anul 2018 au fost colectate 12.907 tone de deșeuri menajere, în 2019 s-au colectat 11.086 tone, iar în 2020 au fost colectate 11.460 de tone de deșeuri. La acestea se adaugă deșeurile stradale, 595 tone în 2019 și 305 tone în 2020. Raportată la numărul de locuitori, cantitatea colectată în 2020, de 267 kg/locuitor/an este cu puțin sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor.
Fiecare firmă din Tecuci plătește o „taxă specială de salubrizare” de 26 lei pe lună pentru fiecare angajat
De colectarea deșeurilor se ocupă regia municipalității, Compania de Utilități Publice (CUP) Tecuci. Tarifele CUP Tecuci sunt de 167 lei/tonă pentru „colectat, transportat și depozitat în stația de transfer a deșeurilor stradale” și de 251 lei/tonă pentru încărcat, transportat și depozitat la depozitul Roșiești”. Pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic din Vaslui, CUP Tecuci a încheiat un contract cu Romprest Energy SRL București.
Serviciul de salubrizare din Tecuci și cele 53 de comune gălățene a suferit un puternic șoc în 2017, când a fost închisă vechea groapă de gunoi „Rateș” și costul depozitării unei tone de deșeuri a crescut de 4 ori. CUP Tecuci a fost nevoită să ducă deșeurile la Depozitul ecologic de la Muchea, din județul Brăila, administrat de Tracon SRL, firma unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Din cauza costurilor transportului, de 152 lei/tonă, depozitarea s-a scumpit de la 50 lei la 232 lei.
Tecucenii sunt „linșați” financiar cu mega-taxa de salubrizare. O familie plătește o taxă anuală de 583 lei
Marea problemă a tecucenilor este că și taxa de salubrizare a crescut de 4 ori în numai doi ani. În 2017, taxa era de 4 lei/persoană/lună, iar în 2019 a ajuns la 15 lei/persoană/lună. O familie din Tecuci, formată din doi adulți și doi copii, plătea anual o taxă de salubrizare 720 lei! Aceste majorări au fost aprobate în mandatul fostului primar Cătălin Hurdubae (PSD), care controla majoritatea din Consiliul Municipal Tecuci. Consilierii PNL au votat împotrivă, au făcut zarvă în presă, au atacat în instanță și au câștigat, dar asta n-a schimbat situația.
Ulterior, prin HCL nr.167/30.12.2019 privind taxele și impozitele locale pentru anul 2020 a fost introdusă „taxa specială de salubritate”, care este de 12,15 lei/persoană/lună. La alegerile locale de pe 27 septembrie la Tecuci s-a produs „rotația” PSD-PNL, noul primar fiind Lucian Costin (PNL). În februarie 2019, Costin critica „taxa excesivă de salubritate, care în urma unei administrații ineficiente controlate de PSD și primarul Hurdubae a ajuns ca în numai doi ani de zile să crească de 4 ori”.
Dar în cele cinci luni de când este noul primar al Tecuciului, Lucian Costin nu a spus nimic despre diminuarea taxei de salubrizare, care a rămas tot de 12,15 lei/an/persoană. O familie din Tecuci, formată din patru persoane, plătește anual o „taxă specială de salubrizare” de 583 de lei. Un calcul simplu, pe datele din 2020, demonstrează că Primăria Tecuci a încasat numai de la persoanele fizice suma totală de 6.415.200 lei, dar colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor au costat numai 4.790.280 lei. Așadar, prin „mega-taxa” de salubritate Primăria Tecuci a realizat un profit de 1.624.920 lei!
Marea aberație: firmele din Tecuci plătesc o taxă de salubrizare de 26 lei/lună/angajat
Pentru administratorii celor 936 de firme din oraș situație e mai complicată. Firmele din Tecuci trebuie să plătească o taxă de 26 lei/lună pentru fiecare salariat angajat cu contract individual de muncă. Dacă salariatul lucrează part-time, firma plătește pentru el numai 13 lei/angajat/lună. Firmele care nu au angajați plătesc 21 lei/lună.
Administratorul unei firme care face producție și are, să spunem, 50 de angajați, trebuie să plătească anual o „taxă specială de salubrizare” de 15.600 de lei!
