Despre viteza uluitoare de reacție a lui Klaus Iohannis am mai vorbit.
Dar, cu fiecare nouă ieșire în public, nu încetează să surprindă.
Declarația de aseară a început într-un mod cel puțin impresionant. Am așteptat cu sufletul la gură să aflu ce măsuri se vor lua. Eram pe picior de plecare către magazin, spre aprovizionare. În timp ce, cu o mână, căutam magazine care să livreze acasă.
Pentru că, la mina gravă și la tonul îngrijorat, mă așteptam să spună că introduce stare de urgență, începând cu 10 seara.
Măsurile uluitoare anunțate aseară
Restricții maxime pentru nevaccinați, mască obligatorie peste tot și două săptămâni de vacanță pentru elevi.
Sunt câteva săptămâni de când medicii se plâng de numărul mare de cazuri. La fel, de când au început să crească numărul de infectări și numărul de decese.
Măsurile alea nu trebuiau deja să fie pregătite și să mai aștepte doar parafa urgentă a Președintelui?
Ok, nu spun să fi intrat în vigoare de miercuri seară. Nici de joi. Dar de vineri ar fi fost total fezabil.
Dar s-ar fi supărat prea multă lume
Păi, cum să impui restricții din week-end? Și cu un pelerinaj în plină desfășurare?
Vă dați seama câtă lume ar fi fost revoltată?
S-ar fi ieșit în stradă. Sau măcar s-ar fi amenințat cu ieșitul în stradă. Și cu retragerea votului, peste câțiva ani.
S-ar fi lăsat cu injurii, revoluționari de Facebook și lamentări la colț de bloc.
Dar ar fi fost ceva. Ar fi fost o reacție chiar uluitoare din partea Președintelui, care a fost cam absent în ultima vreme.
Ar fi putut da semn că-i pasă și că-și asumă, nu doar la nivel declarativ.
Sau, poate, a vrut să dea timp mai multor persoane să se vaccineze, până luni. Să impulsioneze campania de vaccinare.
George Siminon, co-președinte al AUR respinge ideea ca România să fie guvernată de generalul Nicolae Ciucă, mai mult, l-a avertizat pe Iohannis că va iniția procedurile de suspendare a președintelui României. Asta deși pentru un astfel de demers este nevoie de susținerea unei tremi dintre parlamentari, urmată de un referendum.
„Ne-a spus domnul preşedinte că propunerea de prim-ministru va fi generalul Ciucă. Adică putem să intrăm într-un sistem militarizat, în care vor conduce Armata şi preşedintele Iohannis. Era foarte sigur domnul preşedinte, dădea semne că este convins că PSD îl va vota pe Ciucă”, a spus Simion, într-un live făcut pe pagina sa de Facebook.
„Nu o să susţinem varianta lui Nicolae Ciucă ca premier, Marcel Ciolacu ca preşedinte al Camerei Deputaţilor şi Florin Cîţu – preşedinte al Senatului. Asta se vehiculează. Eu sper ca PSD să nu marşeze la această variantă, să nu facă blat cu Klaus Iohannis (…) Dacă nu va obţine o majoritate pentru Nicolae Ciucă, noi o să iniţiem procedurile de suspendare. Acum, mingea este la PSD”, a precizat Simion.
Totodată, George Simion a precizat că propunerea formațiunii sale a fost în persoana lui Călin Georgescu, o propunere de premier independent. Mai mult, Simion i-a adus la cunoștință lui Iohannis faptul că „dacă şi această propunere nu întruneşte o majoritate parlamentară, AUR va iniţia suspendarea preşedintelui. Am să merg cu propunerea unui prim-ministru independent sau altă persoană din afara partidelor politice”, a afirmat Simion, care a țint să sublinieze că fiecare parte are hobbyurile sale, AUR – suspendarea președintelui, iar Iohannis, golful sau vacanțele în străinătate. Potrivit lui Simion, un alt reprezentant al AUR care a fost prezent la consultările de astăzi, Mihai Negoescu, l-a întrebat pe preşedinte „ce îl califică pe Nicolae Ciucă în funcţia de prim-ministru, la care preşedintele a spus că asta va reieşi din dialogul pe care îl va purta Nicolae Ciucă cu noi”, a mai spus Simion.
„Nominalizarea lui Nicolae Ciucă înseamnă că ne îndreptăm spre o militarizare a României”, a completat co-preşedintele Claudiu Târziu.
Potrivit Art 95 din Constituția României, pentru suspendarea din funcție a președintelui României este nevoie de o treime din numărul deputaților și senatorilor, iar dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea acestuia.
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă în funcția de premier. Ciucă, general în rezervă, este și politician, ministrul al Apărării Naționale în mandatele lui Orban și Cîțu. De altfel, Ciucă a mai ocupat funcția de premier, interimar, între 7-23 decembrie 2020, după ce Ludovic Orban și-a dat demisia, ca urmare a pierderii alegerilor parlamentare.
