Deja la o săptămână de la deschiderea anului școlar, elevii din 13 localități din țară vor face cursuri exclusiv online, iar ministrul Educației Sorin Cîmpeanu avertizează că această măsură ar putea fi aplicată și în București, la mijlocul lunii octombrie.
În acest moment, în 5 localități din județul Satu Mare, două din județul Cluj și câte una din Sibu, Arad, Caraș-Severin, Sălaj, Dolj și Neamț cursurile se vor desfășura exclusiv online până la coborârea ratei de infectare sub 6 la mie, însă ministrul Cîmpeanu a detaliat aseară la Digi 24 că sunt de fapt trei tipuri de motive pentru care s-a intrat în online.
795 de clase au în prezent activitatea fizică suspendată ca urmare a cazurilor confirmate, iar în total peste 17.000 de elevi vor face ore online, însă pe lângă depășirea pragului de 6 la mie, în alte unități este vorba despre motive de infrastructură care nu permit derularea activității cu respectarea tuturor normelor sanitare, precum și confirmarea unor cazuri de infectare cu Covid-19.
Cîmpeanu a prezentat și alte cifre, potrivit cărora peste 1.000 de elevi și peste 600 de profesori sunt infectați cu noul coronavirus. Cu toate acestea, Sorin Cîmpeanu a arătat că nu este vorba despre transmiterea virusului în interiorul școlilor, ci motivele sunt altele.
„În primul rând este rezultatul infectărilor din ultima pare a vacanței de vară, de la evenimentele speciale, din mall-uri, nu au nicio legătură cu școala. Infectările generate de școală vor fi vizibile abia la finalul lunii septembrie.
Însă ce trebuie să reținem este că peste 93% dintre elevi pot merge la școală cu prezență fizică. Este din păcate o situație care confirmă că această nouă tulpină este mult mai contagioasă și afectează și tinerii. Este un motiv în plus pentru respectarea și mai riguroasă a regulilor sanitare în școli, un motiv în plus pentru vaccinarea în școli, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
(…) De la 1 la 31 august, a crescut de de 6 ori trendul ascendent. Avem în București rată de infectare de 2,44 la mie, după ce ieri (sâmbătă – n.r.) am avut 2,33 la mie. Se păstrează trendul ascendent care, dacă nu înțelegem să respectăm regulile sanitare și importanța vaccinării, se va confirma matematic și este posibil ca în București, la jumătatea lunii octombrie, să ajungem la pragul de 6 la mie, prag de la care, din păcate, școlile vor trece în online până când rata de infectare va coborî”, a avertizat ministrul Educației.
Viața politică pare că merge mai departe după ruptura dintre PNL și USR PLUS, cel puțin pentru liberali, care prin vocea premierului Florin Cîțu continuă să sublinieze că nu vor face pași înapoi sau compromisurile pe care și le doresc foștii parteneri de coaliție.
Nu e de mirare, dat fiind că principalele obiecții ale USR PLUS au legătură tocmai cu menținerea lui Cîțu în funcția de premier, dar și modul în care acesta a ajuns să conducă Guvernul.
Aseară, Dacian Cioloș a subliniat din nou în ce condiții s-ar putea întoarce USR PLUS în formula de trei din coaliția de guvernare, punctând totodată și pe exemplele concrete care au dus la „despărțire”. Iar vinovatul indicat de Cioloș este, evident, Florin Cîțu, care „a aruncat în aer coaliția”.
Din ce spune Cioloș, premierul Cîțu ar fi procedat în aceeași manieră indiferent de formațiunile politice care ar fi compus coaliția și a opinat că acesta, prin atitudinea sa, ar fi avut tocmai acest scop, de a scăpa de USR PLUS.
„Noi am făcut coaliția cu PNL și UDMR. Premierul era autoritar și făcea ce vrea, indiferent de coaliție. (…) Au mai fost momente tensionate în coaliție. Mă întreb dacă nu voia să ne împingă afară din Guvern cu orice preț. Deocamdată nu știm ce-și dorește PNL. (…)
Noi putem continua coaliția, dar cu un alt premier. Noi am intrat în coaliție ca să facem reforme. Noi nu am intrat în coaliție ca să mergem la altar cu PNL. Un alt premier trebuie să garanteze punerea în aplicare a programului de guvernare”, a spus Cioloș aseară, la Aleph News.
Dacian Cioloș și-a mărturisit din nou speranța că la un moment dat vor reveni la guvernare. Firește, condiția este ca Guvernul să fie condus de un alt premier, aproape oricine în afară de Florin Cîțu. Iar Cioloș a făcut aproape o declarație politică de dragoste. Anume că vede în continuare o coaliție PNL-USR PLUS-UDMR. Mai bine spus, nu vede decât o astfel de coaliție. Mai rămâne doar ca liberalii să aducă în față un al prim-ministru.
„Trebuie să vedem ce nume de premier ne propune PNL. Premierul are un comportament iresponsabil. Cîțu se simte singur stăpân pe moșie și face ce vrea el. Noi vrem să nu așteptăm 2024 ca să facem reforme. Oamenii așteaptă reforme de ani de zile. USR PLUS vrea să facă reforme până în 2024.
(…) Pentru USR PLUS nu există decât formula cu PNL și UDMR. Probabil că pentru PNL există și formula cu PSD, dar să ne-o spună măcar. Noi nu am fost votați ca să ascultăm orbește de Florin Cîțu. Cîțu nu poate să arunce în aer Guvernul când vrea el și să facă ce vrea cu banii publici.
Nu e normal să ții prizonieră o țară întreagă, să dai peste cap Guvernul pentru că ai alegeri în partid. Premierul Cîțu a angajat bani publici ca să-și cumpere primarii. (…) Noi nu am fost votați ca să-l mulțumim pe Florin Cîțu. Electoratul va trage concluziile în 2024”, a atras atenția co-președintele USR PLUS. Totodată, acesta a afirmat că USR PLUS va avea propriul candidat la prezidențiale, care va ieși în față din timp, în 2023. Însă, potrivit acestuia, viitorul vreședinte al USR PLUS „nu trebuie să fie automat și candidatul la președinție”.