Noul SMID al județului Galați, un proiect tergiversat de neîncrederea lui Bacalbașa în ce a făcut predecesorul său
Să parcurgem „istoria” SMID-ului județului Galați. În 2007, CJ Galați a demarat un proiect de management integrat al deșeurilor, care a tot fost tergiversat, deși existau oportunități mari de obținere a unei finanțări europene. Oficial, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În martie 2013, „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” ar fi trebuit să intre în etapa de atragere a finanţării, dar finanțarea nu a mai fost accesată. În 2012, președinte al CJ Galați devenea celebrul Nicolae Bacalbașa (PSD), care nu a avut încredere în deciziile predecesorului său și a blocat proiectul. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Consulting SRL, ambele din București, contractul nr 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă. Firmele au revizuit studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Timp pierdut. Proiectul a fost reluat în 2016 de actualul președinte al CJ, Costel Fotea (PSD).
Un proiect de 104 milioane euro
Proiectul „Sistem pentru Managementul Integrat al Deșeurilor în județul Galați” are o valoare totală de 104 milioane euro, finanțarea fiind asigurată prin POIM 2014-2020. „Piesa” centrală a noului SMID este Depozitul ecologic de la Valea Mărului, care va avea o capacitate de stocare de 1.000.000 de metri cubi de deşeuri şi va putea fi folosit peste 20 de ani. Este vorba despre o suprafaţă de 15 hectare și o suprafaţă construită de 1.921 de metri pătraţi. Vor fi platforme betonate, spaţiu de recepţie deşeuri, clădire administrativă, garaj şi service auto, hală de sortare cu linie tehnologică pentru sortarea manuală organizată pe 12 posturi dispuse de o parte şi de alta a benzii rulante. Vor mai fi o staţie de spălare, sistem de colectare şi a biogazului cu digestor pentru producerea energiei electrice și un sistem de colectare şi epurare a levigatului.
Sistemul va mai include o staţie de tratare mecano-biologică şi o linie de sortare la Galaţi, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare şi o staţie de transfer la Târgu Bujor. În proiect sunt prevăzute şi pubele și autospeciale pentru colectarea din comune plus containere mari pentru transferul de la o localitate la alta. Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, depozitul de la Valea Mărului va fi inaugurat în 2022, iar celelalte obiective vor fi finalizate în 2023.
Fostul ministru al Justiției Ana Birchall nu uită nicio clipă de Florin Iordache, care până la urmă i-a fost coleg de partid, dar a și deținut același portofoliu ca dumneaei, timp de o lună, între ianuarie – februarie 2017.
După cum se știe, Florin Iordache, care a rămas cu porecla „altă întrebare” din scurtul său mandat de ministru al Justiției, conduce din noiembrie 2020 Consiliul Legislativ, grație celor 168 de voturi date de parlamentarii PSD-Pro România-ALDE, dar și a celor 17 voturi din partea membrilor altor partide.
A fost o întreagă dezbatere la acea vreme, referitoare la cele 17 voturi, cert este că Iordache este aparent președinte pe viață. Însă Ana Birchall scrie că este extrem de simplu ca Iordache să își piardă funcția, care este asimilată celei de ministru, dacă se vrea. Cum? Tot prin vot!
„În caz că vă întrebați ce mai face Iordache alias „Altă Întrebare”!? Atunci aflați că este bine mersi, fiind în continuare președintele Consiliului Legislativ, cu rang de ministru, deși Parlamentul poate oricând să îl revoce… dacă vrea! Vă și zâmbește frumos, deși sfidător, din poza oficială de pe site-ul Consiliului Legislativ! Apropos, câte luni au trecut de la alegeri când în campania electorală se declara și se promitea sus și tare că domnul Iordache va zbura din funcție imediat ce va exista o nouă majoritate???
Sunt curioasă câți din cei care l-au votat anul trecut președinte al Consiliului Legislativ (eu NU l-am votat) au știut că îl votează ministru… Da, conform prevederilor art.7 alin. 4 din LEGE nr.73 din 1993, cu modificările la zi, Iordache are rang de ministru deoarece funcția de președinte al Consiliului Legislativ este asimilată celei de ministru. Superb, nu??
