La acest moment, România așteaptă o decizie istorică. Este vorba despre retrocedarea celor peste 10 0000 de hectare din Retezat. Suprafața cuprinde păduri, pășuni, goluri alpine, considerate unice în Europa. Despre acestea, Judecătoria Hațeg spune că au fost cedate ilegal familiei Kendeffy, în baza unor documente false, în 2006. Prefectura Hunedoara ar fi încălcat legea și ar fi atribuit suprafețele de teren din Retezat fără niciun temei legal. Familia Kendeffy a fost una dintre cele mai bogate din Transilvania. Cu toate acestea, surpriza a venit de la Judecătoria Hațeg. Nora lui Kendeffy Gabor, Maria Kendeffy a pretins aproape 12 000 de hectare de pășuni, iar România le-a oferit. Ulterior, pășunile și pădurile din Retezat au ajuns la fiica Mariei Kendeffy, Pongracz Elisabeth, în baza unor titluri de proprietate false, după cum s-au pronunțat magistrații. S-a hotărât anularea titlurilor de proprietate și reintrarea în posesia statului român.

„ Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/64, 90538/901. Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara” , se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.

România așteaptă o decizie istorică. Tergiversarea recursului în cazul Retezat

Miza retrocedării suprafețelor de pășuni din Retezat este uriașă. Statul român ar putea reintra în posesia a ceea ce nu ar fi trebuit să ofere cu acte false, așa cum a stabilit prima instanță. De fapt, ne-a costat 150 000 de coroane de aur, când a intrat în vigoare Tratatul de la Trianon.

Retrocedarea din Retezat a fost catalogată cea mai mare farsă din istorie

Specialiștii în Drept susțin că retrocedarea în sine este cea mai mare farsă din istoirie.  Pășunile din Retezat au fost oferite rapid, printr-o ședință fulger a Prefecturii Hunedoara din 2006. Statul le plătise deja moștenitoarelor drepturile pretinse.

Cea care pretindea dreptul era Maria Kendeffy, nora lui Kendefffy Gabor, . În nicio lege a României, nu se prevede că o noră poate moșteni părinții sotului ei, este principalul argument juridic, invocat de Academia Română, parte în proces. Această instituție are obligația de a administra Parcul Național Retezat.

După 12 ani de procese, cu zeci de termene, statul român are abia o sentință. Mai exact, o primă decizie favorabilă. Societatea care administrează bunurile reclamantei și care stăruie în menținerea terenurilor din Retezat, SC Rotunda SRL, a formulat mai multe cereri de recuzare a magistraților de la Judecăroria Hațeg. Astfel, a fost îngreunată și procedura de judecare a recursului.

Ce recâștigă România. Cine va plăti pentru fraudă?

Dacă sentința va rămâne definitivă, România redobândește un drept natural. Mai exact este  o zonă protejată și nici măcar nu ar putea fi înstrăinată.

Reprezentanții pretinselor moștenitoare ar trebui să returneze toți banii încasați de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură(APIA) cu titlu de subvenție. De asemenea, funcționarii statului care au permis retrocedarea pe baza unor documente false ar trebui să răspundă în fața legii. În anul 2009, fostul prefect al județului Hunedoara, Dan Aurel Pricăjan, a sesizat la DNA aspecte care țineau de investigarea retrocedării din Retezat. Procurorii nu au considerat că este cazul să deschidă un dosar penal în acest caz.

Deși Ziarul de Investigații(zin.ro) a făcut demersuri pentru a cere mai multe detalii de la fostul prefect de Hunedoara, până la acest moment nu a putut fi contactat.