Cătălin Predoiu, din nou ministru al Justiției, face promisiuni în fața cetățenilor dar și a oficialilor Uniunii Europene, după ce a participat la o serie de întâlniri pe tema Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), acesta asigurând că are în plan să ducă în Parlament, imediat din februarie, propunerile de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și de modificare a legilor Justiției.
Predoiu a dat ochii inclusiv cu Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene, şi cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie, și a părut preocupat iarăși de starea Justiției.
În weekend, Predoiu scria și pe blogul său și apoi publica pe Facebook o postare conform căreia, serios și convins, a asigurat oficialii europeni că „actualul program de guvernare al României este unul foarte ambiţios în domeniul Justiţiei şi include explicit obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală, Legile Justiţiei şi desfiinţarea SIIJ”.
Referitor la SIIJ, aparent programul de guvernare prevede ca termen maxim de desfiinţare 30 martie 2022. Cam din scurt totuși, în condițiile în care într-un comunicat se arăta că „MJ va propune guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desfiinţare a SIIJ şi modificarea legilor Justiţiei pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 01.02.2022”. Probabil e un noroc cu atâtea schimbări în coalițiile de guvernare și implicit modificarea programelor de guvernare, astfel că este posibilă reluarea la nesfârșit a promisiunilor.
Întâlnirea în cadrul căreia Predoiua dat asigurări legate deseriozitate și implicare a fost una online, analizându-se „stadiul îndeplinirii recomandărilor cuprinse în Raportul MCV, publicat la 8 iunie 2021, și a avut loc în continuarea discuţiilor desfășurate la Bruxelles, la sfârșitul săptămânii trecute, cu Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene şi cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie”.
Ministerul Justiției a discutat „aplicat” cu William Sleath, director în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, Julien Mousnier, șef de unitate în cadrul Secretariatului General al Comisiei, și Maria Arsene, reprezentanta Comisiei Europene la București.
„Am trecut în revistă situaţia întârzierilor înregistrate în 2021 în realizarea obiectivelor MCV, în special desființarea SIIJ și adoptarea legilor Justiției, precum și diferitele proiecții tehnice de recuperare a acestora în 2021. Ministerul Justiției își va îndeplini toate obligațiile aflate în competența sa legală pentru realizarea acestor obiective.
MCV poate fi realizat în măsura în care voinţa politică exprimată în programul de guvernare va fi transformată în voturi în Parlament pentru proiectele de lege cu care Guvernul îl va sesiza în domeniul MCV. MJ va coopera loial şi transparent în continuare cu CSM și Comisia Europeană pentru realizarea obiectivelor MCV.
MJ va propune guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desfiinţare a SIIJ şi modificarea legilor Justiţiei pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 01.02.2022”, se arată în comunicat.
Luni seară, ministrul Sănătății Alexandru Rafila a precizat că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) Raed Arafat este un profesionist și până acum și-a făcut treaba, dar este normal ca Ministerul Sănătății să se ocupe de o parte a sistemului de sănătăte, iar DSU de urgențe. Mai mult, el a menționat că va avea o discuție cu Ministerul de Interne pe această temă.
„Există un parcurs legislativ şi trebuie să existe o discuţie sinceră, deschisă cu MAI, cu primul-ministru şi să vedem fiecare ce atribuţii avem legal în această perioadă”, a declarat, luni seară, la România TV, Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila: „Eu cred că oamenii se vor vaccina”
Totodată, Rafila a spus, înainte de a deveni ministrul Sănătății, că își dorește o reducere a atribuțiilor șefului DSU în gestionarea pandemiei. „Ori la chestiunile operaţionale, dacă scoţi ceva din funcţiune, trebuie să pui ceva în funcţiune”, a mai declarat Rafila.
De asemenea, demnitarul a mai precizat, cu privire la tema certificatului verde, că nu înțelege de ce liberalii nu își doresc includerea testării antigen în acesta. Mai mult, Rafila a explicat faptul că acest tip de testare este prevăzut în documentele Comisiei Europene.
„Am înţeles că nu se acceptă testarea pe bază de antigen. Sincer să vă spun, nu ştiu de ce. Chiar am verificat documentele Comisiei Europene şi testarea PCR este valabilă 72 de ore, iar pentru statele care adoptă şi testarea antigen este valabilă 48 de ore”, a mai declarat Rafila.
Potrivit acestuia, în viitoarea lege trebuie prevăzut un anumit număr de teste suportate de către stat. Partidul Social Democrat (PSD) a propus introducerea a 11 teste gratuite pe lună, deoarece sunt 22 de zile lucrătoare într-o lună, iar un test are valabilitate de 48 de ore.
Întrebat de ce liberalii insistă ca angajații să se testeze pe banii lor, Rafila a explicat că în lipsa testării, persoanele vor opta pentru vaccinare.
„Eu cred că oamenii se vor vaccina oricum pentru că ideea că te testezi din două în două zile nu cred că este…”, a mai declarat Alexandru Rafila.
Divergențele dintre social-democrați și liberali pe tema certificatului verde încă există, iar conform unor surse politice, certificatul verde nu se va aplica testelor antigen.
Fiecare dintre aceste incendii s-a produs într-un anumit context, dar deja se profilează câteva cauze comune: lipsa exhaustoarelor care să extragă din saloane aerul ambiental cu conținut ridicat de oxigen, lipsa instalațiilor de avertizare la incendii, instalațiile electrice vechi, unele din anii ’70, proiectate pentru puteri mici, nu pentru alimentarea numărului mare de echipamente cu care e asigurată acum asistența medicală.