P.S. Pentru cei care tot caută baza legală pentru revocarea lui Iordache îi invit să citeasca ce am scris anul trecut… este o consultanță juridică gratuită! Soluția juridică pentru revocare: Iordache poate să fie foarte ușor revocat în virtutea acelui principiu de drept pe care noi îl învățăm la drept roman și anume „Actus primus, Actus contrarius”. Cine emite un act poate să-l și revoce. În secunda doi Parlamentul poate să se întrunească și poate să-l revoce pe domnul Iordache!”, scrie Ana Birchall.
Acum în vârstă de 60 de ani, Iordache a absolvit în 1985 Universitatea Craiova – Facultatea de Mecanică, pentru a fi inginer, iar în 2002 a făcut Facultatea de Drept în cadrul aceleiași unități de învățământ universitar și s-a transformat în jurist. Doi ani mai târziu, în 2004, a finalizat niște cursuri postuniversitare la Institutul Naţional de Administraţie, unde și-a dat și un masterat. În 2006, la 46 de ani, mai termină un master la Universitatea „Nicolae Titulescu”, Bucureşti, dar face și cursuri postuniversitare la Colegiul Naţional de Apărare.
Mergând probabil pe principiul „cât trăiești înveți”, Iordache continuă să se instruiască în următorii 2 ani: în 2007 termină un doctorat, „Relaţii economice internaţionale” , iar în 2008 mai face niște cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român. Este deputat din anul 2000, după ce anterior, timp de 4 ani, a fost viceprimar la Primăria Caracal. În 2000 a fost ales de altfel vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Olt (mai întâi PDSR apoi PSD), după ce între 1996 – 2000 a deținut funcția de preşedinte al Partidul Socialist – Organizaţia judeţeană Olt.
După organizarea maratonului de vaccinare de la Timișoara, dar și înființarea primelor două centre drive-thru, la Deva și Cluj, la inițiativa autorităților locale, dar și după întâlnirea avută între premierul Cîțu și Asocația Municipiilor din România (condusă de primarul Emil Boc) s-a ajuns la concluzia că edilii sunt cei ce se pot implica activ în susținerea campaniei de vaccinare.
Potrivit lui Emil Boc, discuția de luni s-a încheiat cu două „mesaje” din partea premierului, cel car eîși dorește o vaccinare în masă, până la 1 iunie, o primă „bornă” în drumul spre revenirea la normalitate.
„Aveţi sprijinul Guvernului pentru susţinerea măsurilor de la nivel local sau judeţean de vaccinare. Adică, dacă vreţi centre drive-thru, dacă vreţi centre mobile, dacă vreţi să organizaţi maratoanele vaccinării, dacă doriţi alte campanii prin care voi să veniţi mai aproape de comunitate, aveţi uşa deschisă şi susţinerea Guvernului. De asemenea, din 4 mai va fi o campanie importantă prin medicii de familie, nu sunt obligaţi, dar prin parteneriatul prin care primarii împreună cu medicii de familie îl au, pot să adune mai mulţi medici de familie în această campanie”, a declarat Boc, citat de HotNews. De altfel, în perioada imediat următoare vor putea fi disponibile și serurile de la Johnson&Johnson, cu administrare în doză unică, ce vor putea fi utilizate atât prin intermediul medicilor de familie, pentru comunitățile defavorizate, dar și în centrele drive-thru.
În ceea ce priviște redeschiderea activității economice, așa cum a precizat premierul și cu alte ocazii este nevoie de o imunizare a cel puțin 35%din populație, iar pentru ridicarea restricțiilor, într-o primă fază este vorba de vaccinarea a 5 milioane de persoane.
„Mesajul premierului a fost că economia trebuie să se redeschidă treptat, evenimentele, activităţile culturale, teatrele, opere, cinematografe, festivaluri trebuie să se deschidă cu o singură condiţie: vaccinare, vaccinare, vaccinare. Noi am venit cu susţinerea acestui demers şi am spus că un orizont cât mai repede anunţat pentru redeschiderea acestor activităţi ne va ajuta pe noi să susţinem şi mai bine campania de vaccinare”, a precizat președintele Asociației Municipiilor din România.