„Discuțiile de azi au fost considerabil mai bune decât ultimele discuții. Am reiterat că este acum nevoie de o soluție reală. Această criză a durat prea mult. E inadminsibil să continuăm în acest ritm. Avem pandemia, iarna bate la ușă, prețurile la energie cresc. E nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a pune în practică.
Am fost mulțumit și bucurios că PNL a venit cu o nouă abordare în persoana domnului Nicolae Ciucă. Am decis să-l desemnez drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă”, a declarat Klaus Iohannis.
La rândul său, premierul desemnat a subliniat că încredințarea mandatului este un gest de responsabilitate într-un moment foarte dificil pentru societatea românească.
„Am înțeles încredințarea acestui mandat ca pe un gest de responsabilitate pe care trebuie să-l avem în aceste momente dificile pentru a putea depăși situația de criză în care ne aflăm, astfel încât cetățenii să poată să beneficieze de tot ceea ce poate un guvern în deplinătatea sa să ofere prin deciziile și acțiunile pe care le întreprinde. În acest sens, vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât într-o perioadă de timp cât mai scurtă să reușim să alcătuim guvernul”, a declarat Nicolae Ciucă, la Palatul Cotroceni.
Marcel Ciolacu a declarat, după consultările pe care le-a avut cu Klaus Iohannis la Cotroceni, că așteaptă numirea candidatului de prim-ministru pentru a purta un diolog cu partidele parlamentare.
„În acest moment nu există un candidat de prim-ministru care să fi fost desemnat de președinte. Când vom avea un prim-ministru desemnat, atunci vom purta un dialog pentru crearea unei majorități în Parlament”, a precizat Marcel Ciolacu.
Mai mult, liderul PSD a mai susținut că la discuția cu președintele României, subiectul de discuție a fost legat de pandemia de coronavirus. „Am fost astăzi la consultări însoţit şi de doi specialişti în zona sanitară, domnii Rafila şi Streinu-Cercel. Mai mult de jumătate din discuţiile cu preşedintele au fost în ce priveşte pandemia. Decizia de nominalizare a unui premier îi aparţine preşedintelui. Rămân consecvent şi cred că o soluţie pe termen mediu este un guvern cu largă susţinere parlamentară”, a spus Marcel Ciolacu.
PSD nu acceptă o viitoare coaliție cu PNL
Ciolacu a mai precizat că nu a fost invitat la dialog de către liberali. Cu toate acestea, liderul social-democraților susține că va refuza o astfel de invitație din partea președintelui PNL pentru susținerea unui viitor guvern.
„Pentru ca Partidul Social Democrat să accepte o întâlnire și o discuție cu reprezentanții PNL este nevoie ca liberalii să-și schimbe deciziile prin care au stabilit că nu discută cu PSD”, a susținut Marcel Ciolacu. Mai mult, Ciolacu susține că retragerea lui Cîțu de la conducerea unui viitor executiv oferă drum liber USR-ului să revină la guvernare.
„Din decizia PNL de a face altă desemnare decât Florin Cîţu am înţeles că se doreşte o conturare din nou a unui guvern de dreapta. Om vedea pe cine nominalizează exact preşedintele şi apoi ce majorităţi se vor creiona în sensul de susţinere a unui guvern”, e de părere Marcel Ciolacu.
Întrebat dacă social-democrații ar fi de acord să guverneze împreună cu liberalii, Ciolacu a explicat clar că „PSD nu poate face parte dintr-un Guvern fără să aibă premierul din partea PSD”.
Pat ars in spital. O imagine cu care am început să ne obișnuim
Era al 14-lea incendiu produs în spitalele din România în ultimul an, iar în patru din aceste incendii, produse la Secții ATI-Covid, și-au pierdut viețile peste 40 de pacienți. Este bizar să se producă incendii în cele mai sigure locuri din țară, spitalele, la care românii vin ca să le fie salvate viețile, nu ca să moară. Faptul că aceste incendii se repetă sistematic e una din dovezile că statul este defect.
Unii oficiali explică seria neagră a incendiilor catastrofale prin faptul în secțiile în care sunt tratați pacienții infectați cu Covid-19 echipamentele și instalațiile sunt suprasolicitate și cedează. Este o explicație, dar de ce ar fi valabilă numai în România? De doi ani, în toate țările din Europa sunt tratați pacienți dependenți de oxigen, sunt sute sau mii de Secții ATI-Covid în toate spitalele din Europa, dar nu am auzit vreo știre despre un incendiu devastator produs la un spital din altă țară, din Italia sau Spania, care au trecut prin crize asemănătoare.
Practic, incendiile din spitalele încep să capete amploarea unui fenomen și ne putem aștepta oricând la producerea unui alt incendiu în oricare spital din țară. În acest context, e de neînțeles atitudinea autorităților statului, care nici măcar nu se grăbesc să afle cauzele acestor tragedii și amână alocarea fondurilor pentru măsurile de creștere a siguranței la incendiu în spitale.