Așa cum a promis, fostul lider PSD, Liviu Dragnea, a fost prezent într-o emisiune de la o televiziune, în cursul serii trecute. Și tot pentru a promis, a dat, de asemenea, informații despre noul său partid, despre care a ținut să precizeze din start că nu l-a înființat el, de vreme ce îi este interzis să ocupe o funcție politică, ci omul său de încredere, Codrin Ștefănescu. „Prin octombrie Codrin mi-a zis că simte nevoia să sprijine apariția unui nou partid care să nu fie măcinat de compromisuri interne, de tot felul de interese împletite care până la urmă distrug un partid sau îl lasă la 20% acolo unde trebuie să fie. Și i-am spus că îl voi sprijini cu toată experiența mea”, a spus Liviu Dragnea, aseară, în prima emisiune televizată de după ce a fost eliberat din penitenciar.
Codrin Ștefănescu: „Și a găsit mai mulți prieteni de-ai lui, patru oameni obișnuiți, dar cu curaj, care au devenit membri fondatori la acest partid, Codrin neimplicându-se de la început la înființarea lui, ca să nu se blocheze”
„Alianța pentru Patrie” este numele noului partid înființat de Codrin Ștefănescu pentru Liviu Dragnea. „Pentru Patrie” este, de asemenea, și numele primului partid politic de factură legionară, însă și urmașul celui înființat în 1993, „Totul pentru Țară” care ulterior a dat naștere „Noii Drepte”. Cu toate astea, Dragnea susține că noul partid nu este unul „xenofob, anti-european, dar noi ca să putem spera că această țară să ajungă unde trebuie acest partid trebuie să facă un program de guvernare, care să se bazeze în primul rând pe folosirea resursei naturale, umane, de inteligență”.
Ce se întâmplă cu foștii colegi din PSD?
Liviu Dragnea a amintit și de foștii colegi din PSD, cei cu care recunoaște că nu mai are foarte multe de împărțit. „Am încercat de foarte multe ori să discut cu Sorin. Eu poate am greşit. Eu eram dispus să-l ajut să-şi construiască o carieră politică foarte bună, am crezut foarte mult în acest băiat. Cred că am greşit, dar eu vă spun cu sinceritate – poate nu mă ajută că spun asta – duceam discuţia până la un punct, de la un moment încolo pare că ceva îl ţinea să vorbească. Nu ştiu dacă era dirijat sau nu, dar nu l-am simţit conectat la SRI. Dar din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s-a schimbat iremediabil. Nu mai puteam duce o discuţie la capăt, eu cunoscând-l pe Sorin Grindeanu de foarte mult timp, l-am ajutat să ajungă preşedinte de Consiliu Judeţean într-o luptă cu Ilie Sârbu, l-am ajutat să ajungă ministru, l-am ajutat şi după ce a căzut de la guvernare să meargă la ANCOM, l-am votat”, a adăugat Dragnea.
La fel de discutabilă este și valoarea contractului, de 450 milioane de lei, cu prețuri de câteva ori mai mari decât cele practicate la salubrizarea unor orașe comparabile cu Sectorul 1.
Și modul în care a fost încheiat acest contract dă naștere multor controverse. Sunt mai multe elemente care sugerează că ar fi existat un scenariu, în care principalul protagonist a fost Andrei Chiliman (PNL), primarul de la vremea aceea al Sectorului 1, care a suspendat unilateral contractul cu Rebu SA, care se ocupa din 1997 de curățenia străzilor din sector.
În 2007, la fel ca în 2021, Sectorul 1 a fost îngropat în gunoaie, ajungându-se la o „situaţie periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor din cauza lipsei serviciilor de salubrizare”. În acest context, primarul Chiliman a obținut aprobarea Consiliului Local al Sectorului 1 pentru preluarea salubrizării de către Romprest Service.
Cu sprijinul Primăriei conduse de Chiliman, Romprest Service a obținut și monopolul contractelor de salubritate încheiate cu agenții economici, dar a obținut și contractul pentru ridicarea mașinilor parcate ilegal.
Și în 2007 Sectorul 1 era îngropat în gunoaie, după ce Chiliman a reziliat contractul cu Rebu SA. Soluția „salvatoare” a fost Romprest
Contractul nr J077/S/30.06.2008, privind delegarea gestiunii prestării serviciilor de salubritate, a fost încheiat între Romprest Service SA și Primăria Sectorului 1 la câteva zile după ce Andrei Chiliman câștiga al doilea mandat de primar.
Semnarea contractului a fost precedată de un scandal identic cu cel din acest an. În 2007, de curățenia din Sectorul 1 se ocupa Rebu SA, în baza unui contract încheiat pe 10 ianuarie 1997 între Primăria Municipiului București și Rebu SA. În 1999, execuția contractului a fost transferată la sectoare, Rebu SA fiind desemnată să asigure salubrizarea în sectoarele 1, 4 și 5. Prin actul adițional nr 11/01.03.2004, Primăria Sectorului 1 a prelungit contractul cu Rebu SA până pe 18 august 2017. În iulie 2006, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman s-a „sucit” la 180 de grade și a suspendat unilateral contractul Rebu SA, începând cu luna august 2007.
Sucirea lui Chiliman. În 2004 a prelungit contractul cu Rebu SA până în august 2017, dar după doi ani a suspendat contractul unilateral
Urmarea a fost că de pe 18 august 2007 străzile Sectorului 1 au fost invadate de gunoaie și a izbucnit un scandal identic cu cel din 2021. Primarul de atunci al capitalei, Adriean Videanu a cerut ca Rebu SA să înceapă „de urgenţă” colectarea deșeurilor din Sectorul 1, unde (la fel ca în 2021) „situaţia a devenit periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor din cauza lipsei serviciilor de salubrizare”.Videanu l-a somat public pe primarul Sectorului 1 ca în termen de 24 de ore să intre în legalitate cu asigurarea serviciului de salubrizare și a dispus și amendarea lui Chiliman pentru criza la care se ajunsese.
În urma apelului lui Videanu, pe 22 august Rebu SA a reluat colectarea deșeurilor, dar tot atunci au apărut pe străzile Sectorului 1 și angajații Romprest, firma „salvatoare” care avea undă verde de la Chiliman.