Mai mult, acesta a lansat și o dată de desfășurare a festivalului Untold, în luna august, pentru care se așteaptă ca un număr mare de festivalieri să treacă întâi pe la centrele de vaccinare.
Potrivit raportării de luni a CNCAV au fost vaccinate peste 3 milioane de persoane, din care peste 1,8 milioane cu ambele doze.
În urma scandalului ce îl vizează pe ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea, premierul Florin Cîțu a spus, în cursul zilei de astăzi, că în momentul de față ar exista un proces de negociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar ministrul al fi procedat corect până acum, sugerând că are încredere că același lucru se va întâmpla și pe viitor. „În acest moment, şi trebuie să fie clar pentru toată lumea: suntem într-un proces de negociere a acestui plan”, a declarat premierul Cîțu, adăugând că au existat negocieri online şi mulți dintre miniștri au fost alături de ministrul Ghinea.
Cât despre activitatea ministrului Ghinea, Florin Cîțu a declarat că acesta „n-avea cu ce să greşească”
Astfel, premierul a insistat, de asemenea, în cadrul aceluiași set de declarații oferite presei că în acest moment coaliția se află în negocieri cu structurile europene, existând un mandat pentru minister de a negocia această formă a PNRR „iar coordonarea negocierii – eu sunt cel care coordonează, se face sub supervizarea mea. Acest proiect are supracontractare, a fost o decizie a coaliţiei de a se merge pe o sumă mai mare şi acum negociem”, a mai spus Florin Cîțu, spunând, de asemenea, că încă nu există o formă finală. „Vom face o prioritizare în funcţie de cum vin aceste sursede finanțare şi vom face toate proiectele din programul de guvernare”, a adăugat premierul Cîțu.
Florin Cîțu a mai ținut să menționeze că, în momentul de față, pentru implementarea PNRR au pus „osul” la treabă mai multe ministere, inclusiv prim-ministrul și cei doi vicepremieri.
Explicațiile premierului au venit după ce partide din Opoziție, printre care și PSD, au acuzat că PNRR ar fi un eșec total și că în acest fel România riscă să piardă banii europeni la care spera.
Camera multisenzorială, proiect unic în Sectorul 5
Conform spuselor primarului, o astfel de cameră va veni în ajutorul copiilor cu nevoi speciale, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile de concentrare sau vigilență, făcându-i mai liniștiți, deci și mai fericiți. „Am simțit și eu beneficiile pe care le oferă camerele multisenzoriale. De îndată ce am intrat în încăpere, am simțit o stare de bine, de liniște. Mă bucur că putem face un lucru care poate părea mic, dar care pentru ei poate însemna enorm”, a mai spus Cristian Popescu Piedone.
„Sunt convins că această cameră multisenzorială va reprezenta un refugiu, un spațiu în care beneficiarii se vor simți în siguranță. Pentru mine, copiii sunt totul. Ei sunt cei care merită toate eforturile noastre. Proiectul demarat de Primăria Sectorului 5 este finanțat din fonduri europene, nerambursabile”, a completat edilul, prezent în camera multisenzorială.
Important de știut că, în ceea ce privește Sectorul 5, proiectul este unul în premieră. Cu toate că, până acum, în București au mai fost inaugurate astfel de camere menite să aducă liniștea celor mici, acest lucru nu se întâmplase încă în Sectorul 5. Acțiunea a fost posibilă prin intervenția Primăriei de sector, cea care a făcut demersurile necesare pentru deblocarea fondurilor aferente punerii în practică a proiectului.
Comisia Europeană a anunțat că a dat în judecată compania AstraZeneca, din pricina nerespectării obligațiilor contractuale, motivându-și decizia cu afirmația potrivit căreia „prioritatea UE este să asigure că livrările de vaccinuri sunt conform programului pentru a proteja sănătatea cetățenilor europeni”, a declarat comisarul european, Stella Kyriakides.
Our priority is to ensure #COVID19 vaccine deliveries take place to protect the health of 🇪🇺.
