2.2 C
București
duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 818

Vlad Voiculescu neagă că ar fi depus plângere la DNA, în contextul achiziției de vaccinuri

Foto: Aktual 24

Fostul ministru USR PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu, a avut o primă reacție după ce social democratul Alexandru Rafila a sugerat că cel dintâi ar fi depus o plângere la DNA, în contextul campaniei de vaccinare eșuate, de la noi din țară. Voiculescu a scris într-un comentariu al unei postări care dezbătea respectiva plângere depusă la DNA: „Nu, nu eu am depus acea plângere la DNA”.

Vlad Voiculescu se delimitează de declarațiile lui Alexandru Rafila

În cursul serii trecut, deputatul PSD, Alexandru Rafila, a spus că plângerea penală cu privire la achiziția de vaccinuri ar avea legătură cu Vlad Voiculescu, mai exact că aceasta ar fi venit dintr-o zonă apropiată fostului ministru. „Eu cred că noi discutăm degeaba și cel mai simplu ar fi ca Ministerul Sănătății sau Guvernul României, după caz, să facă public contractul de achiziție, nu cred că discutăm de rachete balistice sau de alte lucruri de genul acesta”, a mai spus Rafila, aseară, la B1.

Ce-i drept, la un moment dat, Vlad Voiculescu ar fi menționat că în România ar fi fost comandate mai multe vaccinuri decât ar fi fost nevoie, luând în calcul dezinteresul total al românilor pentru campania de vaccinare, catalogând acest demers ca fiind „irațional”, de unde, probabil, și suspiciunea că el ar fi în spatele denunțului.

Așadar, în urma declarațiilor nuanțate ale lui Alexandru Rafila, Vlad Voiculescu a dat asigurări că nu el este responsabil de această plângere penală trimisă la DNA.

„Să vedem care este cantitatea care a fost contractată în România, sau de România, care sunt obligațiile de plată referitoare la acest contract și dacă s-au plătit în avans produse de care s-ar putea să nu avem nevoie. Cred că e foarte simplu să facem lucrul acesta decât să ne dăm cu părerea noi, e foarte simplu pentru Ministerul Sănătății sau pentru Guvernul României să facă public acest contract, nu e niciun secret”, a mai spus Rafila, în aceeași seară.

Citește și: Ce spune premierul Cîțu despre ideea senatorului Cîțu de a sărbători 26 mai ca Ziua alegătorului

Ce spune premierul Cîțu despre ideea senatorului Cîțu de a sărbători 26 mai ca Ziua alegătorului

Sursă foto: www.capital.ro
Sursă foto: www.capital.ro

Demersul de a institui și sărbători pe 26 mai Ziua națională a alegătorului pare din ce în ce mai serios, în ședința de Guvern de astăzi urmând a fi parcurse mai multe puncte de vedere legate de inițiative legislative.

Printre acestea, și cea semnată de Florin Cîțu în calitate de senator PNL vizavi de ziua de 26 mai, ceea ce dovedește cu siguranță că premierul este neobosit și ubicuu. Așa s-ar putea explica totuși și unele decizii sau ieșiri publice ale premierului Cîțu, dat fiind că îi este greu să se concentreze asupra unui singur lucru pe care să îl facă bine.

Întâmplător sau nu, pe 26 mai 2019 PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar în aceeaşi zi s-a organizat şi referendumul pentru justiție propus de preşedintele Klaus Iohannis. De pe atunci premierul Florin Cîțu considera data de 26 mai ca fiind una istorică, iar acum ca senator vrea ca ziua să se și marcheze ca atare. Potrivit propriilor postări de pe Facebook din iunie 2019, Cîțu arăta că a fost vorba despre o bătaie „istorică și rușinoasă pe care au luat-o în 26 mai” cei din PSD, care „nu au învățat nimic”.