Instituțiile „statului eșuat” puteau lua măsuri încă din 2010, când incendiul de la Maternitatea „Giulești” era primul avertisment cu privire la situația gravă din spitale. Puteau fi alocate fonduri pentru înlocuirea instalațiilor electrice vechi de 40-50 de ani sau dotarea Secțiilor ATI cu echipamente de reducere a conținutului de oxigen din aerul ambiental din saloane sau instalarea unor detectoare de incendiu, dar statul n-a făcut nimic. Această nepăsare este un prim răspuns la întrebarea cum, când și de ce a eșuat „statul eșuat”?
În spitalele din România s-au produs 14 incendii în mai puțin de un an
Din noiembrie 2020 și până în prezent, în spitalele din țară s-au produs 14 incendii. În patru din aceste incendii și-au pierdut viețile 40 de români. Primul incendiu catastrofal a fost cel produs la Spitalul Județean Piatra Neamț pe data de 14 noiembrie 2020, care a provocat decesele a 10 pacienți internați în Secția ATI-Covid și rănirea gravă a medicului Cătălin Danciu, care și-a riscat viața pentru a salva pacienții. A urmat incendiul de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, de pe data de 29 ianuarie, care a dus la decesele a 20 de pacienți și transferarea la alte spitale a 120 de pacienți.
Cel mai recent incendiu produs la o Secție ATI-Covid a fost cel de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța pe data de 1 octombrie 2021. În incendiu au decedat 7 pacienți, iar alți patru pacienți, care au supraviețuit incendiului, au murit la spitalele la care au fost transferați. În total, au murit 11 pacienți. Alți 107 pacienți au fost transferați la alte spitale.
Alte 10 incendii s-au produs în secții care nu aveau legătură cu tratarea pacienților infectați cu Covid, dar și această statistică trebuie să ne îngrijoreze, pentru că spitalul pare să fi devenit unul din cele mai periculoase locuri din România.
Pe 4 decembrie 2020, a fost incendiul de Secția ATI a Clinicii Medicale III din Tg. Mureș, la care nu au fost înregistrate victime. A urmat, pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun, incendiul de la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași, care s-a soldat cu moartea unui pacient.
Pe 2 ianuarie 2021, la Spitalul de Psihiatrie Roman a luat foc o ghenă de gunoi și fumul a păstruns pe holuri și în saloane prin tubulatura de ventilație, intoxicând 17 pacienți.
După 3 zile a avut loc alt incendiu, la Spitalul de Psihiatrie Gătaia, soldat fără victime.
Pe 9 martie, s-a produs incendiul la Spitalul de Psihiatrie Craiova. Bilanțul acestuia: 24 de pacienți evacuați și trei cadre medicale rănite după ce au sărit pe geam de la etajul 1.
Nu au fost înregistrate victime nici la incendiul produs pe 21 aprilie la Spitalul Județean Slatina, dar acolo a fost necesară evacuarea a 24 de pacienți, dintre care 6 au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au fost intoxicați cu fum.
Pe 22 iunie, la incendiul produs la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, nu au fost înregistrate victime, dar au fost evacuați 30 de copii. „Am trecut pe lângă o catastrofă”, a spus un medic din spital, care a explicat că instalația electrică este din anii 70. Pe 24 iulie, flăcările au cuprins mai multe saloane de la Secția de Chirurgie Cardiovasculară de Spitalul Județean Constanța. Nu au fost victime, dar au fost evacuați toți pacienții.
„Spitalul – pericol de moarte!”. Zece români și-au pierdut viețile în incendiul de la Secția ATI-Covid a Spitalului din Piatra Neamț
Primul incendiu produs la o Secție ATI-Covid a fost cel de la Spitalul Județean Piatra Neamț, de pe data de 14 noiembrie 2020, care a provocat decesele a 10 pacienți internați în saloanele de la ATI și rănirea gravă a unui medic. Flăcările au devastat două saloane, în care erau internați 16 pacienți infectați cu Covid-19. Medicul Cătălin Danciu a fost rănit grav pentru că intrat într-un salon și a scos pe hol toate paturile în care se aflau bolnavii. ISU a intervenit cu 150 de pompieri și 35 de autospeciale, stingând incendiul în 20 de minute.
Opt pacienți au murit în incendiu, alți doi au murit o oră mai târziu. Șase pacienți au fost transferați la unitatea mobilă de la Lețcani, iar dintre aceștia a spraviețuit numai un bărbat în vârstă de 70 de ani. Medicul Cătălin Danciu a fost transportat la Spitalul Floreasca din Bucuresti. Acolo s-a hotărât transferul către Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, de unde a fost externat recent.
Anul 2021 a început cu o nouă tragedie. Alți 17 români au murit în incendiul de la Institutul „Matei Balș”
A urmat o nouă tragedie într-un spital. Pe 29 ianuarie, a fost cuprins de flăcări un pavilion de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Trei pacienți au ars de vii, alt pacient a decedat la scurt timp, iar după patru ore o altă victimă a fost găsită în baie, carbonizată. În zilele care au urmat, au murit și alți bolnavi internați în pavilionul cuprins de flăcări. În total, au murit 17 pacienți.