This is why @EU_Commission has decided jointly with all Member States to bring legal proceedings against #AstraZeneca.
Every vaccine dose counts. Every vaccine dose saves lives.
Procesul împotriva AstraZeneca va începe la sfârșitul acestei săptămâni
Contrar așteptărilor, Comisia Europeană nu a dat AstraZeneca în judecată pentru vreo suspiciune legată de eventuale efecte adverse în urma administrării vaccinului, ci din cauza nerespectării clauzelor contractuale de livrare a dozelor. Mai clar, potrivit procedurilor legale, compania se angaja să livreze 300 de milioane de doze, însă va livra 70 milioane de doze, astfel nerespectând contractul semnat cu Uniunea Europeană. „Fiecare doză de vaccin contează, fiecare doză de vaccin salvează vieți”, a mai spus comisarul european, pe Twitter, potrivit AlephNews.ro.
Un purtător de cuvând al Uniunii Europene a mai spus că: „unii termeni din contract nu au fost respectați, iar compania nu a fost în stare să adopte o strategie sigură pentru a asigura livrarea dozelor la timp. Vrem să ne asigurăm că există o livrare rapidă a unui număr suficient de doze la care au dreptul cetățenii europeni și care au fost promise în baza contractului”, potrivit Reuters, preluat de sursa menționată anterior.
AstraZeneca s-a mai confruntat cu un scandal cu aproximativ o lună în urmă, când au apărut suspiciuni ale unor efecte adverse, manifestate prin tromboză. Cu toate că Agenția Europeană a Medicamentului a dezmințit zvonurile, declarând că efectele pozitive întrec efectele adverse, zvonurile au continuat să circule, interesul populației pentru acest vaccin scăzând dramatic.
Cât privește situația de la noi din țară, centrele unde se administrează serul AstraZeneca sunt, în continuare, ocolite de majoritatea românilor, în ciuda eforturilor autorităților de a-i convinge pe aceștia să apeleze la acest vaccin.
Nici în cazul Pfizer și Moderna nu există, în momentul de față, prea mult interes.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au început urmărirea penală față de directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, dar și față de primarul viceprimarul și secretarul din comuna Vatra Moldoviței – Suceava, în legătură cu două angajări fictive.
Ancheta a demarat oficial în februarie, când cau fost efectuate percheziții domiciliare la 3 instituții publice situate pe raza județelor Iași și Suceava, acum procurorii anticorupție detaliind ce s-a descoperit în dosarul încare se anchetau demersurile făcute la angajarea fictivă a două persoane la Primăria Vatra Moldoviței doar pentru ca acestea să fie detașate, cu încălcarea prevederilor legale, la ABA „Prut-Bârlad”.
În cauză sunt puși sub urmărirea penală Virgil Saghin – primarul din Vatra Moldoviței (pentru două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit pentru altul, dintre care una în formă continuată), Gabriel Niga – viceprimarul comunei, cu atribuții de primar la data faptei (două acte materiale de abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit pentru altul, în formă continuată), Petru Avram – directorul ABA „Prut-Bârlad” (2 acte materiale săvârșite atât sub forma autoratului cât și a complicității de abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit pentru altul, dintre care una în formă continuată), precum și Ana Boca, secretarul general al primăriei (două acte materiale de abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit pentru altul, în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu).
Totodată, în cauză s-a început urmărirea penală și în ceea ce le privește pe cele două persoane care au avut primăria ca rampă de lansare pentru angajarea la ABA „Prut-Bârlad”: Simona Elena Iancu și Stelian Mețler. Cei doi sunt cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată
„La data de 16 decembrie 2020, Iancu Simona-Elena a fost numită în funcția de administrator public în cadrul Aparatului de specialitate al primarului comunei Vatra Moldoviței (județul Suceava), iar la data de 22 decembrie 2020, din acea funcție, a fost detașată ca inginer în cadrul ABA „Prut-Bârlad” Iași.