„Rocada Mare”. Rebu SA s-a retras din cauza „speculațiilor” lui Chiliman, iar Florian Walter a anunțat extinderea Romprest
A doua zi, pe 23 august 2007, Rebu SA anunța că se retrage din Sectorul 1, din cauza atacurilor repetate ale primarului: „Compania Rebu SA are un contract perfect valabil, dar pentru a pune capăt minciunilor şi speculaţiilor primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, este nevoită să se retragă din sectorul condus de acesta”.
Plecarea Rebu SA, făcea loc intrării Romprest Service, care își anunța extinderea. Pe 29 august, patronul Romprest, Florian Walter, declara pentru Mediafax că firma sa vrea să cumpere mai multe firme de salubrizare, printre care Rosal, Urban şi Rebu SA. „Am decis în Consiliul de Administraţie, să depunem săptămâna viitoare o serie de scrisori de intenţie pentru cumpărarea acestor firme”, anunța Florian Walter. Un business-plan eșuat.
Înțelegere secretă între Chiliman și Walter. Firmele din Sectorul 1 au fost obligate să încheie contracte numai cu Romprest
Mai multe detalii referitoare la încheierea contractului dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 sugerează o întrebare: a existat vreo înțelegere între primarul Andrei Chiliman și patronul Romprest Service? Un prim răspuns ar fi oferit de monopolul obținut de Romprest, cu ajutorul Primăriei Sector 1, în privința contractelor agenților economici din sector cu operatorii de salubrizare.
Pe 30 iunie 2008, la semnarea contractului, primarul Andrei Chiliman declara că „locuitorii Sectorului 1 vor fi singurii din Bucureşti care nu plătesc nimic pentru ridicarea gunoiului menajer”. După populism a urmat pragmatismul.
După câteva luni, în noiembrie 2008, Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman a început să trimită notificări tuturor agenţilor economici din sector, somându-i, sub ameninţarea unor amenzi de 2.500 lei, să rezilieze contractele cu alte firme de salubritate şi să încheie contracte numai cu Romprest Service. Evident, administratorii firmelor s-au conformat somațiilor primăriei. Astfel, Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, i-a pus pe tavă Romprest-ului lui Florian Walter un număr imens de contracte cu firmele din sector, a căror valoare totală era probabil de ordinul milioanelor de lei.
Plus un „bonus”: firma fiilor lui Florian Walter a primit monopolul ridicării mașinilor parcate ilegal în Sectorul 1
Colaborarea dintre primarul Andrei Chiliman și firmele familiei Walter nu s-a rezumat doar la contractele de salubrizare. Primăria Sectorului 1 a mai acordat SC Transauto SA, firmă controlată de Florian Walter prin fiii săi și o altă afacere extrem de profitabilă: ridicarea mașinilor parcate neregulamentar în Sectorul 1. A fost organizată o licitație, Transauto a fost singura firmă care s-a prezentat și s-a bătut palma. SC Transauto percepea 350 lei, plus TVA, pentru recuperarea autoturismului în primele 24 de ore, după expirarea acestui termen, șoferii plătind câte 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
În spatele SC Transauto se afla patronul Romprest, Florian Walter, fost Bușcă. Potrivit datelor Registrului Comerțului, acționarii societății Transauto SA erau frații Alexandru Cosmin Bușcă și Valentin Giorgian Bușcă, alături de firma Euro Grup SRL, care la rândul său îi avea printre asociați tot pe frații Bușcă. Cei doi au intrat în firma Euro Grup în 2008, când tatăl lor, Florian Walter (ex-Bușcă) s-a retras din firmă.
„Spor de capitală”? Romprest practică în Sectorul 1 prețuri de 4-5 ori mai mari decât la Oradea
S-a discutat mult în ultimele luni despre prețurile practicate de Romprest în salubrizarea Sectorului 1. Cea mai pertinentă analiză este aceea realizată de „Economedia.ro”, care compară prețurile practicate de Romprest Service în Sectorul 1 și cele practicate la Oradea, un oraș comparabil cu Sectorul 1. La Oradea sunt 201.000 de locuitori, iar Sectorul 1 are 229.000 de locuitori. Concluzia analizei „Economedia.ro” este că prețurile salubrizării Sectorului 1 sunt de 4-5 ori mai mari decât cele de la Oradea.
Concret, au fost comparate tarifele anuale practicate la Oradea cu bugetul salubrizării Sectorului 1 în anul 2021. Salubrizarea costă 19,7 milioane de lei la Oradea, iar în Sectorul 1 costă 151,7 milioane de lei. Adică de 7,7 ori mai mult! Colectarea deșeurilor costă la Oradea 19,8 milioane lei, iar la Sectorul 1 costurile sunt duble, de 38,5 milioane de lei. Deszăpezirea costă 4,98 milioane de lei la Oradea, iar în Sectorul 1 costul deszăpezirii este 10,9 milioane de lei.
Oradea a încheiat în 2019, un contract de concesiune a serviciilor de salubrizare pentru o perioadă de 8 ani, cu compania germană RER. Pentru întreaga perioadă de 8 ani, serviciile de salubritate, colectare a deșeurilor și deszăpezire, costă la Oradea 356 milioane de lei fără TVA, adică 423 de milioane de lei cu TVA inclus. Așadar, costul salubrizării într-un singur an în Oradea este de numai 52,8 milioane de lei,
Estimarea de buget pentru anul 2021, pentru aceleași operațiuni realizate în Sectorul 1 (salubrizare, colectare, deszăpezire) se cifrează la 240 milioane de lei. Adică de 5 ori mai mult. Se pare că administratorii Romprest Service au inventat un „spor de capitală”, cu care au „altoit” costurile salubrizării Sectorului 1.
Bolojan: „este clar că se plăteşte mult mai mult per cap de locuitor”!
O altă comparație între prețurile practicate de RER la Oradea și cele practicate de Romprest Service în Sectorul 1 este următoarea: pe kilometru pătrat costul anual al salubrizării stradale în Sectorul 1 ajunge la 2,42 milioane lei, adică de 14 ori mai mult decât în Oradea.