Cât despre inițiativa legată de Ziua alegătorului, pe care și-a asumat-o împreună cu un alt senator PNL, Laura-Iuliana Scântei, dar și cu „un grup de parlamentari PNL, minorități”, Cîțu nu spune, ca premier, dacă Guvernul pe care îl conduce o susține sau nu.

În adresa înaintată președintelui Senatului Anca Dragu se arată doar că unicul punct de vedere al Guvernului este că „Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative”. Propunerea a intrat pe 9 iunie în procedură de urgență solicitată de inițiator, iar pe 15 actul a fost trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social, la Consiliul Legislativ și pentru punct de vedere la Guvern. Senatul este prim for sesizat pe iniţiativa legislativă, decizia finală urmând a fi dată prin votul din Camera Deputaţilor.

Potrivit Expunerii de motive, Ziua Națională a Alegătorului va fi marcată de către autorități ale administraţiei publice centrale şi locale prin organizarea, în ţară şi străinătate, de manifestări, campanii de informare, evenimente şi activități cultural-educative și ştiinţifice, consacrate constientizării semnificației dreptului de vot și a importanţei alegerilor şi a referendumurilor pentru democrație și statul de drept, precum şi informarea cetăţenilor cu privire la drepturile şi procedurile electorale.

Totodată, se propune organizarea de către Ministerul Educației, inspectoratele școlare, unităţile de învățământ preuniversitar şi superior, de activități educative pentru elevi și studenţi privind importanța participării la alegeri, referendumuri și la sistemul electoral românesc.

De asemenea, se propune ca fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor, evenimentelor, activităților și campaniilor menționate mai sus, să se asigure „anual, din bugetul de stat și bugetele locale, prin bugetele Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, ale autorităților administrației publice centrale și/ sau locale, precum și ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

În acelaşi timp, prin inițiativa legislativă se are în vedere şi reglementarea acordării de sprijin logistic şi/ sau financiar organizaţiilor neguvernamentale sau altor instituții de drept public sau privat pentru organizarea în ţară şi străinătate a activităților pentru marcarea Zilei Naționale a Alegătorului”, se reia pe scurt descrierea ideii de act normativ.

Klaus Iohannis vrea ca vaccinul să devină obligatoriu pentru lucrătorii din categoriile esențiale

Klaus Iohannis

Aflat la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale ONU, care se desfășoară la New York, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre evoluția campaniei de vaccinare în România și despre posibilele metode care ar putea să o accelereze pe aceasta.

Klaus Iohannis: „Nu este normal ca unii medici să dea mesaje anti-vaccin”

Președintele României a mai spus că nu i se pare normal ca anumite categorii, spre exemplu medicii, să răspândească mesaje ati-vaccin și nici să refuze vaccinarea, de vreme ce lucrează în prima linie, în consecință prezintă risc crescut de transmitere a bolii.

Klaus Iohannis a amintit, de asemenea, și despre numărul crescut de infectări, din ultima perioadă, sugerând că ar fi oportun ca, de acum înainte, să se facă o diferențiere clară între persoanele vaccinate și cele nevaccinate, punctând pe utilitatea certificatului de vaccinare.

De altfel, certificatul verde (de vaccinare) a devenit obligatoriu în toate localitățile din țara noastră în care incidența a depășit 3 la mia de locuitori. Prin certificat verde înțelegem dovada vaccinării, testul PCR negativ realizat în ultimele 24 de ore sau dovada trecerii recente prin boală.

Președintele Klaus Iohannis se află de ieri în New York, unde va sta până joi. Acesta conduce delegația României la ONU.

Citește și: Ludovic Orban: „În campania de vaccinare ar fi trebuit mai multă energie”

23 de milioane de euro de la CNI pentru noul spital de la Sinaia

23 de milioane de euro este suma pe care CNI a alocat-o pentru noul spital de la Sinaia.

Început în 1992, spitalul ar urma să fie gata până la finalul anului 2022. Cel puțin așa a promis premierul Florin Cîțu, care a asistat la semnarea contractului de finanțare. 