Din cercetările efectuate în cauză până în acest moment, reiese că angajarea lui Iancu Elena-Simona la Primăria comunei Vatra Moldoviței ar avea un caracter fictiv, în sensul că cei trei suspecți, primarul Saghin Virgil, secretara generală a comunei Boca Ana și directorul ABA „Prut-Bârlad” Avram Petru, dar și beneficiara demersurilor, suspecta Iancu Simona-Elena, ar fi avut de la început reprezentarea că aceasta din urmă nu va activa în cadrul Primăriei comunei Vatra Moldoviței, că angajarea acesteia ar fi doar rezultatul unor favoruri și că ar servi doar ca bază aparent legală pentru promovarea, prin detașare, în funcția urmărită de la început, respectiv cea din cadrul ABA „Prut-Bârlad” Iași.
A reieșit că Iancu Simona-Elena nu ar fi desfășurat nici măcar o oră de muncă la Primăria comunei Vatra Moldoviței, că documentele necesare angajării acesteia la primărie fie ar lipsi, fie ar fi fost întocmite retroactiv și fără respectarea normelor legale, și că nu i s-ar fi întocmit nici fișa postului (asimilat cu contractul de management în cazul administratorului public) la momentul când a fost numită. În plus, aproape simultan cu angajarea ar fi început demersurile pentru detașare, în condițiile în care experiența ori capacitatea profesională a acesteia nu aveau nimic în comun cu postul ocupat la primărie și nici cu cel pentru care a solicitat detașarea la ABA „Prut-Bârlad”.
În legătură cu cele descrise mai sus, suspecții Avram Petru, Saghin Virgil, Boca Ana, fiecare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi încălcat, cu intenție, mai multe dispoziții legale (prevăzute de Codul administrativ, Codul muncii etc), fiind sprijiniți de suspecta Iancu Simona-Elena.
Printr-o schemă similară, Mețler Stelian a fost angajat la data de 22 iunie 2020 într-o funcție de personal contractual la Primăria comunei Vatra Moldoviței, iar la data de 1 iulie 2020, din acea funcție, a fost detașat pentru șase luni ca inginer în cadrul ABA „Prut-Bârlad” Iași.
Mai mult, după detașare, directorul Avram Petru ar fi dispus delegarea lui Mețler Stelian la un alt compartiment față de cel pentru care se aprobase detașarea, pentru a-i asigura confortul profesional dorit. După cele șase luni prevăzute în contract, detașarea avea să fie prelungită.
În legătură cu cele descrise mai sus, suspecții Avram Petru, Niga Gabriel, Saghin Virgil și Boca Ana, fiecare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi încălcat, cu intenție, mai multe dispoziții legale (prevăzute de Codul administrativ, Codul muncii etc), fiind sprijiniți de suspectul Mețler Stelian.
Faptele descrise ar fi determinat obținerea de foloase necuvenite de către Iancu Simona-Elena și Mețler Stelian, constând în remunerațiile și alte drepturi salariale încasate de aceștia în cadrul ABA „Prut-Bârlad”, pe perioada detașării și, respectiv a prelungirii acesteia, sume ce se constituie ca prejudiciu în dauna ABA „Prut-Bârlad” Iași. De asemenea, ar fi fost vătămate interesele legale ale Primăriei Vatra Moldoviței constând în faptul că scopul funcțiilor pentru care cei doi au fost angajați nu a fost îndeplinit și, în plus, posturile nu au mai fost ocupate de alte persoane, din cauză că vacantarea lor a fost suspendată”, se arată într-un comunicat DNA.
Liderul PNL, Ludovic Orban pune piciorul în prag în scandalurile pe episoade din administrația locală din Sectorul 1, respectiv cea din Iași. Dacă în Sectorul 1, primarul USR PLUS, Clotilde Armand, se războiește de luni bune cu echipa PNL de sector, nici în Iași lucrurile nu stau mai bine, Cosette Chichirău declarând în nenumărate rânduri că nu-și dorește o colaborare cu Mihai Chirica, primarul liberal al municipiului, fost membru PSD.