Ca și la Piatra Neamț, au fost aduși specialiștii Insemex Petroșani pentru expertiză. La primele verificări s-a constatat că erau detectoare de incendiu numai în cabinetele medicilor, nu și în saloane. S-a vorbit despre faptul că în saloane era frig și rudele unor pacienți ar fi adus aeroterme care ar fi putut produce o scânteie care să aprindă aerul cu concentrație mare de oxigen.
Pe 10 martie a apărut și un raport de control, în care sunt consemnate cam aceleași cauze ca și la alte incendii din spitale: instalația electrică, proiectată și executată în anul 2000, era subdimensionată pentru necesitățile actuale ale spitalului. Instalația a cedat din cauza suprasolicitării ca urmare a cuplării unor echipamente de ultimă generație, aparatură medicală, paturi electrice etc.
Incendiul din TIR-ul ATI de la Institutul „Marius Nasta”, fără victime, dar 3 pacienți au murit sufocați în TIR-ul ATI de la „Babeș”
Întrucât secțiile ATI din spitale nu făceau față numărului foarte mare de pacienți care aveau nevoie de tratament au fost puse la dispoziția spitalelor mai multe Unitățile Mobile ATI, care sunt de fapt TIR-uri cu echipamente pentru tratarea a câte 12 pacienți. Pe data de 21 februarie, un ventilator din unitatea mobilă ATI-Covid de la Institutul „Marius Nasta” a început să scoată fum, alertând corpul medical. Din fericire, acest incendiu nu s-a soldat cu victime.
Însă pe 12 aprilie, un alt accident tragic produs într-o unitate mobilă avea să curme viețile a 3 pacienți, care au murit sufocați în TIR-ul ATI-Covid de la Spitalul „Victor Babeș” din cauză că s-au blocat ventilatoarele ce asigurau oxigenul. Blocarea instalației s-a produs în momentul în care presiunea crescuse la 6 bari. Cadrele medicale au reușit să salveze trei pacienți, pe care i-au scos din TIR-ul ATI. Alți trei pacienți n-au mai putut fi salvați.
A fost discutată ipoteza că din eroare un angajat ar fi făcut o manevră care a crescut presiunea din instalația de oxigen și asta ar fi dus la blocarea ventilatoarelor. A fost deschisă o anchetă a Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei și a fost găsit un vinovat, care a fost trimis în judecată. Dar a mai fost o cauză a acestui accident: cei 6 pacienți trebuiau să fie internați într-o secție din spital, pentru că utilizarea unui TIR amenajat ca ATI e recomandată pentru internarea temporară a pacienților, pentru 24 de ore, nu zile întregi.
Alți 11 români au murit în incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța
„Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii” Președintele României Klaus Werner Iohannis – 01 octombrie 2021
Pe 1 octombrie s-a produs incendiul de la Secția ATI-Covid de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, în care și-au pierdut viețile 11 pacienți. A fost probabil cel mai violent din cele patru incendii produse în secțiile în care erau tratați pacienți infectați cu coronavirus. Imaginile din saloane erau la fel ca la Spitalul din Piatra Neamț și Institutul „Matei Balș”: paturi arse, pe care se mai vedea amprenta trupului pacientului, monitoare ATI contorsionate de flăcări, mobilier și echipamente făcute scrum.
Echipele de la ISU Constanța au intervenit prompt, pentru că alertele la 112 au venit și de la constănțenii din cartierul din jurul spitalului. Primii pacienți au fost scoși din saloane pe ferestre. Unii au ieșit singuri pe pervaz, alții ajutați de asistente și pompieri. Reprezentanții ISU au explicat că s-a preferat evacuarea pacienților pe ferestre pentru că era calea cea mai bună pentru o evacuare rapidă.
Au fost impresionante imaginile cu pacienții evacuați, care așteptau pe bordură să fie preluați de ambulanțe, cu masca de oxigen pe față și concentratorul de oxigen alături. La fel de impresionante erau și imaginile cu pacienții resuscitați de medici și asistente pe iarba din curtea spitalului.
Lovitură cu manta! Incendiul de la Constanța a dat un „zvâc” cercetărilor în dosarul incendiului de la Piatra Neamț
Ancheta de la Constanța va dura mult și bine, pentru că o meteahnă a „statului eșuat” este amânarea pronunțării adevărului, care ar putea dezvălui șubrezenia sistemului. A fost încheiată cercetarea la fața locului, procurorii au luat primele declarații, dar urmează expertizele tehnice și criminalistice, etc.
Printr-o lovitură cu manta, ca la biliard, repetarea unui incendiu la o Secție ATI-Covid, a readus în atenția presei faptul că ancheta din cazul incendiului de la Spitalul din Piatra Neamț nu a fost finalizată nici după 11 luni.