Primarul orașului Sinaia a explicat că, de la lansarea acestui proiect, acum aproape 30 de ani, și până în prezent, este pentru prima dată când proiectul beneficiază de sprijin de la nivel central, toate fondurile de până acum fiind asigurate de Orașul Sinaia. Chiar și în prezent, administrația locală, pe lângă sprijinul financiar de aproximativ 23 de milioane de euro primit prin Compania Națională de Investiții, a mai reușit să atragă peste 3,5 milioane de euro, pentru dotarea viitoarei unități sanitare care va deservi cel puțin trei județe.

“Este pentru prima oară când un Guvern susține spitalul din Sinaia, proiect început în 1992 și care de-a lungul timpului a fost susținut doar de autoritatea locală, chiar dacă este vorba despre un spital clinic de urgență care va deservi toată partea de nord a județului prahova, dar și județele adiacente.

Pe lângă cei 23 de milioane de euro pe care îi acordă Guvernul României, prin CNI, pentru construcție și dotări, am câștigat și două proiecte din fonduri europene, unul de 2,3 milioane de euro și unul de 1,5 milioane de euro, pentru dotări. Va fi unul dintre cele mai moderne spitale din România”, a spus Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia.

Corpul de control al premierului, în creștere: în loc de 77 de posturi se va ajunge la 92

Florin Cîțu
Florin Cîțu / Foto: Guvernul României

Mai mulți oameni pentru prim-ministrul Florin Cîțu. Cel puțin angajați cu acte în regulă, chiar în interiorul Guvernului României, potrivit unui proiect de hotărâre care va fi analizat astăzi în ședința de guvern.

Proiectul în discuție vizează modificarea Hotărârii Guvernului nr. 603/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Corpului de control al prim-ministrului, în ceea ce privește numărul maxim de posturi pentru Corpul de control al prim-ministrului.

Stabilit la 77 în urmă cu un an, pe 5 august 2020, numărul de posturi va crește substanțial, din ce se arată în proiect. Modificarea vizează un singur articol față de forma existentă a HG 603/2020, dar și anexa actului normativ, care reprezintă structura organizatorică a Corpului de control.

La articolul 3 alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Numărul maxim de posturi al Corpului de control al prim-ministrului este de 92, exclusiv demnitarul și posturile aferente cabinetului acestuia, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul de lucru al Guvernului.

(…) Încadrarea, respectiv numirea personalului preluat în noua structură organizatorică se realizează cu respectarea procedurii și regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile și maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se arată pe pagina Guvernului.

Potrivit Agerpres, prin schimbarea structurii organizatorice se are în vedere „înfiinţarea, în subordinea directă a conducătorului CCPM, a unei Direcţii generale de control, condusă de un director general, în subordinea cărora să-şi desfăşoare activitatea două direcţii de control (Direcţia de control al ministerelor şi Direcţia de control al agenţiilor guvernamentale), conduse fiecare de câte un director, ajutat de câte un director adjunct şi două servicii (Serviciul de control al companiilor de stat şi Serviciul de monitorizare şi coordonare metodologică), conduse fiecare de câte un şef de serviciu;

înfiinţarea în subordinea directă a conducătorului CCPM, a unei Direcţii juridice şi de petiţii, condusă de un director, în subordinea căreia să-şi desfăşoare activitatea un Serviciu juridic şi un Serviciu de petiţii, ambele conduse de câte un şef de serviciu; înfiinţarea, în subordinea directă a conducătorului CCPM, a unui Serviciu de suport administrativ şi documente clasificate, condus de un şef de serviciu, în subordinea căruia să se regăsească un compartiment de secretariat şi suport al personalului, un compartiment de suport logistic şi IT, un compartiment de documente clasificate şi analiza informaţiilor şi un compartiment de arhivă”.