Apariția acestui nou „fenomen” în spitalele din România a fost oficializată prin declarația președintelui Iohannis că „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.Declarația lui Iohannis este incorectă. Nu întreg statul a eșuat în a-și proteja cetățenii. O parte a statului, corpul medical, adică epidemiologii, anesteziștii, medicii și asistentele, fac eforturi uriașe ca să salveze pacienții infectați cu Covid19 chiar și fără medicamente. Au eșuat „actorii” de pe „scena politică”, decidenții politici, care nici după un an de anchete ale Parchetelor și controale ISU nu sunt în stare să spună care au fost cauzele acestor incendii și ce vor face pentru ca tragediile să nu se mai repete.
O interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne condus de Lucian Bode de deputata Ana Loredana Predescu ne demonstrează că, în loc să aloce de la buget fondurile necesare pentru realizarea măsurilor de prevenire a incendiilor în spitale, oficialii „statului eșuat” se acoperă cu statistici trunchiate.
Clădirile Secțiilor ATI Covid din Neamț, București și Constanța, în care au ars de vii zeci de pacienți, nu aveau autorizații ISU
Degringoladă! Acesta este cuvântul care definește situația rețelei de spitale în perioada trecută de la începutul pandemiei, așa cum este descrisă în răspunsul oferit de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la interpelarea deputatei Ana Loredana Predescu, care a adresat MAI un set de opt întrebări, solicitând date concrete despre măsurile de prevenire a incendiilor în spitalele.
O primă întrebare viza situația autorizării pentru securitate la incendiu a spitalelor în care s-au produs cele mai mari tragedii, soldate cu decesele celor 42 de pacienți. Ana Predescu a solicitat MAI să îi comunice dacă pentru clădirile în care funcționau la data producerii incendiilor secțiile ATI-Covid de la Spitalul Județean Piatra Neamț, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au fost emise „autorizații de securitate la incendiu” sau „avize de securitate la incendiu”. Răspunsul MAI este halucinant, pentru că niciuna din acele clădiri nu deținea „autorizație”.
„La data producerii incendiului, clădirea din incinta Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț nu făcea obiectul obținerii autorizației de securitate la incendiu, iar clădirile din Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța și din Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș functionau fără a deține autorizație de securitate la incendiu”, se spune în adresa nr 10.325/02.11.2021, semnată de ministrul de Interne, Lucian Bode.
Pasajul în care se vorbește despre clădirea de la Spitalul Județean Neamț că „nu făcea obiectul obținerii autorizației de securitate la incendiu” trebuie înțeles prin faptul că administrația spitalului și CJ Neamț, care au spitalul în subordine, nici măcar nu au încercat obținerea autorizației.Spitalul din Piatra Neamț a fost construit în 1935 și a obținut un „aviz PSI” (Paza și Stingerea Incendiilor – n red) la ultima modernizare, în 1973.
Avem o primă concluzie: clădirile în care se aflau Secțiile ATI-Covid în care au murit arși de vii 42 de români nu aveau „autorizații de siguranță la incendiu”.
Dezastru la nivel național: 62% din spitalele din marile orașe nu îndeplinesc condițiile minime de prevenire a incendiilor
La cele 8 spitale există 46 de clădiri. Pentru 26 dintre acestea nu este necesară nicio formă de autorizare. Din cele 20 de clădiri care ar trebui să fie autorizate, numai pentru 12 clădiri a fost emisă o „autorizație de securitate la incendiu”, iar pentru alte alte 4 clădiri există un „aviz”. Așadar, sunt 8 clădiri de spitale pentru care nu există nici „autorizații”, nici „avize”, iar în aceste spitale au avut loc incendii.
La Spitalele Județene din municipiile reședință de județ la care funcționează Secții ATI, statistica este asemănătoare. Din cele 102 clădiri, există „autorizații” numai pentru 19 clădiri, iar pentru 23 de clădiri există un simplu „aviz”. Pentru 17 clădiri nu este necesară autorizarea. Concluzia este că pentru un număr de 19 clădiri de Spitale Județene nu există nici „autorizație”, nici „aviz”.
Mai există Secții ATI și la spitalele municipale specializate, de pediatrie, de pneumoftiziologie sau de boli infecțioase, la care situația este la fel de gravă din punctul de vedere al emiterii documentelor de autorizare. Din 107 clădiri, 21 nu necesită vreo formă de autorizare, pentru 28 de clădiri există „autorizația de securitate la incendiu”, iar pentru 45 de clădiri a fost emis doar un „aviz”. La această categorie, există 58 de clădiri de spitale pentru care nu există nici „autorizație”, nici „aviz”. O concluzie ar fi că 62%, adică mai mult de jumătate din aceste spitale nu au nicio formă de autorizare în securitatea la incendiu.
„Autorizația” sau „Avizul”?! Harababura legislativă care permite funcționarea unui spital în baza unui „aviz” birocratic
Harababură prin litera și spiritul legii
Cei mai mulți dintre noi ne punem întrebarea firească de ce „autorizația de securitate la incendiu” este dublată și de un „aviz de securitate la incendiu”, din moment ce „autorizația” presupune îndeplinirea tuturor condițiilor ca o clădire să nu fie vulnerabilă la producerea unui incendiu.