Fostul primar din Oradea, Ilie Bolojan, un foarte bun administrator, care nu poate fi bănuit de niciun partizanat în situația conflictuală din Sectorul 1, a declarat că în mod evident prețurile practicate de Romprest sunt „umflate”: „Nu am apucat să trec prin Sectorul 1, dar ştiu tema salubrizării care este în toată media. Nu ştiu exact cifrele legat de acest 14 ori mai mare preţul, dar este clar că se plăteşte mult mai mult per cap de locuitor”, a spus Ilie Bolojan.
De ce un contract pentru o perioadă de 25 de ani? Investițiile în salubrizare se amortizează în perioade de la 6 la 15 ani
Un contract care a iscat o avalanșă de controverse
Prima capcană în care fostul primar Andrei Chiliman a izolat Primăria Sectorului 1 a fost semnarea contractului cu Romprest pentru o perioadă de 25 de ani. Practic, Chiliman a blocat pentru 25 de ani orice posibilitate ca Primăria Sectorului 1 să încerce să achiziționeze servicii de salubritate în condițiie pieței concurențiale, adică la prețuri mai mici și la noile standarde de calitate.
Pe de altă parte, trebuie înțeles și faptul că o firmă de salubrizare care vrea să intre pe piață are nevoie de o anumită continuitate a contractului, pentru a putea amortiza investițiile destul de mari în flota de mașini, utilaje de curățenie, etc. Nicio firmă nu își poate permite să facă astfel de investiții pentru un contract derulat pentru o perioadă scurtă de timp, de 3-4 ani. Se înțelege că un astfel de contract ar trebui să aibă o continuitate de 5-6 ani, poate chiar și 10 ani, dar de aici până acceptarea duratei de 25 de ani este o cale foarte lungă.
Ceea ce trebuia să ia în calcul primarul Andrei Chiliman la stabilirea duratei contractului era durata de amortizare a investițiilor pentru serviciul de salubritate. Companiile active pe piața serviciilor de salubritate din București au comunicat Consiliului Concurenței durate de amortizare diferite.
Duratele de amortizare a echipamentelor declarate de principalii operatori de salubritate
Cea mai îndelungată perioadă de amortizare, de 15–20 de ani, este cea declarată de Urban SA. Pentru Romprest Service, durata amortizării este de 10–16 ani, iar Supercom SA are o durată de amortizare de 15 ani, SC Servicii Salubritate București își amortizează investițiile în 7 ani, iar Rosal Grup în 6 ani. Așadar, o durată a contractului de 10 ani era reciproc avantajoasă.
Consiliul Concurenței a cerut Primăriei Sectorului 1 revizuirea duratei contractului cu Romprest Service
Consiliul Concurenței a obligat Primăria și Consiliul Local al Sectorului 1 să modifice durata contractului încheiat cu Romprest Service
Faptul că durata de 25 de ani a contractului dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest reprezintă o încălcare flagrantă a legii concurenței a fost remarcat și de Consiliul Concurenței, în Decizia nr 58/13.11.2009, referitoare la „încălcarea art. 9 din Legea Concurenţei nr.21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor”.
„Primăria sectorului 1 a delegat, în anul 2008, serviciul public de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activităţile a căror gestiune îi este încredinţată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă. Această măsură a constituit o intervenţie pe piaţă a autorităţii publice locale ce intră sub incidenţa art.9 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, prin blocarea accesului altor operatori pentru o durată nejustificat de mare”, se spune în decizia nr 58/13.11.2009.
Consiliul Concurenței a stabilit că durata de 25 de ani a contractului favorizează Romprest și distorsionează concurența pe piața serviciilor de salubrizare
Consiliul Concurenței a cerut revizuirea duratei contractului cu Romprest: „Consiliul Local al Sectorului 1 şi Primarul Sectorului 1, în baza unei fundamentări clare şi obiective, raportate la activitatea de salubrizare ce face efectiv obiectul contractului nr. J077/S/30.06.2008 încheiat cu SC Compania Romprest Service SA, va reanaliza durata acestuia astfel încât să se asigure concordanţa între termenul contractului şi amortizarea investiţiei”. În pofida acestei recomandări a Consiliului Concurenței, durata contractului a rămas intactă.
Rezilierea contractului cu Romprest, o „misiune imposibilă” pentru Primăria Sectorului 1
Condiția imperativă. Primăriei nu îi este permisă rezilierea dacă Romprest obține calificativul 3 din 5
Atunci când vine vorba despre eventuala reziliere a contractului situația devine extrem de complicată pentru Primăria Sectorului 1.Conform uneia din prevederile contractului, se va realiza un audit al calităţii serviciilor prestate de Romprest abia după 15 ani de semnarea contractului, adică în iunie 2023!
De fapt, clauzele referitoare la reziliere sunt un fel de labirint fără ieșire. La art 20.1 din contract se precizează că acesta poate înceta prin acordul părților sau din culpa operatorului, dar, atenție!, „culpa operatorului este supusă probațiunii în condițiile art 22.1 – 22.2”.
La art 22.1 se spune că „Autoritatea Contractantă (Primăria Sector 1 – n red) și Operatorul (Romprest Service- n red) vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută intervenită între ei”, iar la art 22.2 precizarea este că „dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Autoritatea Contractantă și Operatorul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești”. În concluzie, în cazul în care Primăria Sectorului 1 ar dori să rezilieze contractul cu Romprest, se va alege cu un proces care va dura cel puțin 3-4 ani.
Ar mai fi și o a treia cale de încetare a contractului, „prin denunțare unilaterală de către Autoritatea Contractantă în condițiile art 4.1 dacă concluziile raportului de audit nu indică faptul că prestarea serviciului de salubritate în primii 15 ani nu s-a făcut cel puțin în condițiile necesare pentru acordarea calificativului 3”. Iată cum sună textul acestei prevederi contractuale:
„După o perioadă de 15 (cinsprezece) ani de derulare a contractului se va realiza un audit al calității prestației serviciilor de salubrizare de către un auditor selectat de Autoritatea Contractantă prin licitație internațională și la care va participa și un reprezentant al ANRSC, care va acorda prestației un calificativ între 1 și 5, unde 1 reprezintă o calitate foarte slabă, iar 5 o calitate foarte bună a prestației. Întemeiat pe concluziile auditului, Autoritatea Contractantă va decide continuarea contractului până la termen sau denunțarea unilaterală a acestuia. (…) Autorității Contractante nu îi este permisă denunțarea unilaterală a contractului dacă calificativul acordat de raportul de audit al prestației serviciilor de către operator în primii 15 (cinsprezece) ani este cel puțin 3 (trei)”.