Tudose, după ce Dragnea a spus că ar fi fost „racolat” de SRI: „Minte! Nu îmi pasă”

Mihai Tudose la spital
Foto: Facebook

Social democratul Mihai Tudose a avut o primă reacție, aseară, în emisiunea lui Victor Ciutacu, în urma declarațiilor lui Liviu Dragnea. Mai exact, Dragnea a spus duminică, în emisiunea Ancăi Alexandrescu de la Realitatea Plus, că o serie dintre membrii PSD, inclusiv Mihai Tudose, ar fi fost racolați de SRI, în perioada în care Dragnea încă deținea funcția de lider al partidului, drept pentru care s-a văzut nevoit să-l demită, la momentul respectiv, pe Tudose din fruntea Guvernului.

Tudose și-a „pus” un film în timpul interviului lui Dragnea

„Eu mi-am pus un film în timpul ăla”, a spus Mihai Tudose aseară, despre momentul în care a fost difuzat interviul acordat de Liviu Dragnea, de altfel și primul de după ce a ieșit din închisoare. „Chiar nu îmi pasă ce spune acest om. Minte! Nu îmi pasă”, a mai spus fostul premier demis, adăugând „Eu apreciez oamenii care au epifanii și își aduc aminte, după ce o perioadă nu au spus nimic. Oamenii despre care are amintiri, zeci, sute, despre care amintiri poate încep să aibă și ei amintiri cu ei”, a spus Mihai Tudose, aseară, la România TV, în emisiunea moderată de Victor Ciutacu.

Citește și: Cîțu îi vrea izolați pe cei de la AUR din cauza campaniei anti-vacciniste

Liviu Dragnea a spus că mai mulți social democrați ar fi „sărit gardul” înspre SRI, mai puțin Gabriela Firea și Paul Stănescu. Mai mult, Dragnea a promis că, pe viitor, va face mai multe dezvăluiri în legătură cu aceste afirmații.

Ludovic Orban: „În campania de vaccinare ar fi trebuit mai multă energie”

Foto: Facebook

Cum ieri, DNA a înștiințat că a deschis un dosar pentru a verifica modul în care au fost achiziționate vaccinurile, Ludovic Orban a fost întrebat ce știe despre acest lucru. „Nu cunosc exact despre ce e vorba, am înțeles că este vorba despre achiziționarea unui număr foarte mare de vaccinuri, peste nevoile de vaccinare, iar când am ajuns la un anumit nivel, încă s-au mai achiziționat”, a spus Ludovic Orban, invitat la o emisiune de la TVR. De remarcat că cel vizat de această anchetă, direct sau indirect, este chiar premierul Florin Cîțu, cel în mandatul căruia au fost realizate aceste achiziții.

Ludovic Orban: „Am achiziționat vaccinuri care erau în termen de expirare, pe care nu le-am folosit și pe care a trebuit să căutăm să le vindem, iar unele chiar au expirat”

Președintele PNL a mai susținut că în campania de vaccinare ar fi trebuit să existe mai multă implicare din partea părților, inclusiv din partea guvernului. „În campania de vaccinare ar fi trebuit mai multă energie şi mai multă implicare din partea tuturor actorilor guvernamentali, nu trebuia lăsat Comitetul Naţional pentru Vaccinare, domnul preşedinte Gheorghiţă şi echipa care lucrează acolo, fără multe instrumente în susţinerea campaniilor de vaccinare. Fără implicarea prefecţilor, direcţiilor de sănătate publică, a medicilor de familie, a primarilor, chiar şi a preoţilor şi a altor actori care au influenţă în comunitate era foarte greu să se atingă ţintele care au fost stabilite de premier”, a mai spus Ludovic Orban, adăugând că această campanie nu ar fi neaparat un „eşec, dar nu ne-am atins obiectivele şi cu cât sunt mai puţine persoane vaccinate, cu atât riscul de îmbolnăvire e mai mare şi cu atât mai mare e riscul de dezvoltare a unor forme severe”, mai spus spus acesta.