Pe 5 octombie, Parchetul General a dat publicității un comunicat care începea cam așa: „Având în vedere referirile făcute în mass-media privind dosarul care are ca obiect incendiul de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț din data de 14 noiembrie 2020, Biroul de informare și relații publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice…”.
În comunicat, urmează o listă a procedurilor penale rezolvate până acum: au fost audiate peste 130 de persoane, au fost efectuate 18 expertize medico-legale, o expertiză realizată de Insemex Petroșani, trei expertize ale Institutului Național de Expertize Criminalistice București, etc. Comunicatul Parchetului General se încheie cu câteva promisiuni: „Concluziile expertizelor şi constatărilor vor fi integrate cu restul probelor pentru stabilirea situaţiei de fapt care conturează infracţiunile de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă”.
Știe cineva cum au fost rezolvate cele 1.921 de deficiențe descoperite la Secțiile ATI ale spitalelor din țară?
A existat un moment al adevărului în privința dezastrului din spitale. Imediat după incendiul de la Spitalul Județean din Piatra Neamț, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență au efectuat acțiuni de control la Secțiile ATI de la toate spitalele din țară. Echipele ISU, DSP și ISCIR au efectuat 292 de controale şi au identificat la Secțiile ATI o listă de 1.921 de deficienţe în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Raportul a fost centralizat în luna decembrie, dar a rămas închis într-un sertar. Nu știe nimeni care au fost cele peste 1.900 de deficiențe constatate și câte dintre acestea au fost rezolvate până în prezent.
Zece ani pierduți! Avertismentul situației grave din spitale a fost incendiul de la Maternitatea „Giulești”, din 2010
Avertismentul cu privire la situația gravă din spitale a fost incendiul de la Maternitatea Giulești. Pe 16 august 2010 a fost cuprins de flăcări un salon al maternității, în care erau internați 11 copii născuți prematur. Incendiul a fost provocat de un scurt-circuit la o priză la care era cuplat un aparat de aer condiționat. În incendiu au murit 3 bebeluși, iar alți 3 au murit la Spitalul „Gheorghe Alexandrescu”, unde au fost transferați. Alți cinci nou-născuți au suferit traumatisme care îi vor afecta toată viața.
La momentul producerii incendiului,toți cei 11 copii erau în grija unei singure asistente, Florentina Cârstea, care în momentul producerii scurt-circuitului nu se afla în salon pentru că se dusese la baie. Toți șefii spitalului știau de defecțiunile instalației electrice, anunțate prin hârtii lipite pe pereți: „La scoaterea ștecherului țineți de prize!”. Șefii spitalului au fost achitați, asistenta Florentina Cârstea a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu executare, iar electricianul Gigel Oprea a primit un an de închisoare cu suspendare.
Adevăratul vinovat de producerea incendiului era statul, respectiv Guvernul Boc, care pe fondul crizei economice a luat mai multe măsuri de austeritate în sănătate. Ministrul Sănătății din Guvernul Boc, Cseke Atilla, actualul ministru interimar al Sănătății în Guvernul Cîțu, a dispus închiderea a 200 din cele 450 de spitale.
Atunci a fost dispusă și reducerea personalului medical. Așa se explică de ce asistenta Florentina Cîrstea era singură pe tură, deși conform Ordinului 1.500/24.11.2009, privind aprobarea „Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor ATI din unitățile sanitare”, ar fi trebuit să fie două asistente. A trecut un deceniu în care statul nu a făcut nimic, deși a fost primul avertisment că instalațiile vechi din spitale pot provoca astfel de tragedii.
Ce a făcut șeful „statului eșuat”?
Pe fondul revoltei opiniei publice care a urmat după tragedia de la Spitalul din Piatra Neamț s-a implicat în rezolvarea situației și șeful statului. La patru zile de la producerea incendiului, pe 18 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu șefi de spitale și specialiști pentru a vedea ce trebuie făcut pentru ca o astfel de tragedie să nu se mai repete. Directorii de spitale au atras atenția că aproape toate clădirile de spitale sunt vechi, că numai 59% dintre spitalele din România aveau autorizații de securitate la incendii.
Nu au fost comunicate concluziile acelor discuții între președintele Iohannis și directorii de spitale, dar bănuim că una din concluzii a fost că trebuie construite spitale noi, un proiect de termen lung. Pe termen scurt, este nevoie de măsuri realiste, de alocare de fonduri pentru înlocuirea instalațiilor electrice vechi, dar nu s-a întâmplat nimic concret și de la întâlnirea președintelui Iohannis cu directorii de spitale și specialiștii din sănătate deși s-au mai produs alte 13 incendii.
După aproape un an, pe 1 octombrie 2021, în dimineața în care s-a produs incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, șeful statului se afla în drum spre Aachen, unde a doua zi urma să primească medalia „Carol cel Mare” și a transmis un mesaj deconcertant: „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.
Cum să înțelegem acest mesaj venit chiar de la șeful statului? Că nici după implicarea sa în rezolvarea situației nu au fost găsite soluții concrete pentru evitarea dezastrului? Că șeful statului a fost învins de sistem? Parcă am mai auzit asta!