Potrivit Legii 307/2006, referitoare la Apărarea împotriva incendiilor, „avizul” înseamnă că proiectanții clădirilor spitalelor au prevăzut condițiile de respectare a măsurilor de securitate la incendiu, dar simplul „aviz” nu reprezintă vreo garanție că în acea clădire au și fost realizate lucrările și sunt respectate condițiile. „Autorizația de securitate la incendiu” este eliberată de ISU înainte de punerea în funcțiune a unei clădiri de spital și prin ea se certifică faptul că, atât construcția, cât și instalațiile, îndeplinesc condițiile de prevenire a incendiilor. Nu toate clădirile din spitale necesită „autorizație” sau „aviz”, această scutire fiind aplicată pentru clădiri cu destinație administrativă.
Potrivit articolului 30^4(1) din Legea 307/2006, „până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: <<Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu>>”.
Această prevedere permite marea harababură, care facilitează unei primării sau unui consiliu județean, care au în administrare un spital, să mențină în funcționare acel spital fără să investească în asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor. Spre exemplu, un spital s-ar putea să nu aibă holurile suficient de largi pentru a se asigura evacuarea cu paturile ATI a pacienților în stare gravă și din această cauză nu se poate obține „autorizația”. Dar dacă se elaborează un proiect prin care se demonstrează că holurile vor fi lărgite și vor fi asigurate condițiile de evacuare, pentru acea clădire va fi emis un „aviz” care permite menținerea în funcționare.
Imaginea pacienților evacuați pe ferestrele spitalului din Constanța a făcut înconjurul lumii
De fapt, este o manevră legislativă care instaurează și în spitale principiul „lasă, că merge și așa”, dar efectele acestui artificiu birocratic pot fi tragice. Să ne reamintim cazul incendiului produs pe 1 octombrie la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, când pacienții au fost evacuați pe ferestre din cauză că paturile ATI nu puteau fi scoase pe holurile înguste. Asta ar fi diferența dintre „autorizație” și „aviz”, sacrificarea vieților a zeci de oameni.
Mentalitatea precară a guvernanților de orice culoare politică: spitalele „comuniste” nu trebuie autorizate
Un specialist care a condus foarte mulți ani un Inspectorat pentru Situații de Urgență ne-a declarat că la nivelul decidenților s-a format un curent de opinie, conform căruia clădirile de spitale și școli construite înainte de 1989 n-ar trebui autorizate:
„Ne lovim în activitatea noastră de două mari probleme în privința școlilor și a spitalelor, că sunt <<comuniste>> și nu trebuie autorizate. Dar, cum rezultă și din legislație, în perioada comunistă aceste probleme erau abordate cu mai multă seriozitate, pentru că nu este permis ca o școală sau un spital să nu fie construite după normative și să nu fie autorizate” .
Monitorizarea concentrației de oxigen din saloane, inutilă pentru MAI. „Indiferență criminală!”, susține o asistentă
Deputata Ana Loredana Predescu a mai solicitat Ministerului de Interne să îi comunice „dacă spațiile în care funcționau Secțiile ATI-Covid de la Spitalul Județean Piatra Neamț, Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța erau dotate cu:
a) instalații de monitorizare a concentranției de oxigen în aerul ambiental;
b) instalații de ventilare;
c) instalații de detectare a incendiului”.
Mai ales în privința existenței echipamentelor de monitorizare a concentrației de oxigen întrebarea este perfect justificată. La toate incendiile de la Secțiile ATI-Covid din cele trei spitale, în care au murit zeci de pacienți, prima cauză luată în calcul a fost aprinderea, chiar și de la o mică scânteie, a aerului ambiental cu conținut mare de oxigen, care este extrem de inflamabil.
În pofida acestor riscuri, în răspunsul MAI monitorizarea concentrației de oxigen este considerată o chestiune minoră: „Instalațiile de monitorizare a concentrației de oxigen din aerul ambiental și cel de ventilare nu fac obiectul cerinței fundamentale securitate la incendiu”, se spune în adresa 10.325/02.11.221, semnată de ministrul Lucian Bode.
Instalațiile de monitorizare a concentrației de oxigen nu fac parte din cerințele autorizării de securitate la incendiu
Lucrurile nu se văd la fel de relaxat din punctul de vedere al unei asistente care de un an și jumătate asistă pacienții Covid la un spital din București: „Tratarea cu nepăsare a acestei situații este, îmi pare rău să o spun, o indiferență criminală, pentru că sunt puse în pericol și viețile pacienților, dar și viețile noastre. Nu au înțeles nici acum cu ce ne confruntăm. Înainte de pandemie era cu totul altceva.
Situația s-a complicat de când tratăm pacienții cu Covid cu forme severe și critice, cărora le asigurăm suportul respirator non-invaziv cu oxigen. În multe cazuri le asigurăm oxigenul din concentratoare și chiar din butelii. Dacă ai mai mulți pacienți într-un salon, crește concentrația de oxigen din aerul din salon. Unii pacienți suportă cu greu masca și o mai dau jos. Aerisim, deschidem ferestrele, dar de când s-a răcit vremea, nu putem ține ferestrele deschise mult timp, pentru că avem totuși pacienți în stare gravă, cu afecțiuni respiratorii grave, cărora aerul rece le înrăutățește starea”, spune asistenta.
În prezent, multe spitale nu au detectoare de incendiu. În anii 70, era obligatorie existența detectoarelor de incendii în spitale
Se pare că a devenit facultativă și o altă condiție de prevenire a tragediilor din spitale: existența instalațiilor de detectare a incendiilor, care era obligatorie încă din anii 70, nu numai în spitale, ci și în hoteluri sau alte clădiri publice. Deputata Ana Predescu a întrebat dacă la spitalele în care s-au produs incendiile soldate cu decesele a zeci de pacienți existau instalații de detectare a incendiilor. Existența acestor echipamente ar fi dus la salvarea multor vieți.