Citește și: Cîțu îi vrea izolați pe cei de la AUR din cauza campaniei anti-vacciniste

Restricții de circulație pe Autostrada Soarelui, până în decembrie

CNAIR (Facebook)

Autostrada Soarelui va reintra în șantier până pe 30 noiembrie, anunță Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), întrucât vor fi reluate lucrările pe tronsonul București – Fundulea, între km 31+500 și km 36 +150, sensul Constanța – București.

Potrivit CNAIR în perioada 22 septembrie – 30 noiembrie 2021, se vor institui restricţii de circulaţie, prin devierea totală a traficului rutier de pe Calea II pe Calea I, cu reducerea vitezei la 60 km/h şi închiderea parţială a nodului rutier de la km 35+547 ce face accesul la şi de la localităţile Fundulea şi Nana de pe sensul Constanţa – Bucureşti.

Lucrările pe acest tronson au fost începute în luna februarie, cu o pauză de câteva luni, pe perioada sezonului estival. De altfel, în martie, șeful Direcției Siguranță CNAIR, Ecaterina Munteanu a afirmat că CNAIR are intenția să crească siguranța pe Autostrada Soarelui, astfel că, până în 2023 se vor instala panouri informative, parapete de beton pe mijloc și stâlpi de iluminat pe poduri. Modernizările urmează să fie finalizate în 2023.

Contract de reabilitare a podului peste brațul Borcea

De altfel, în aprilie a fost semnat contractul pentru „Realizarea lucrărilor de reabilitate a Podului peste brațul Borcea, situat pe Autostrada A2, la km 149+680”, acesta având o valoare de 67,753,035.18 Lei fără TVA, iar durata contractului este de 24 de luni perioadă de execuție a lucrărilor, iar perioada de garanție a lucrărilor de 5 ani.

„În cadrul contractului de reabilitare vor fi realizate o serie de lucrări de reparații complexe, precum înlocuirea hidroizolației și a căii pe partea carosabilă și trotuare,  înlocuirea parapetului pietonal și direcțional, înlocuirea rosturilor de dilatație, lucrări de reparații cu betoane speciale –  la placa de suprabetonare a viaductelor de acces și la pile, lucrări de refacere a protecției anticorozive la structura metalică, atât pe podul principal, cât și pe viaductele de acces, care vor permite aducerea podului la o stare tehnică în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute în legea 10/1995 privind rezistența și stabilitatea la acțiuni statice și dinamice, siguranța în exploatare și protecția mediului”, au transmis la acel moment reprezentanții CNAIR.

Europarlamentarul Corina Crețu: „Nu s-au primit proiecte sau cereri de finanțare pentru Autostrada Moldova”

STS a lansat aplicația de verificare a certificatului verde

Captură STS

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a lansat aplicația prin care se face verificarea certificatului verde, cel care atestă vaccinarea anti-Covid, testul negativ sau trecerea prin boală. Acest document este necesar pentru participarea la diverse activități în localitățile cu o incidență de peste 3 cazuri la mia de locuitori, dar mai mic de 6 la mie.

„Aplicația Check DCC poate fi descărcată gratuit din magazinul de aplicații Google Play pe un telefon mobil sau o tabletă cu sistem de operare Android. Aplicația permite verificarea și validarea certificatelor digitale UE privind COVID, generate atât în România, cât și în celelalte state interconectate la sistemul informatic european”, au transmis cei de la STS.

STS a ținut să sublinieze faptul că aplicația nu înregistrează și nu stochează informații, ci doar verifică autenticitatea și validitatea certificatelor digitale UE privind COVID. Mai mult, aplicația este interconectată cu gateway-ul european care are integrate cheile publice de verificare a certificatelor emise la nivelul UE și se actualizează permanent pentru a permite verificarea tuturor certificatelor valabile.

Aplicaţia a fost dezvoltată de specialişti din STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.  Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, noile măsuri pentru localităţile cu incidenţă cuprinsă între 3 şi 6 la mie, pe baza propunerilor CNSU. Prevederile care vizează atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul aplicaţiei mobile Check DCC au intrat în vigoare în 20 septembrie 2021.