Concluzia: Bucureștenii sunt obligați să plătească facturile, iar Romprest are dreptul să facă o curățenie formală
Curățenia de nota 3, baremul păstrării în vigoare a contractului dintre Primăria Sector 1 și Romprest
Așadar, până la trecerea celor 15 ani, adică până în 2023, Primăria Sectorului 1 nu poate interveni deloc în acest contract. „Misiunea” sa este să plătească facturile emise de Romprest Service. Evident, primăria va plăti aceste facturi din banii adunați din impozitele bucureștenilor din Sectorul 1.
Iar după 2023, când în sfârșit se va face acel audit, Primăria Sectorului 1 trebuie să se mulțumească cu faptul că Romprest Service face în sector o curățenie de nota 3, între 1 și 5. Adică o curățenie „fifty-fifty”, nici foarte bună, dar nici foarte proastă. Adică una formală, cât să nu fie prea multă mizerie…
Silviu Crângașu este președintele interimar al CS Activ Prahova Ploiești, clubul de handbal al Consiliului Județean Prahova. Angajat inițial ca și consilier personal al președintelui CJ Iulian Dumitrescu, Crângașu a fost detașat rapid în funcția de șef al echipei de handbal fete a Consiliului. Se întâmpla la finalul lunii aprilie 2021.
Acum, Consiliul Județean Prahova scoate la concurs postul de director al clubului de handbal, dar condițiile sunt mai mult decât discriminatorii, fiind fix pe studiile făcute de Silviu Crângașu.
CJ Prahova solicită studii în domeniul sportului, finalizate cu diplomă de licență, și master în administrație publică. Exact studiile făcute de Crângașu, așa cum anunța presa locală în urmă cu trei ani, atunci când acesta își depusese dosarul pentru jobul de director al CSM Ploiești.
Concursul va avea loc pe 5 și pe 8 octombrie, dar Silviu Crângașu nu va avea nicio problemă, deoarece foarte puține persoane au combinația de studii solicitată de CJ Prahova pentru angajarea șefului suprem de la handbal.
Cine este Silviu Crângașu
Silviu Crângașu este de 20 de ani președintele Asociației Județene de Fotbal Prahova, funcție pe care o deține și în prezent. Chiar dacă jobul din fruntea echipei de handbal a Consiliului Județean Prahova îi ocupă mai mult de opt ore pe zi, Crângașu nu a renunțat nici la funcția de la fotbal, birjărind în continuare competițiile de amatori din județ. Cu alte cuvinte, omul este extrem de harnic, dacă are timp să își dedice timpul atât handbalului, cât și fotbalului, ambele joburi fiind remunerate și plătite corespunzător.
O adunare simplă arată că 8 ore la handbal plus 8 ore la fotbal fac 16! Deci îi mai rămân omului încă opt ore pentru somn, familie, relaxare și alte activități nelegate de sport! (Cumularea mai multor funcții, bine plătite este o meteahnă des întâlnită în Prahova, aici foarte multe personaje reușind să împace mai multe joburi plătite din bani publici, care ar necesita prezența zilnică la birou)
Pe lângă joburile din sport, Crângașu este și un veritabil traseist politic, de a lungul timpului bifând cam toate partidele politice. A fost apropiat de Grațiela Gravrilescu, fost ministru al Mediului, când aceasta conducea ALDE, a bifat intrarea în politică printr-o adeziune la PSD, iar acum fiind un…liberal de frunte, așa cum se laudă. Silviu Crângașu este bun prieten cu fostul senator PSD Emanoil Savin, ex primar al orașului Bușteni.
Acum, Crângașu nu ratează nicio ocazie de a anunța că este prieten cu Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova. De altfel, așa a reușit să câștige un nou mandat de președinte al AJF Prahova, făcând caz de amiciția cu șeful liberal al Consiliului Județean.
Condițiile de angajare la CJ Prahova, funcția director CS Activ
Studiile lui Silviu Crângașu sunt fix cele solicitate de CJ Prahova!
Startul îl dă chiar Bogdan Mateescu, președintele CSM. Acesta a făcut parte dintr-un complet de cercetare disciplinară, zilele trecute, deși ar fi trebuit să se abțină conform Codului de Procedură Civilă. Mai exact, judecătorii Ileana și Petronel Alexandru împreună cu Neluța Tudorache sunt cercetați disciplinar cu privire la anumite aspecte care ar fi adus atingere Justiției. Înainte de dosarul celor trei magistrați, Bogdan Mateescu, George Șerban și un inspector judiciar au fost reclamați la Inspecția Judiciară. Or, din acest motiv, Mateescu ar fi trebuit să dea dovadă măcar de „eleganță”, dacă legea îi este străină.
Tragi-comedie la CSM. O judecătoare, amenințată cu amenda, dacă se mai duce la toaletă
Furia judecătorului Mateescu a dat „pe afară”, joi, 16 septembrie, când a amenințat-o pe Ileana Alexandru cu amenda, dacă se mai duce la toaletă. Pe parcursul celor cinci ore de judecată disciplinară, judecătoarea Ileana Alexandru a fost nevoită să meargă de două ori la toaletă. O nevoie fiziologică(…) a devenit motiv de amendă?!
Presiuni la televiziuni. Cum a fost retras un material de la difuzare
În cursul zilei de astăzi, 18 septembrie, la România TV(RTV) ar fi urmat să fie difuzat un material despre acest subiect. Numai că, imediat cum a fost anunțat pe burtieră, au și curs telefoanele din partea CSM pentru a fi scos de la difuzare. Sursele noastre sunt extrem de autorizate, așa că știm fiecare pas al președintelui CSM, mai ales când vine vorba despre exprimarea publică.