„În ceea ce privește instalațiile de detectare, semnalizare, alarmare la incendiu, dintre cele trei clădiri de spital doar clădirea aferentă Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș era echipată cu acest tip de instalație (zonele comune, nu și în saloanele)”, se spune în adresa semnată de ministrul Lucian Bode. Așadar, la Spitalele din Piatra Neamț și Constanța nu existau detectoare de incendii, dar nu este considerată vreo problemă gravă.
Specialistul ISU cu care am discutat ne-a declarat că din anii 70 era obligatorie existența instalațiilor de avertizare a incendiilor în clădiri aglomerate, cum ar fi spitale, hoteluri, săli de sport, săli de spectacole, iar o clădire care nu respecta această regulă nu era dată în folosință:
„Dintotdeauna a trebuit ca în spitale să funcționeze detectoare de incendiu, care să fie instalate în special pe căile de comunicații, nu neaparat în saloane. Dar dintodeauna a existat obligația instalării acelor echipamente de semnalizare și avertizare. Din anii 70, unitățile spitalicești erau obligate să aibă instalații de avertizare. Spre exemplu, a fost cazul unui centru de tratament, practic al unui hotel la care erau cazați pacienți și care în 1972, la momentul inaugurării, pentru obținerea Autorizației PSI (Paza și Siguranța Incendiilor – n red), cum se numea la vremea aceea, trebuia să fie dotat cu centrală de detectare și semnalizare la incendiu. Dacă un sanatoriu, adică un hotel cu anumită utilitate din domeniul sănătății, era obligat să aibă Autorizație PSI și trebuia să aibă centrală de detectare și semnalizare, evident că aceleași condiții trebuia să le îndeplinească și un spital, care face parte din aceeași categorie. Chiar se poate spune că un spital este mai important”, ne-a declarat specialistul ISU.
Aberant! Legea nu prevede termene de rezolvare a celor peste 1.900 de nereguli descoperite echipele ISU la Secțiile ATI
După incendiul de la Spitalul Județean Piatra Neamț au fost făcute controale ale echipelor ISU în toate spitalele din țară la care există Secții ATI. A fost întocmit un raport în care sunt consemnate 1.921 de deficiențe. Deputata Ana Loredana Predescu a solicitat informații cu privire la soluționarea acelor deficiențe, iar în răspunsul ministrului Lucian Bode se spune că problema a fost pasată la Ministerul Sănătății: „În urma controalelor executate la secțiile ATI ale unităților sanitare, ulterior incendiului produs la Spitalul Județean Piatra Neamț, IGSU a informat, prin intermediul DSU, Ministerul Sănătații asupra concluziilor activităților de control de prevenire executate de către inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov”, se spune în adresa MAI.
MAI-ul ministrului Lucian Bode a rezolvat simplu și rapid problema neregulilor din spitale. A pasat raportul de control la Ministerul Sănătății
În privința termenelor de rezolvare a deficiențelor constatate în noiembrie 2020, răspunsul MAI oferă o explicație și mai halucinantă: legea NU prevede stabilirea unor termene. „Referitor la termenul de soluționare a neregulilor, facem precizarea că legislația din domeniul prevenirii situațiilor de urgență nu prevede posibilitatea stabilirii unor astfel de termene”, se spune în adresa semnată de ministrul Bode.
De ce nu ar trebui autorizate spitalele „comuniste”?
Dincolo de tevatura legislativă cu „autorizația” și „avizul”, care permite funcționarea spitalelor „inflamabile” după regula „lasă, că merge și așa”, pare mult mai nocivă mentalitatea unor oficiali ai „statului eșuat” conform căreia școlile și spitalele „comuniste” nu trebuie să fie autorizate pentru siguranța la incendii. S-ar putea ca o astfel de opinie să fie bazată pe faptul că adaptarea vechilor spitale la noile condiții de autorizare în securitatea la incendii ar costa destul de mult și oricum e necesară construirea unor noi spitale pentru a fi rezolvată mai eficient și problema infecțiilor nosocomiale din spitalele noastre. Problema este că nu se dau bani nici pentru construirea noilor spitale, nici pentru modernizarea vechilor spitale. Iar din această cauză au murit zeci de pacienți care au venit la spital pentru a-și găsi sănătatea, nu pentru a-și pierde viața. Iar așa cum arată spitalele din „statul eșuat” este posibil ca astfel de tragedii să se repete.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus Corpului de Control al Prim-Ministrului să demareze o acțiune de documentare privind achizițiile de teste de salivă la Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, anunță Guvernul României, printr-o informare de presă.
În contextul în care școlile au rămas fără teste de salivă pentru perioada următoare, deoarece furnizorii ce au câștigat licitația nu și-au respectat partea de contract, Grupul pentru Comunicare Strategică a anunțat duminică seară, faptul că testatea se va face cu o zi întârziere, în loc de luni și joi, marți și vineri, fiind distribuită, în avans, o tranșă de teste din cadrul celui de-al treilea lot.