Curtea Constituțională (CCR) a admis, miercuri, în unanimitate sesizarea făcută de cei 50 de parlamentari – deputați neafiliați și membri ai Grupurilor parlamentare ale AUR și PSD – privind neconstituţionalitatea unei hotărâri a Parlamentului prin care s-au adus modificări şi completări HG 394/2020 privind starea de alertă.
Potrivit unui comunicat oficial al instituției, CCR a constatat că este neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor institute prin Hotărârea Guvernului nr.394/2020
„Pentru pronunțarea acestei decizii, Curtea a avut în vedere jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, prin care a constatat neconstituționalitatea art.4 alin.(3) și (4) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Întrucât aceste din urmă dispoziții legale, care au constituit temeiul adoptării hotărârii parlamentare examinate, sunt neconstituționale, Curtea, aplicând prevederile art.147 alin.(1) și (4) din Constituție, a reținut că Hotărârea Parlamentului României nr.5/2020 este ea însăși neconstituțională, fiind lipsită de fundament constituțional”, au transmis reprezentanții CCR.
Totodată, reprezentanții CCR au precizat că Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind starea de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei Covid-19 continuă să producă efecte juridice și rămâne în vigoare în redactarea sa nemodificată prin dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr.5/2020. Motivând aceste lucruri deoarece „Hotărârea Guvernului nr.394/2020 este un act normativ de sine-stătător, asupra căruia Curtea Constituțională nu are competența a se pronunța, fiind adoptată în executarea art.4 alin.(1) din Legea nr.55/2020, iar prezenta decizie a Curții vizează exclusiv modificările și completările aduse acesteia prin art. unic al Hotărârii Parlamentului României nr.5/2020”, se arată în comunicat.
După consultările de la Cotroceni cu președintele Iohannis, Florin Cîțu a precizat că el a propus pe Nicolae Ciuca pentru funcția de premier „pentru a debloca criza politică și pentru a avea un guvern cât mai rapid”.
De asemenea, fostul premier e conștient de criza politică și sanitară prin care trece România, iar formarea unui guvern trebuie făcută cât mai rapid.
„Știți foarte bine că românii trec printr-o criză politica dar si de sănătate. PNL astăzi a dat dovadă de maturitate si responsabilitate si s-a prezentat la consultările cu președintele cu o propunere de premier pentru a debloca criza politică, pentru a avea un guvern cât mai rapid și a putea să gestionam situația din Sănătate.
Partidul Național Liberal l-a propus pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă pentru funcția de premier, într-un guvern minoritar, alături de partenerii cu care am gestionat și până acum această situație, de la UDMR”, a declarat Florin Cîțu, după consultările cu Iohannis.
Guvern minoritar sub conducerea lui Nicolae Ciucă
Florin Cîțu a mai precizat că se bazează pe parlamentari că vor vota guvernul și se va putea gestiona criza pandemică. Mai mult, președintele Partidului Național Liberal a amintit de maturitatea pe care liberalii și-au asumat-o încă de la început.
„În acest moment mizăm pe responsabilitatea parlamentarilor pentru a avea un guvern cât mai rapid, un guvern care să gestioneze aceasta situație. Așa cum am spus PNL e partidul care arata maturitate si responsabilitate și își asumă guvernarea în acest moment dificil prin care trece România”, a precizat Cîțu.
Președintele PNL a venit cu propunerea lui Nicolae Ciucă în Biroul Politic Național.
„Este mai important și am intrat în politică pentru români, vreau să facem politica pentru români și e mai important în acest moment să avem un guvern cu puteri depline. Eu am făcut propunerea colegilor mei din Partidul Național Liberal, o propunere care a fost acceptat de Biroul Politic Național în unanimitate”, a conchis Florin Cîțu. PNL a renunțat la susținerea lui Cîțu pentru funcția de premier din cauza lipsei de susținere a partidelor politice.
Mircea Geoană, secretarul General Adjunct al NATO, a vorbit despre țara noastră, în contextul crizelor suprapuse, din ultima perioadă, referindu-se atât la cea economică, cât și la cea sanitară. „Urmăresc ca român și ca lider al Alianței tot ce se întâmplă în toate țările NATO și știu foarte bine că este un moment complicat și că multe lume este mai preocupată de lucrurile imediate, de pandemia care lovește extrem de puternic țara noastră, de probleme legate de facturi, de insecuritate, chestiuni de natură politică”, a declarat acesta, adăugând că, în aceste momente tulburi, îi poate asigura pe români de tot suportul NATO.
Mircea Geoană: „Ceea ce vreau sa transmit este că, mai ales în momente atât de complicate, un lucru pe care România și românii trebuie să știe ca se pot baza și ne putem baza în continuare, este exact ce reprezintă fundația stabilității, prosperității și democrației noastre care este asigurarea securității României și a întregului spațiu euroatlantic”
Secretarul general NATO a sugerat că, dată fiind funcția pe care o deține, România nui va fi uitată de țările membre NATO, mai ales acum, într-un moment cu adevărat delicat pentru țara noastră. „Faptul că avem în acest moment o suprapunere de crize de natură economică, socială sau sanitară nu ne permite să fie însoțite și de orice formă de îndoială cu privire la securitatea, stabilitatea și protejarea României ca spațiu aliat de maximă importanță”, a mai spus Mircea Geoană, în același context.