Cum îi place lui Mateescu: „ cu stimă și deosebită considerație”. Foto
Ceea ce este absolut ridicol este formularea din adresa fostei președinte a Tribunalului Călărași(foto)„ Cu stimă și deosebită considerație”, o formulare tautologică, rușinoasă pentru un magistrat de carieră. Ne amintește de expresiile personajelor din Caragiale. Menționăm că adresa respectivă a fost trimisă șefului CSM în perioada în care aceasta nici măcar nu mai era judecător. Deci, sunt suspiciuni de fals în înscrisuri oficiale. Cornelia Iordache este una dintre persoanele-cheie care ar fi condus la fabricarea unor dosare de cercetare disciplinară a judecătorilor din Călărași, menționează sursele noastre.
Ziarul de Informații a intrat în posesia unor informații explozive. Soții Ana și Ioan Sevan din Câmpia Turzii sunt cercetați în mai multe dosare penale privind înșelăciunea în formă continuată. În fapt, asta am descoperit pe parcursul anchetei jurnalistice, când am pornit de la un singur caz de înșelăcune privind vânzarea unor apartamente.
Ana Sevan este directoarea Casei de Cultură din Câmpia Turzii, susținută de PNL. Are sechestru asiguratoriu pe 10 apartamente, zeci de mii de euro de plată ca despăgubiri, însă, ANAF nu a putut pune în executare nicio hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, deoarece procurorii nici măcar n-au trimis dosarele în judecată.
Care este mecanismul de înselăciune reclamat. Este implicată șefa Casei de Cultură din Câmpia Turzii
Primul caz în care cei Ana și Ioan Sevan figurează reclamați este în anchetă. Prachetul de pe lângă Judecătoria Câmpii Turzii nu a dorit să comunice stadiul acesteia, invocând protecția datelor cu caracter personal. Numai că, Ziarul de Investigații a explicat că aspectele reclamate vizează indirect și o persoană în funcție publică(Ana Sevan), iar interesul public este justificat.
De altfel, la prima solicitare a zin.ro, procurorii din Câmpia Turzii s-au făcut că nu „găsesc dosarul” în care figurează reclamată familia Sevan.
Care sunt acuzațiile. Cum a fost implicată firma condusă de Ana Sevan
Una dintre persoanele vătămate este Lucian Folta. În anul 2009 a încheiat contract cu Ioan Sevan, întrucât s-a prezentat dezvoltator imobiliar. Lucian Folta, dorind să achiziționeze un apartament în Câmpia Turzii a plătit suma de 35 000 de euro lui Sevan. Construcția nu este finalizată nici la acest moment, iar Folta a rămas perplex, când a văzut că imobilul nu i-a fost predat, ci vândut fără știința sa exact firmei în care Ana Sevan( soția lui Ioan Sevan) este asociat unic, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.
Iată un fragment din plângerea penală formulată de Folta. Procurorii au dorit să inducă în eroare zin.ro. Interesul public este justificat
În cuprinsul plângerii penale, Lucian Folta atașează documente din care reiese în mod clar vânzarea imobilului pentru care a dat bani în avans către firma deținută de Ana Sevan.
Imobilul a fost vândut societății SEV STRUCTURI SRL în care asociat unic figurează Huiban Mihai, fratele Anei Sevan, iar administrator chiar Ana Sevan. Prin urmare, conform regulilor de solicitare a informațiilor de interes public în faza de urmărire penală, interesul public este justificat. Calitatea de director al Casei de Cultură Câmpia Turzii generează acest drept.
O altă familie înșelată. ANAF nu a executat nimic
Potrivit unui extras de carte funciară în care apar toate imobilele deținute de soții Sevan, familia Folta nu este singura păgubită în acest sens. Am identificat și familia Sopran(n.r. foto)
Soții Roxana și Safton Sopron au de recuperat de la familia Sevan suma de 30 000 de euro și peste 8000 de lei cheltuieli de executare. În acest caz s-a emis somație de plată, însă, ANAF Cluj ne-a transmis că nu s-a executat silit nimic. O asemenea măsură este dubioasă, când de regulă, micii contribuabili se trezesc cu conturile blocate chiar și pentru banala sumă de 1 leu.
O nouă metodă de ”anchetă”. Sechestru până la partaj, pentru evitarea executării silite
Din sursele noastre autorizate, familia Sevan este „păsuită” de organele de anchetă, tocmai pentru a avea timp să facă partajul bunurilor, astfel încât executarea silită să nu-i afecteze pe amândoi. Având în vedere că au plângeri penale formulate chiar și din 2018 și nu s-a făcut nimic în afara sechestrului pe bunuri, ne îndoim de imparțialitatea celor abilitați să-i verifice.
Sărăcie mare în acte. Cum se întrețin soții Sevan
Potrivit ultimei declarații de avere postată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate(ANI), soții Sevan ar trăi extrem de modest. Ana Sevan declară o casă moștenire și venituri în valoare de aproape 30 000 de lei anual. La rubrica soțului său, în dreptul venituri este trecut un venit de aproape 1162 de lei(anual înseamnă 13 944 de lei, iar Ioan Sevan se prezintă dezvoltator imobiliar. Cei doi conduc un Fiat Punto, cumpărat în 2020.
Până la postarea acestei informații, familia Sevan nu a putut fi contactată, însă, vom relua comunicarea cu aceasta, pentru un punct de vedere.
Ziarul de Investigații a intrat în posesia unor astfel de licențe. Surse din fotbalul românesc ne-au informat că respectivele carnete de antrenor sunt false. Se pare că există o adevărată rețea care eliberează astfel de documente. Pe siteul Școlii Federale de Antrenori de la Chișinău sunt publicate listele cu toți antrenorii care au urmat cursurile din Republica Moldova și cu data la care au obținut licența respectivă. Surse din cadrul Federației de Fotbal din Moldova ne-au confirmat faptul că licențele respective sunt false, dar nimeni nu își explică sursa falsurilor respective.
Printre cei care au obținut licențe false de antrenor se numără și nepotul lui Gigi Becali, Teodor Chiacu.
Există însă așa ziși antrenori care au folosit falsele licențe UEFA pentru a obține joburi bine plătite în țări din Asia, încasând sume frumușele de la șeicii iubitori de fotbal.