Scandalul din Iași, mediat verbal de Ludovic Orban
Întrebat despre situația fără precedent din Iași, cea generată de lipsa de colaborare dintre PNL și USR PLUS, Ludovic Orban a declarat că primarul municipiului Iaşi ar fi încercat să discute și să negocieze cu grupurile de consilieri locali altele decât ale PNL. „Discuţiile au durat peste opt ore şi au numai discuţiile strict pe procedura de adoptare în Consiliul Local, că au fost şi discuţii anterioare legate de buget. Este important ca aceste discuţii să continue şi în mod clar dacă PSD-ul votează împotrivă măcar partenerii noştri să găsească o soluţie pentru a putea trece bugetul Iaşiului”, a declarat Orban astăzi într-o conferinţă de presă.
Mai mult, președintele PNL a lăsat de înțeles că discuțiile nu ar trebui să se întâmple în coaliție, atunci când vorbim despre administrațiile locale, cele două tabere având obligația să se înțeleagă, spre binele cetățenilor care i-au ales. „Nu ar trebui să discutăm la nivelul coaliţiei, în mod normal ar trebui ca oamenii să înţeleagă că aşa cum suntem într-o coaliţie de guvernare şi la nivel local trebuie găsite soluţii de a susţine de comun acord lucruri care sunt importante pentru comunitate. A lăsa un municipiu ca Iaşi fără buget mi se pare că o decizie greşită şi că până la urmă vor fi accceptate amendamente rezonabile care sunt susţine de parteneri şi bugetul Iaşiului trebuie adoptat”, a spus liderul PNL.
De amintit că edilul municipiului Iași, Mihai Chirica a anunțat că are intenția de a intra în grevă japoneză, după ce bugetul local a fost respins de consilieri. În plus, acesta a amintit că în urma deciziei ar putea să fie inițiate proteste, inclusiv din partea sindicatelor. În replică, USR PLUS Iași a spus că această intenția a lui Chirica de a intra în grevă nu este una nou, întrucât acesta s-ar afla în grevă încă de la începutul mandatului curent.
Liderul PNL o îndeamnă subtil pe Clotilde Armand să discute și să negocieze cu liberalii
„La fel şi la Sectorul 1, printr-o discuţie şi negociere trebuie să ajungă la o formulă care să fie susţinută atât de PNL, cât şi de USR-PLUS”, a msi spus Ludovic Orban.
Veste bună pentru toți credincioșii care au intenția să participe la slujba de Înviere anul acesta! Prefectul Capitalei a declarat că, cel puțin la nivel de București, se vor putea în anumite cazuri oficia slujbe și în interiorul bisericilor. „Lucurile sunt, în general, sub control”, a adăugat acesta, menționând că toți cei ce vor dori să participe la slujbe în interior vor trebui să respecte anumite reguli. În mod sigur, cu toate că nu a dat detalii despre regulile care ar trebui respectate, vorbim ca de obicei despre distanțarea fizică, însă și despre purtarea măștii medicinale.
Prefectul Capitalei dă undă verde oficierii slujbelor de Înviere în interiorul bisericilor, însă doar cu respectarea regulilor perioadei
„Am discutat deja cu clerul modalitatea în care se organizează slujbele în biserici. Lucrurile sunt, în general, sub control”, este declarația completă a Prefectului Capitalei, Alin Stoica, potrivit Mediafax.
La rândul lor, reprezentanții Bisericii Ortodoxe au dat asigurări că în toate bisericile din țară vor exista reprezentanți care îi vor îndruma pe oameni să respecte normele de siguranță, în contextul pandemiei, astfel încât să nu existe derapaje. În plus, potrivit declarațiilor prefectului, în biserică se va intra pe rând, „în limita locurilor disponibile”. Rămâne, totuși, de văzut, dacă regulile vor fi respectate și dacă, pe alocuri, va fi nevoie de intervenția poliției ori a jandarmeriei care, în mod sigur, va fi prezentă pe străzi în noaptea de Înviere.
În noaptea de Înviere credincioșii pot circula între orele 22:00 și 5:00, însă vor trebui să aibă ca scop exclusiv mersul la biserică și cam atât. Cum va fi verificat acest amănunt, însă?
Mai mult, în momentul în care această informația a apărut în spațiul public, s-a creat o mică revoltă în online, românii acuzând că vorbim despre discriminare, atunci când „pe unii îi lași, iar pe alții, nu”.
Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur.
Aceasta a fost...
Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică
Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