Reamintim că, în acest moment, România se află „sub lupa” Organizației Mondiale a Sănătății, din pricina situației pandemice grave. Împreună cu Bulgaria, țara noastră se înscrie la coada topului vaccinării în Europa. Oficialii vor monitoriza, timp de 60 zile, evoluția campaniei de vaccinare din România.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a încercat să readucă speranță în mijlocul comunității pe care o conduce. El a precizat că, în ciuda vremurilor tulburi pe care le trăim, energia ce-l ține să meargă mai departe vine de la oameni.
„Sunt vremuri tulburi, dragilor…Vremuri care tensionează, dor, întristează…Oamenii sunt abătuți, străzile triste…Dar, poate că într-o zi va fi bine. Poate va trece și tăvălugul acesta și va fi pace ca odinioară…Până atunci, NOI, administrația sectorului, suntem datori să ne facem treaba față de comunitate! Și încercam s-o facem bine!”, se arată în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.
Cristian Popescu Piedone: „Oamenii au încredere în mine, în NOI”
Primarul Sectorului 5 a transmis un mesaj și celor care se luptă cu boala ce a cuprins întreaga Românie și promite că va continua reformele pe care le-a promis în campania electorală.
„Și NOI avem personal bolnav… Virusul ăsta blestemat mușcă hulpav, doboară, chinuie, omoară…Le doresc sănătate, tuturor celor care se luptă acum cu boala! Încercăm să-i suplinim și să mergem cu treburile înainte! N-avem de ales…Știu că unii ne hulesc, dar trebuie să demolăm toate maghernițele insalubre și ilegale din sector!
Suntem la apus de 2021 și în sector încă avem chioșcuri din table ruginite sudate în anii ‘90…N-au nimic romantic, oameni buni! Au cuiburi de șobolani sub ele… Sincer, nu le mai vreau in sector!Cetățenii noștri s-au obișnuit ca NOI să modernizăm sectorul și… asta facem!”, a scris Piedone.
Mai mult, primarul Sectorului 5 știe că există numeroase probleme, dar cu ajutorul oamenilor și împreună cu administrația locală toate se vor rezolva.
„Mă opresc oamenii și-mi sesizează una, alta! Pentru că au încredere în mine, în NOI! Și nu vreau să-i dezamăgim! Așa că… facem treabă! Desigur, sunt atât de multe probleme prin sector, încât… simt c-o iau razna! Uneori mi se pare că toate relele s-au adunat aici! Dar… am învățat să-mi iau energia din stradă, din interacțiunea cu oamenii!
Oamenii sectorului îmi sunt energie! Știu și simt că foarte, foarte mulți îmi sunt alături! Le Mulțumesc! Și îi iubesc, așa cum știu! Cu răbdare și cu muncă… vom rezolva problemele, desigur! Peste tot!
Să fim sănătosi, oameni dragi!Împreună, continuăm să facem imposibilul… posibil!”, a conchis primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Înaintea consultărilor de la Cotroceni, liderul USR a declarat că liberalii trebuie să ia o decizie: să aleagă între USR și PSD. De asemenea, Dacian Cioloș nu susține un guvern minoritar deoarece „e nevoie de un executiv cu majoritate în Parlament pentru decizii importante”, a spus liderul USR, când a fost întrebat de formarea unui guvern cu Nicolae Ciucă prim-ministru.
„Avem nevoie de soluții, un guvern care să aplice măsurile ferme pentru a scoate țara din criză. Asta se poate face reconstruind coaliția PNL – USR – UDMR. Ar presupune o propunere de premier, alta decât Florin Cîțu. Noi mergem și cu propuneri clare și concrete de măsuri. Am văzut că președintele a anunțat o serie de măsuri, inclusiv dintre cele propuse de noi. Așteptăm decizia domnului președinte”, a mai spus Cioloș, relatează g4media.ro.
Cioloș: „Votăm un guvern din care să facem parte”
Întrebat dacă va vota un guvern minoritar PNL condus de Ciucă, Dacian Cioloș a susținut că partidul USR va vota un guvern din care să facă parte. „Dacă PNL alege susținerea din umbră a PSD, înseamnă refacerea USL”, a mai precizat Cioloș.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Dacian Cioloș a lansat un atac la adresa liberalilor. El e de părere că PNL nu se poate îndepărta de la putere. „Este de neînţeles ce doreşte acest partid care ne trimite mesaje de împăcare, în timp ce în public continuă cu dezinformări” a transmis Cioloş pe pagina sa de Facebook. Este pur şi simplu de neînţeles ce doreşte în realitate acest partid care, pe de-o parte, ne trimite mesaje de împăcare, în timp ce în public continuă cu dezinformări de cea mai joasă speţă”, a mai precizat liderul USR în urmă cu câteva zile.