Surse din lumea fotbalului ne-au povestit că o licență respectivă a fost folosită în Laos de antrenorul român Mihai Dinu, un necunoscut pentru fotbalul din țara noastră. Dinu a obținut în acest an licența UEFA A în Spania, dar până acum a folosit falsa licență de Moldova pentru a antrena. Faptă foarte gravă o reprezintă folosirea licenței respective în cadrul unor meciuri internaționale intercluburi, iar dacă situația va fi depistată și de Federația de Fotbal din Laos, echipa ar putea fi retrogradată din campionat. FC Master 7 activează în Liga Națională din Laos.
Dinu antrenează acum în Oman, echipa Al Rustaq, echipă aflată pe locul 6 în campionatul național din țara respectivă. În Oman, antrenorul în vârstă de 34 de ani, a folosit proaspăta licență UEFA A, obținută în vara acestui an în Spania (online).
Oricum este un fals grosolan, iar antrenorul bucureștean ar putea fi acuzat la orice moment de fals în acte publice.
Vom continua subiectul, urmând a publica punctul de vedere al Federației de Fotbal din Moldova, dar și cel al Federației din Laos. Poate că Federația Română de Fotbal ar trebui să declanșeze o anchetă serioasă despre toate aceste cazuri, pentru că pseudo antrenorii de acest tip fac rău sportului rege!
Garda Forestieră Suceava a anunțat, vineri seară, după ce au făcut verificări la Ocolul Silvic Dealu Negru că nu au fost găsite nereguli și nici nu au fost identificare tăieri ilegale de arbori, relatează Ziarul de Suceava. Verificările au vizat suprafața de pădure (proprietate privată) în vecinătatea căreia s-au produs agresiunile asupra activistului de mediu Tiberiu Boșutar și a celor doi jurnaliști, iar în urma controlului s-a constatat că au fost constituite două partizi de exploatare, una în anul 2020 și alta în anul 2021.
„În teren nu au fost identificate tăieri ilegale de arbori și nici alte abateri de la legislația silvică. Nu au fost aplicate sancțiuni. Facem mențiunea că din datele ce le deținem prezența activistului de mediu Tiberiu Boșutar și a echipei de filmare s-a datorat unei solicitări din partea unei persoane fizice. Această solicitare viza legalitatea modului de exploatare a arborilor care au fost marcați în cursul anului trecut. Precizăm că în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare și cu prevederile amenajamentelor silvice, exploatarea masei lemnoase se face și în anul următor momentului în care arborii au fost marcați”, au transmis reprezentanții Gărzii Forestiere Suceava, citați de Ziua de Suceava.
Totodată, aceștia au atras atenția cu privire la situația celor trei bărbați agresați joi, adresând rugămintea ca pentru orice neclaritate privind legislația silvică, persoanele interesate să se informeze de la Ocoalele Silvice, respectiv Garda Forestieră. „De asemenea, în calitate de instituție cu atribuții în domeniu, nu încurajăm și ne disociem de orice faptă sau activitate menită să intimideze sau să obstrucționeze demersurile de bună credință realizate cu scopul de a semnala orice posibila încălcare a legislației din domeniul silvic”, a mai transmis Garda Forestieră Suceava.
Potrivit Poliției Române, au fost identificați 11 dintre agresori, toți aceștia fiind aduși pentru audieri. Ancheta este îngreunată de lipsa plângerilor prealabile, însă în cursul zilei de joi polițiștii s-au sesizat din oficiu și au întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și distrugere. Totodată, polițiștii au precizat că „pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea măsurilor legale, în cazul celor două infracțiuni, era necesar ca persoanele vătămate să depună plângere prealabilă, conform Codului de Procedură Penală”.
Premierul Florin Cîțu a declarat vineri seară că Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost aprobat la Bruxelles, iar el urmează să fie semnat de Ursula von der Leyen pe 27 septembrie, atunci când va veni la București.
„Astăzi, dna Ursula von der Leyen și-a anunțat programul și va veni în România pe 27 septembrie, ceea ce înseamnă că PNRR este aprobat pentru România, așa cum am spus, înainte de finalul acestei luni. Cealaltă veste bună este că din cei 48 de miliarde de euro din toate programele de dezvoltare, reziliență din Europa, 9,7 miliarde de euro sunt pentru transport. Așa cum am spus, o sumă importantă se alocă României pentru transport”, a declarat, vineri seară, Florin Cîțu, care a subliniat că Ursula von der Leyen se află în SUA până pe 25 septembrie, iar zvonurile legate de o întârziere a aprobării PNRR nu sunt fondate.
Totodată, premierul a precizat că primii bani prin PNRR vor ajunge în România până la finalul anului.
Vizita președintei Comisiei Europene are loc la două zile după Congresul PNL din 25 septembrie la care va fi aleasă noua conducere a partidului. Conform Comisiei Europene, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia, relatează Hotnews.
România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi. Prin PNRR ar trebui să fie făcute reforme și investiții în următoarele domenii: Transporturi; Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde; Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural, natural și turism; Agricultura și dezvoltarea rurală; Sănătate; Educație; Mediul de afaceri; Cercetare, inovare, digitalizare; Îmbunătățirea fondului construit și Reziliență în situații de criză.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat, vineri, deschiderea procedurii privind falimentul Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, o companie ce deține 3 milioane de asigurați RCA.
Potrivit unui comunicat al ASF, a fost respins planul de finanțare pe termen scurt, dar și planul de redresare, motiv pentru care compania va intra în faliment.
De asemenea, ASF susține că nu a fost făcută dovada documentată a modului în care City Insurance „va deține permanent fonduri proprii eligibile pentru a acoperi cerința de capital de solvabilitate (SCR) și cerința de capital minim (MCR), precum și lipsa fondurilor proprii de bază eligibile să acopere pragul absolut al MCR, valoarea SCR calculată și valoarea MCR calculată”.
Astfel, a rezultat că Planul de finanțare pe termen scurt și Planul de redresare „sunt în mod evident neadecvate și nu asigură restabilirea situației financiare a societății și, pe de o parte, solvabilitatea societății este în continuă deteriorare iar, pe de altă parte, societatea se află în incapacitate vădită de plată”, se arată într-un comunicat al ASF.