„Având în vedere interesul public justificat privind testarea elevilor cu teste rapide de salivă, pentru corecta informare a publicului facem următoarele precizări: Testarea elevilor nu a fost suspendată și nu a fost luată în discuție această posibilitate. Având în vedere că cea mai recentă tranșă din lotul de teste achiziționate a fost distribuită către unitățile de învățământ în cursul acestei zile și în această noapte, din cauza întârzierilor în livrarea materialelor, s-a decis schimbarea temporară, pentru săptămâna 13-17 decembrie, a zilelor în care se vor efectua testele, astfel încât acestea să aibă loc în zilele de marți și vineri în loc de zilele de luni și joi”, anunță Grupul de Comunicare Strategică într-un comunicat, citat de Digi 24.
IGSU are logistica necesară, dar nu a semnat contracte cu furnizorii de teste de salivă
La rândul său, șeful DSU, Raed Arafat a ținut să explice faptul că „la DSU, la IGSU noi avem un rol pe partea logistică, stocurile strategice, ONAC-ul care este Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate, care nu este la DSU sau la IGSU, face negocierea, acordul-cadru, tot, care se fac transparent, se publică, dar pe durate mult mai scurte şi după care IGSU semnează doar contractele subsecvente, receptează, validează ce a receptat şi distribuie pe baza solicitărilor Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii, sau oriunde sunt indicaţiile de distribuire”, a explicat, joi, Raed Arafat.
Totodată, secretarul de stat în MAI a subliniat că acest lucru a fost făcut de către IGSU încă de la începutul pandemiei, acesta fiind de altfel rolul instituției la nivelul protecţiei civile, „să sprijine autorităţile pentru că avem o parte logistică semnificativă care putem prin ea să facem acest oficiu”.
Președintele PNL Florin Cîțu a afirmat, luni, că au fost discuții în cadrul ședinței coaliției de guvernare pe tema proiectului de buget, pe care îl vrea adoptat până înainte de Crăciun. Mai mult, acesta susține că „pachetul social” aprobat în programul de guvernare nu se mai rediscută, iar formula în care se vor implementa ajutoarele pentru pensionarii cu pensii sub 1.600 de lei va fi anunțată de Ministerul Muncii.
„Am discutat pe scheletul bugetului. Înţeleg că vineri va fi OUG pentru măsuri fiscal bugetare, săptămâna viitoare Legea plafoanelor şi, dacă totul merge bine, ar trebui să avem şi un buget aprobat până în 23 decembrie”, a declarat Florin Cîţu, luni seară, la finalul şedinţei coaliţiei.
„Pachetul social, ce s-a discutat în Programul de guvernare, nu se mai rediscută (…) Banii vin de peste tot. Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a adăugat Florin Cîţu.
Preşedintele PNL, fost ministru de Finanțe, a precizat că deficitul asumat este 5,84% pe cash şi de ESA 6,10%, subliniind că investiţiile rămân la 7%.
Pe de altă parte, liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, nu este la fel de optimist precum Florin Cîțu, în privința aprobării bugetului pentru 2022 până la finalul anului, asta deși toată lumea este de acord cu acea dată.
„Cred că e aproape imposibil să se facă anul acesta (…) Nu cred că se poate face pe repede înainte, şi nu cred că ar fi bine să se facă repede”, a declarat Simonis, la Profit TV, citat de Capital. De altfel, Simonis a menționat că există voinţă în sensul acesta, dar sunt şi două ministere noi, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (condus de Gabriela Firea), respectiv Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (Constantin Cadariu) care încă nu au Hotărârile de Guvern privind organizarea, şi astfel nici nu îşi pot face fila de buget. Mai mult, deputatul social-democrat a spus că PSD vrea să ţină cont de amendamentele depuse şi de celelalte partide la buget, în Parlament, chiar dacă există o majoritate confortabilă în Legislativ pentru a trece proiectul.
Secția pentru judecători a CSM l-a exclus din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț (Tribunalul Cluj) pentru postările făcute pe Tik Tok, potrivit ordinii de zi, relatează G4Media.
Decizia de excludere a judecătorului clujean a fost luată cu majoritate de voturi. Potrivit unor surse judiciare, citate de sursa menționată, şeful CSM Bogdan Mateescu şi judecătoarele Lia Savonea, Margareta Ţînţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu au votat pentru excluderea lui Danileţ din magistratură. Judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina au votat pentru diminuarea salariului cu 25% timp de un an, iar judecătorii Andrea Chiş şi Mihai Bălan au fost pentru respingerea acţiunii disciplinare.
În baza art.100 lit.e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. a) din acelaşi act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Se arată în decizia CSM, potrivit G4Media.
Articolul 99 din Legea nr. 303/2004, invocat în ședința CSM, prevede: Constituie abateri diciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.
„Azi s-a decis excluderea mea din magistratură de către CSM pentru două filmulețe publicate anul trecut pe TikTok: într-unul tai gardul viu de acasă, în celălalalt curăț o piscină. Nu am făcut atunci nicio afirmație în legătură cu justiția și imaginile nu au legătură cu profesia. Este fix viața mea privată pentru care nu înțeleg să dau socoteală nimănui. Abaterea reținută este „conduita prin care se aduce atingere imaginii justiției”. Soluția s-a luat cu majoritate de voturi, căci unii membri CSM au găsit că sunt reale neregulile invocate de mine referitoare la modul în care s-a realizat cercetarea de către Inspecția Judiciară”, a scris Cristi Danileț pe contul său de Facebook.
Acesta a precizat că va formula recurs la ÎCCJ, mai mult, că este sigur că se va remedia această soluție. „Îmi voi continua îndeplinirea atribuțiilor până se ia decizia finală”, a concluzionat magistratul.
Vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat, la Digi 24, că sunt banii necesari pentru creșterile promise din „pachetul social”, cel agreat de coaliția de guvernare și prins în programul de guvernare PNL-PSD-UDMR și minorități. Mai mult, că propunerea UDMR, privind taxa de solidaritate va fi pusă în așteptare, aceasta oricum nu putea intra în vigoare chiar de la începutul anului 2022, susținând totodată că această taxă nu are nicio treabă cu proiectul de buget care se află încă în lucru.
„În Guvern am propus un calendar foarte strâns în ceea ce privește adoptarea bugetului. Am început procedurile în așa fel încât pe 23 decembrie să dăm votul final pe buget. Este foarte ambițios și foarte strânsă această agendă. Recunosc. Astăzi (…) vom avea o ședință a coaliției unde ministrul de Finanțe va prezenta propunerea de buget. Dacă reușim să creionăm acest buget azi, mâine, se poate merge pe varianta propusă de Guvern și agreată în coaliție. Aș vrea să cred că încă se poate. Mai trebuie să discutăm și cu Comisia (n.r. Europeană). De fiecare dată înainte de buget există discuții cu Comisia. Trebuie să vedem și limitele pentru fiecare ordonator de credite. Vorbesc de ministere, în mare. Ar fi un semnal important pentru toată lumea să închidem anul cu bugetul aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Voi insista pe această procedură și agendă”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor, la Digi 24.
Totodată, acesta susține că taxa de solidaritate cu nu are nicio treabă cu bugetul. „Dacă am fi agreat cu toții, nu ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie, că nu se poate. Introducerea unei taxe necesită 6 luni de zile perioadă de acomodare pentru toată lumea. Niciodată nimeni nu a propus ca taxa să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Nu este nici agreată de toată lumea această idee în coaliție”, a explicat vicepremierul. „Până nu este agreată la nivelul coaliției, nu voi mai insista pe această taxă, fiindcă avem nevoie de timp, discuții”, a mai spus liderul UDMR.
Acesta a precizat că UDMR, cel care a propus taxa pe solidaritate, și PSD au considerat ca ar fi o modalitate de a mai aduce venituri la buget, în timp ce liberalii nu sunt de acord cu o nouă taxă. „Vom discuta anul viitor dacă se va face sau nu. Sunt multe detalii care trebuie discutate. Aici ideea și direcția erau importante. Indiferent cum vom aborda această chestiune, n-are o legătură directă cu adoptarea bugetului până la sfârșitul anului, pentru că, indiferent ce s-ar fi întâmplat, de la 1 ianuarie nu avea cum să intre în vigoare”, a concluzionat Kelemen Hunor, care a subliniat, încă o dată, că nu se poate introducerea unei taxe cu intrare în vigoare din luna următoare, deoarece Codul fiscal nu permite acest lucru.
Finalul de an 2021 aduce o surpriză pentru fostul vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Șerban Pop, care a fost trimis în judecată pentru a doua oară într-un dosar în care procurorii anticorupție îi impută fapte din 2008.
În urmă cu doi ani, pe 4 decembrie 2019, Direcția Națională Anticorupție transmitea că Pop va fi judecat pentru luare de mită, anume că primise nu mai puțin de 2,5 milioane de euro de la un afacerist, din cele 5 solicitate inițial.
Acum, DNA arată că, după ceva „obstacole”, același rechizitoru a fost retrimis instanței, după ce au fost refăcute anumite acte de urmărire penală.
Într-un comunicat de presă, procurorii anticorupție explică faptul că dosarul a „picat” după parcurgerea procedurii de cameră preliminară, iar în martie anul acesta „judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la contestația formulată de inculpatul Pop Șerban, au restituit cauza la procuror”. În câteva luni însă, cauza s-a reîntors la Curtea Supremă:
„Motivul restituirii a fost unul de ordin procedural, în legătură cu Ordonanța din 17 septembrie 2019, prin care procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție infirmase în întregime o soluție de clasare dispusă anterior. Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Decizia nr. 23/2020 din 14/09/2020 a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul Legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care clarifică noțiunea de procuror ierarhic superior.
În prezenta cauză, pe baza aceleiași Decizii, magistrații ICCJ au mai dispus infirmarea în întregime a tuturor actelor subsecvente Ordonanței din 2019, inclusiv a rechizitoriului întocmit în cauză.
După restituire, procurorii anticorupție au refăcut actele de urmărire penală după cum urmează: au infirmat soluția de clasare conform Deciziei nr. 23/2020 din 14/09/2020 a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul Legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au readministrat probatoriul și au dispus retrimiterea în judecată a inculpatului Pop Șerban”.
Faptele care i se impută lui Popa ar fi fost comise în perioada 31 ianuarie – 23 decembrie 2008, când acesta ar fi pretins de la un om de afaceri suma de 5.000.000 euro din care ar fi primit în 4 tranșe, în conturile unor companii off shore pe care le controla prin interpuși, suma de 2.500.000 euro. Banii în discuție aveau legătură cu aprobarea, de către Șerban Pop, a unei soluții fiscale individuale anticipate (act administrativ) legată de o tranzacție încheiată între compania omului de afaceri și o societate de stat și a urgentării restituirii, către firma omului de afaceri, a sumei de 228.259.140 lei cu titlu de TVA.
„După primirea sumei aferente rambursării, aproximativ jumătate din banii încasați de firma omului de afaceri ar fi fost transferați într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar de aici către două firme offshore controlate de același om de afaceri. De acolo, 2.500.000 euro au fost transferați mai departe, în conturile unor firme offshore din Cipru controlate de inculpat, prin intermediar.