Certificatul verde, obligatoriu începând de astăzi

Vlad Voiculescu, atac la Cîțu, cu sprijinul procurorilor anticorupție

Vlad Voiculescu și Florin Cîțu

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu apreciază ca bine-venită anchetarea modului în care s-a făcut achiziția vaccinurilor anti-Covid, aceasta fiind luată în vizor de procurorii DNA.

Într-o postare făcută pe Facebook, Voiculescu a lansat un atac la adresa premierului Cîțu pe care îl acuză de faptul că la jumătatea lunii martie a luat decizia de a comanda vaccinurile fără a se ține cont de opinia coordonatorului de credite, adică a Ministerului Sănătății. Mai mult, că la acel moment, „aveam deja un număr mare de vaccinuri comandate deja, în raport cu toate scenariile vis-a-vis de campania de vaccinare – fără a fi lăsați să ne implicăm de la nivelul Ministerului Sănătății, în nici un fel, în campania de comunicare sau în alte acțiuni care să îmbunătățească această campanie”, a mai scris Voiculescu, subliniind că achiziția de vaccinuri „deja antamată de viitorul fost premier, Ministerul Sănătății avea nevoie de sume suplimentare cel târziu la rectificarea bugetară; în Martie, bugetul anual al MS fusese deja pus pe butuci prin deciziile premierului”.

Totodată, Vlad Voiculescu a mai precizat că prin decizia lui Cîțu, România a comandat „irațional vaccinuri fără număr, a cumpărat doze peste necesar și a ajuns în situația de a vinde și dona mai multe milioane de vaccinuri decât orice altă țară din Europa: nu din rațiuni umanitare, ci pentru că altfel ar fi expirat. Sper să aflăm din ancheta DNA și felul în care au fost distribuite aceste doze”, a mai scris Voiculescu, adăugând, printr-o parafrazare a lui Cîțu: românii chiar trebuie să știe. „Pentru că, dacă nu ar mai simți că sunt prostiți și mințiți constant, poate-ar avea ceva mai multă încredere în cei care le cer imperativ și tot mai răstit să se vaccineze”, a completat fostul ministru al Sănătății, demis de Cîțu în luna aprilie.

La jumătatea lui iulie, premierul Florin Cîțu a precizat că este vorba doar de o precomandă, în niciun caz achiziția propriu-zisă a celor aproximativ 120 milioane de doze. „Nu le-am cumpărat. Sunt comandă. (…) Strategia de a cumpăra vaccin este o asumată la nivelul întregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeaşi strategie (…), toate ţările merg pe aceeaşi direcţie. Strategia a fost iniţial făcută de Comisia Europeană, luând în calculul şi acest sistem de revânzare al vaccinului sau donaţii pentru alte ţări (…). Deci, este o strategie în care noi am luat parte. Dacă nu participam la această strategie, poate că n-am fi avut vaccin la fel de repede”, a afirmat Cîţu, citat de Agerpres.

Achiziția vaccinurilor anti-Covid, sub atenția DNA

Achiziția vaccinurilor anti-Covid, sub atenția DNA

Foto: Cultura la Dubă

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, marți, că a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect achiziționarea dozelor de vaccin anti-Covid. Dintre cele 18,5 milioane achiziționate, 9,95 milioane au fost deja administrate din 27 decembrie până în prezent, fiind imunizate aproape 5,3 milioane de persoane (cu schema completă).

„Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanșarea pandemiei până în prezent.

Urmărirea penală se desfășoară cu privire la faptă („in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit anchetatorilor, această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei/unor persoane, „ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidență penală”, au mai transmis procurorii DNA.

Mai bine de jumătate dintre dozele achiziționate au fost și administrate

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță a precizat în cadrul unei congerințe de presă că procedura de achiziționare a dozelor de vaccin a fst la fel în toate țările membre UE, fiind întocmită și elaborată de către Comisia Europeană.