Astfel, pentru protejarea asiguraților, Consiliul ASF a decis: „retragerea autorizației de funcționare a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, în conformitate cu prevederile art. 110 din Legea nr. 237/2015, constatarea stării de insolvență a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, astfel cum este definită de art. 5 alin. (1) pct. 31 lit. a) și lit. b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare și promovarea de către ASF a cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva societății, conform dispozițiilor art. 249 din legea referită”, se mai arată în comunicatul Autorității de Supraveghere Financiară.
Sinteza sancțiunilor impuse de ASF la City Insurance
În perioada 2014-2021, ASF a impus S.A.R. City Insurance S.A. următoarele sancțiuni:
Decizia 762/14.06.2021
410.900 lei
amendă în baza Legii 132/2017;
Decizia 714/03.06.2021
2.930.766 lei
amendă şi stabilirea unor măsuri (plan de finanţare MCR şi plan de redresare SCR);
Decizia 716/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Renato Szilagyi, preşedinte al directoratului;
Decizia 717/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Buzerea Barbu Mircea, vicepreşedinte al directoratului;
Decizia 718/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului;
Decizia 723/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Browne Woodthorpe Robert, preşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 719/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Rossler Max Walter, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 722/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării domnului Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 721/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării doamnei Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 720/03.06.2021
1.000.000 lei
amendă şi retragerea aprobării d-lui Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere;
Guvernul a aprobat, vineri, prin Hotărâre de Guvern, noile măsuri și restricții, care vizează persoanele nevaccinate. Astfel, autoritățile introduc obligativitatea prezentării certificatului Covid în localitățile unde incidența este între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. Această obligativitate face referire la o serie de activități, precum acesul la restaurante, spectacole, evenimente sportive. Certificatul verde face dovada de vaccinare, prezintă testul Covid negativ sau atestă trecerea prin boală, prin testul de anticorpi.
Față de măsurile recomandate, joi, de CNSU, în prezenta hotărâre este specificat faptul că în cazul copiilor sub 6 ani părinții nu trebuie să prezinte un certificat verde.
1. în spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane și cu purtarea măștii de protecție;
2. organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție;
3. organizarea de evenimente private (nunți, botezuri etc.) cu un număr de participanți de maximum 200 de persoane în interior și cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană;
4.organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătății;
5. organizarea de conferințe este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății;
6. în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații este permisă cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane;
Restaurante, baruri, discoteci, săli de jocuri de noroc, piscine
7. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;
8. activitatea în baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;
9. – activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;
10. – activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului;
11. – activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5:00 – 24:00;
12. – activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00;
13. – activitățile sportive și recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condițiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii și ministrului Tineretului și Sportului.
De asemenea, în cazul județelor/localităților cu incidența cuprinsă între 4 și 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfășoară activitatăți cu publicul în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness pot funcționa fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.
La o scurtă privire a restricțiilor putem spune că nu sunt vizate activități esențiale, ca accesul la magazine alimentare, de exemplu.
De altfel, premierul Cîțu declara, joi, că nu vede o restrângere a drepturilor. „Aici îi las pe socialiști să se pronunțe. Până atunci, vom folosi această metodologie. Și acum dacă mergi la spital, faci test COVID. A fost folosit acest certificat verde în toată Europa, toată vara, nimeni nu a spus că este o restrângere a unor drepturi. Nu văd de ce ar fi o restrângere a unor drepturi aici, în România”.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării Asztalos Csaba a afirmat că prezenta formulă a HG încalcă art 53 din Constituție, cu privire la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, care prevede că „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege”. „Aceste măsuri și eu le consider a fi necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. În parte, trebuie analizată fiecare măsură, dar ele pot trece testul nediscriminării dacă urmăresc un scop legitim – și este clar că urmăresc: prevenirea răspândirii pandemiei COVD-19”, a arătat Asztalos Csaba, citat de Digi 24.
Acelai lucru l-a susținut și fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, care a afirmat că „dacă vor să pună restricții, limite, la libera circulație, la liberul acces în anumite locuri trebuie făcut prin lege, pentru că asta nu se face pe vecie, se poate face doar pe o anumită perioada de timp, cât este necesar”.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
În cursul zilei de astăzi, 18 septembrie, la România TV(RTV) ar fi urmat să fie difuzat un material despre acest subiect. Numai că, imediat cum a fost anunțat pe burtieră, au și curs telefoanele din partea CSM pentru a fi scos de la difuzare. Sursele noastre sunt extrem de autorizate, așa că știm fiecare pas al președintelui CSM, mai ales când vine vorba despre exprimarea publică.
Imobilul a fost vândut societății SEV STRUCTURI SRL în care asociat unic figurează Huiban Mihai, fratele Anei Sevan, iar administrator chiar Ana Sevan. Prin urmare, conform regulilor de solicitare a informațiilor de interes public în faza de urmărire penală, interesul public este justificat. Calitatea de director al Casei de Cultură Câmpia Turzii generează acest drept. 
Soții Roxana și Safton Sopron au de recuperat de la familia Sevan suma de 30 000 de euro și peste 8000 de lei cheltuieli de executare. În acest caz s-a emis somație de plată, însă, ANAF Cluj ne-a transmis că nu s-a executat silit nimic. O asemenea măsură este dubioasă, când de regulă, micii contribuabili se trezesc cu conturile blocate chiar și pentru banala sumă de 1 leu.
Din sursele noastre autorizate, familia Sevan este „păsuită” de organele de anchetă, tocmai pentru a avea timp să facă partajul bunurilor, astfel încât executarea silită să nu-i afecteze pe amândoi. Având în vedere că au plângeri penale formulate chiar și din 2018 și nu s-a făcut nimic în afara sechestrului pe bunuri, ne îndoim de imparțialitatea celor abilitați să-i verifice. 
Potrivit ultimei declarații de avere postată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate(ANI), soții Sevan ar trăi extrem de modest. Ana Sevan declară o casă moștenire și venituri în valoare de aproape 30 000 de lei anual. La rubrica soțului său, în dreptul venituri este trecut un venit de aproape 1162 de lei(anual înseamnă 13 944 de lei, iar Ioan Sevan se prezintă dezvoltator imobiliar. Cei doi conduc un Fiat Punto, cumpărat în 2020.