În vederea confiscării speciale a sumei reprezentând obiectul infracțiunii de luare de mită s-a dispus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deținute de inculpat, precum și poprirea asupra sumelor de bani prezente și viitoare aflate în conturile deschise pe numele inculpatului, până la concurența sumei de 2.500.000 euro”, precizau procurorii DNA în rechizitoriu.
La Hunedoara, spre exemplu, favoriții pentru colectarea gunoaielor sunt cu „strigare publică”. Începem cu acest caz, fiind cel mai recent.
Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, a anunțat că se dorește rezilierea contractului cu firma de salubrizare BRAI-CATA. Consiliul Local a votat în unanimitate propunerea de reziliere a contractului cu operatorul de salubritate Brai – Cata, societatea care se ocupă de colectarea şi transportul deşeurilor menajere din zona centrală a judeţului Hunedoara. În această zonă sunt incluse 37 de comune, oraşe şi municipii.
În pofida unui contract pe care nu l-a adaptat conform prevederilor legale, Bobouțanu anunță pe Facebook, zâmbitor, ce firmă dorește să participe la licitație publica. Mai exact, taie elanul altor societăți și deja pare că se anunță noul operator de salubritate.
„Sper ca la viitoarea licitaţie pentru desemnarea unui operator zonal să poată participa şi Salub Prest, societate care ar putea asigura fără probleme servicii de salubritate de o calitate mult mai bună atât pe raza municipiului nostru, cât şi în comunele din Ţinutul Pădurenilor”, a transmis primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu.
Cât de „bine” miroase alianța PNL-PSD în unele afaceri cu gunoaie. Cazul fostei deputate Carmen Hărău
Administrația din Hunedoara nu are în vedere un lucru: nerespectarea legii în materia gestionării deșeurilor înseamnă pierderi financiare imense, suportate tot de cetățeni, plătitori de taxe și impozite. Un raport al Curții de Conturi arată că, în perioada 2008-2012, firma fostei deputate PNL(fostă membră PSD) a majorat traifele la gunoi cu indicele de inflaţie şi le-a practicat chiar fără a fi fost aprobate de Consiliul local Hunedoara. S-a solicitat aprobarea tarifelor modificate abia începând cu anul 2014 (HCL nr. 26/2014), după mai multesesizări ale partidelor din opoziție și ale cetățenilor care s-au alarmat pentru banii scoși din buzunar în plus. Astfel, s-a ajuns la penalități în valoare de un milion de dolari, sumă plătită de Primăria Hunedoara, pe „spatele” cetățenilor, așa cum notează și hunedoaralibera.ro
Ordonanță de Urgență pentru datornicii liberali
Pentru că fosta deputată de PNL(Carmen Hărău) nu putea fi pe „minus” și-a convins colegii de partid să dea o Ordonanță de Urgență(n.r 3/2013) astfel încât Primăria să poată lua un împrumut în valoare de nouă milioane de lei. Din această sumă, au fost plătite datoriile către firma fostei deputate Carmen Hărău.
„Prestatorul (SC PROSERV SA, n. red.,) a uzat de prevederile contractuale şi a acţionat în instanţă UATM Hunedoara pentru întârzierile cauzate de lipsa lichidităţilor, încasând penalizări contractuale în sumă de 3.535.776 lei, dispuse de instanţa de drept comun. Beneficiarul însă nu a refuzat plata unor situaţii de lucrări care cuprind tarife neaprobate de Consiliul local (operaţiuni diverse nenormate = 58.338 lei, curăţat zăpadă prin pluguire = 13.789 lei sau dispecerat de iarnă = 235.157 lei)”, se menționează în Raportul Curții de Conturi realizat în urma controlului efectuat la sfârșitul anului 2014, potrivit sursei citate.
ANRSC nu a efectuat niciun control la primăriile din Hunedoara
Cu alte cuvinte, instituția abilitată să verifice modul de derulare a contractelor privind gestionarea deșeurilor publice, aplicarea tarifelor corecte, nu știe de ce primăriile din Hunedoara au ajuns în imposibilitatea să achite facturile către actualul operator de salubritate.
În schimb, a atras atenția cu privire la neregulile din Capitală. Firma Eco Sud are de plătit Primăriei Generale suma de 132,8 milioane de lei, chiar dacă această companie a negat informația. ANRSC ne-a confirmat că are în derulare un control privind activitatea depozitului „Vidra”, administrat de Eco Sud. Această firmă este acuzată că a triplat tarifele pentru depozitarea gunoiului în mod nelegal.
Plajele noi din Mamaia sunt măcinate de apă. Fenomenul era unul de așteptat, specialiștii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea–Litoral anticipând această eroziune.
Din acest motiv, înnisiparea s-a realizat pe o porţiune de aproximativ 100 de metri.
”Noi am construit plaje pentru viitor, nu pentru prezent. Am construit plaje pentru generațiile care vor urma”
În luna iulie a anului în curs, Paul Cononov, directorul ABADL, explica faptul că extinderea plajelor a creat nemulțumiri, care pot fi concentrate în 3 categorii:
plajele sunt prea late;
panta de intrare în apă este prea abruptă;
nisipul nu mai este la fel de fin.