„Am văzut și eu azi în spațiul public acest tip de informație, dar nu știu, nu am date suplimentare. Cert este că, din ceea ce eu știu, la nivelul tuturor țările europene achiziția se supune procedurii întocmită și elaborată de Comisia Europeană”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit lui Gheorghiță, de la începutul pandemiei au fost achiziționate aproximativ 18,5 milioane de doze (din toate cele patru tipuri de seruri omologate de Agenția Europeană a Medicamentului), iar dintre acestea se mai află pe stoc aproximativ 3,7 milioane de doze, fiind adminitsrate până la acest moment peste 9,95 milioane de doze. Diferența se regășește în rândul dozelor vândute sau donate țărilor din afara UE și Asia.

Ministrul interimar al Sănătății: „Dorim să păstrăm fluxul mixt pe spitale”

Berceanu, executat politic. „Am deranjat indubitabil pe mulți jucători în această industrie”

Octavian Berceanu (Facebook)

Octavian Berceanu a afirmat, la Digi FM, că demiterea sa a fost o execuție politică, luată la presiunea politicienilor care au afaceri pe mediu în România, dar și legături cu mafia italiană. Asta în ciuda declarațiilor lui Florin Cîțu, potrivit cărora demiterea lui Berceanu e ca urmare a plecării USR PLUS de la guvernare, știut fiind faptul că acesta era membru al formațiunii conduse de Dan Barna și Dacian Cioloș. În locul lui Berceanu, până la numirea unui alt șef al instituției, se va afla Alexandru Lucian Vasile, liderul Tineretului Liberal Călărați, care i-a fost adjunct lui Berceanu, și care are legătură cu afacerile din domeniul forestier.  

Tanczos Barna: „Au înţelegeri cu firmele din străinătate care trimit deşeurile”

Berceanu a precizat că în timpul controalelor GNM au fost făcute sesizări penale, ocazie cu care au fost oprite depozitări ilegale de deșeuri, fapt care i-ar fi deranjat pe „jucătorii” din domeniu.

„Am deranjat indubitabil pe mulți jucători în această industrie. Industria asta are corelații cu mafia din Italia, lucru dovedit prin anchete. Îmi pare rău că parchetele și DNA-ul nu au o viteză mai mare de reacție pentru că asta ne lasă descoperiți în fața infracționalității de mediu, care este extraordinar de mare. Sunt jurnaliști de investigații care au dovedit lucrul ăsta, sunt dosare la DNA care certifică ceea ce spunem! Sunt oameni politici care s-au perindat prin ministere, prin guvern și care la rândul lor au dezvoltat aceste businessuri cu deșeuri, cu fel fel de lucruri care distrug și mediul și sănătatea românilor. Vorbim de miliarde de euro”, a declarat Berceanu la Digi FM.

Ce spune Florin Cîțu

Întrebat cu privire la demiterea lui Octavian Berceanu din funcția de comișar șef al Gărzii Naționale de Mediu, premierul Florin Cîțu a ținut să sublinieze că acesta nu a fost demis, fiind numit politic, ci i s-a retras sprijinul politic la plecarea USR PLUS de la guvernare.

„Domnul Berceanu a fost numit politic și nu l-am demis eu. De fapt i-a fost retras sprijinul politic când USR PLUS a ieșit de la guvernare, așa cum a fost retras prefectul Bucureștiului, domnul Berbeceanu, când a venit noua coaliție pentru că acesta a fost algoritmul politic. În acest moment, toți cei care au fost numit politic, în momentul în care li s-a retras sprijinul politic, trebuie înlocuiți”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Octavian Berceanu a fost demis de la Garda de Mediu

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
2.2 ° C
2.2 °
1.1 °
57 %
5.1kmh
0 %
D
2 °
lun
4 °
mar
6 °
mie
1 °
J
0 °

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în...

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an. Pe numele său Dani Cek,...

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...

Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...