Mai mult, liderul USR l-a acuzat pe Florin Cîțu de folosirea banilor publici pentru campanii „otrăvite”.
„De la demiterea sa și până de curând, am făcut pur și simplu terapie cu un om care nu se poate dezlipi de putere. Și nu sunt singurul. Dar să te contrazici de la o zi la alta și să ajungi să faci campanii otrăvite din bani publici împotriva celor cu care spui că ai vrea să mai lucrezi nu are nici un sens. Nici nu mai comentez latura morală.”, a scris Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a făcut declarații după ședința ce a avut loc la Biroului Permanent Național al PSD. Social-democratul a precizat că la masa negocierilor de la Cotroceni va discuta problema pandemiei.
„Credem că, după un asemenea eșec al unei guvenări de dreapta este nevoie de a ne întoarce la români. După cum vedeți, din delegația ce se va prezenta la Cotroceni face parte și Alexandru Rafila și vom discuta problema pandemiei”, a mai precizat Ciolacu.
Întrebat dacă a renunțat la alegerile anticipate, Marcel Ciolacu a precizat că, pentru moment, nu se pot organiza. „Nu am reununtat la alegerile anticipate. Nu se pot ține in acest moment”, a mai susținut liderul PSD. De asemenea, întrebat dacă va susține numirea lui Nicolae Ciucă ca prim-ministru, Ciolacu a precizat că nu are nicio părere. „Nu îmi cereți să vă spun decizii pe care nu le-am luat”, a spus evaziv Ciolacu.
PSD nu renunța la alegerile anticipate
Înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD, Ciolacu a precizat că își menține părerea că „România nu intră într-o zonă de stabilitate cu un guvern minoritar”.
„Haideți să vedem cum se așează lucrurile și să luăm în considerare perioada din acest moment. (…) Vom ieși cu o declarație clară după Biroul Permanent Național și după consultări”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, joi dimineața.
Liderul PSD a făcut apel la toți liderii partidelor parlamentare pentru găsirea unei soluții pentru criza în care se află România. „Fac apel la toți liderii de partide. Vă cer să ne întâlnim imediat și să găsim o soluție ca să scoatem România din criză. Gata cu politica, nu se mai poate așa”, a declarat Ciolacu, miercuri.
Șeful social-democraților a declarat, după ce guvernul propus de Cioloș nu a primit votul de încredere, că e nevoie ca aleșii poporului să devină mai responsabili și i-a îndemnat să se vaccineze cu doza a treia. Liderul PSD susține că vaccinarea este singura soluție, iar politicienii ar trebui să fie un exemplu pentru români. Mai mult, șeful social-democraților a recunoscut că nu cunoaște toate răspunsurile, în calitate de politician.
Liberalii au decis să-l propună pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă drept premier, într-un guvern minoritar cu UDMR. Președintele Iohannis este cel care l-a impus pe Nicolae Ciucă deoarece formarea unei majorități guvernamentale în jurul lui Florin Cîțu nu este posibilă. Altfel spus, votul pentru guvern minoritar deschide calea spre o colaborare parlamentară cu Partidul Social Democrat.
Răsturnare de situație în scenariul: „Cine va fi noul premier?”. Cu toate că Florin Cîțu a sperat, până în ultima clipă, că va fi noul (sau vechiu premier), liberalii au hotărât să-i acorde votul de încredere lui Nicolae Ciucă, actualul ministrul al Apărării Naționale, totodată omul de încredere al președintelui Klaus Iohannis, după cum afirmă sursele. Astfel, ceea ce înaintea ședinței Biroului, de astăzi, părea doar o ipoteză pe surse, s-a adeverit.
PSD n-are nimic împotriva lui Nicolae Ciucă, însă pune și câteva condiții
Conform surselor, social democrații ar saluta decizia liberalilor de a-l nominaliza pe Nicolae Ciucă în fruntea Guvernului, acesta urmând să guverneze sub titulatură tehnocrată. Și cum nicio faptă bună nu este, vreodată, gratis, PSD ar fi pus și câteva condiții în schimbul susținerii. Cu toate că aceștia nu vor participa, efectiv, la guvernare, ar urma să dețină șefia Camerei Deputaților (Marcel Ciolacu). Florin Cîțu va obține, la rândul lui, un premiu de consolare: se bănuiește că va fi noul președinte al Senatului.
PSD ar urma să participe indirect la programul de guvernare, aceasta fiind una dintre condițiile armistițiunlui politic. Ba mai mult, pauza de la „război” va ține șase luni, ambele partide sperând ca în acest fel să poată pună punct situației cumplite prin care trece, în acest moment, țara noastră.
Astfel, din câte se poate observa, cu un guvern minoritar PNL-UDMR, susținut tacit de PSD, opoziția ar putea fi formată din AUR și USR.
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.
Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