”Am mai spus că toate aceste lucruri se vor regla în timp. Noi am construit plaje pentru viitor, nu pentru prezent. Am construit plaje pentru generațiile care vor urma. Aceste plaje sunt într-o continuă dinamică. De la an la an, ele se vor schimba. Sunt modelări făcute de experți de cei mai buni specialiști din lume”, a explicat directorul ABADL.
Volume importante de nisip din Mamaia se vor muta în Năvodari, pe cale naturală (furtuni, curenți pe orizontală și verticală,)
Este unul din motivele pentru care în Năvodari nu s-au efectuat lucrări de combatere a eroziunii.
Paul Cononov a mai adăugat că, în 10 ani, lățimea plajei din Mamaia va fi mai mică cu 35 de metri, dar se va stabiliza în viitor. Este vorba de aproape 7 kilometri de plajă.
”Tot volumul de nisip se va muta în zona Năvodari, care va crește. În 50 de ani, plaja va scădea cu 100 de metri”, a menționat Paul Cononov. Acesta a mai precizat că vor fi zone pe litoral care vor avea plajă cu pietriș, pentru că așa prevede proiectul de eroziune costieră.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că propunerea lui Alexandru Stănescu pentru comitetul ANRE de supraveghere este una legitimă. Mai mult, că recomandarea acestuia nu vine doar pentru că este fratele lui Paul Stănescu, secretarul general al social democraților, ci pentru că are experiență, fiind vice și președinte al unei comisii parlamentare. Doar că fără vreo legătură cu domeniul specific ANRE-ului, ci pentru „agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice”. Totodată, Ciolacu susține că acei foști parlamentari cu experiență ce nu și-au găsit loc pe noile liste, din decembrie 2020, se vor putea regăsi în funcții în agenții. De altfel, Stănescu i-ar putea lua locul lui Marian Neacșu, cel care a ajuns la Secretariatul General al Guvernului.
„Domnul Stănescu este propunerea noastră în comitetul ANRE de supraveghere. Sunt convins că o să răspundă în faţa comisiei. Este propunerea din partea grupului PSD, avem dreptul să facem această propunere”, a spus Ciolacu, la Parlament.
De asemenea, Ciolacu a subliniat că experiența lui Alexandru Stănescu a contat în cazul propunerii venite din partea PSD. Este un fost parlamentar, mi se pare două mandate, a fost preşedinte şi de comisie. A contat foarte mult că este unul dintre foştii parlamentari care nu au mai avut locuri pe listele de parlamentare”. Întrebat dacă toţi cei care nu au avut loc pe listele de la parlamentare se vor regăsi în funcţii în agenţii, Ciolacu suține că este vorba de acei foşti parlamentari cu experienţă.
Ciolacu, în apărarea Laurei Vicol
O altă numire cu scandal a fost cea a Laurei Vicol, ce se află la conducerea Comisiei Juridice, și pe care Ciolacu nu o poate contesta din punct de vedere profesional. „Va exista o decizie în cadrul grupului PSD. (…) Şi au am spus că nu doresc desfiinţarea SIIJ, trebuie găsită o altă entitate care să preia activitatea SIIJ”, a declarat Ciolacu, la Parlament, întrebat despre afirmaţiile Laurei Vicol, preşedinte al Comisiei juridice, care susţine menţinerea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, respectiv desființarea Direcției Naționale Anticorpuție.
Mai mult, Ciolacu a avut o ieșire cu privire la afirmația unuia dintre jurnaliștii aflați la Parlament, care susține că potrivit procurorilor Laura Vicol s-ar afla într-o relație de subordonare cu anumiți interlopi. „S-o aresteze. Dacă domnii procurori ştiu aceste elemente, s-o aresteze de îndată. Eu o să votez pentru ridicarea imunităţii”, a concluzionat Ciolacu.
După ce, acum câteva săptămâni, certificatul verde părea să fie o certitudine, în prezent nu se mai vorbește de el.
Cel puțin nu în Parlament, unde ar trebui duse discuțiile și stabilite reguli clare pentru acesta.
Nici în societate nu se mai aude mare lucru despre acesta. Ba chiar e o relaxare toatlă, la nivel de respectat de reguli.
Petrecere cu peste 100 de persoane, dintre care 4 trebuiau să fie în carantină
A propos de relaxare. S-a întâmplat în acest week-end, într-un club din Vâlcea.
Cele patru persoane care trebuiau să fie carantinate n-au ținnut cont nici de lege, nici de faptul că ar fi putut, cu bună-știință, să omoare pe alții. Așa că s-au ales cu amendă. La fel și colegii de petrecere și agentul economic, care nu ar fi trebuit să dea liber la petrecere.
Cu exemple de genul acesta, de inconștiență crasă, certificatul verde pare mai necesar ca niciodată.
Și nu e vorba doar despre faptul că unii aleg să nu respecte legea și să nu se gândească și la alții, ci și despre varianta Omicron, care se răspândește cu viteză.
Marea Britanie deja a crescut nivelul de alertă din cauza acesteia, de la 3 la 4. Acest nivel indică faptul că ”transmiterea este mare şi presiunea asupra serviciilor de sănătate este generalizată şi semnificativă sau în creştere”.
”Certificatul verde – o bătălie de orgolii în coaliție”, spune Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt USR
”Domnul Rafila spune că se lucrează la un proiect, dar nu ajunge nimic pe masa Parlamentului. Suntem în prag de sărbători, dar guvernanții să se gândească și la ce urmează după sărbători. Va veni ianuarie, Europa se pregătește de un nou val al pandemiei, trebuie să fim pregătiți”, spune Ionuț Moșteanu despre situația prezentă.
Într-adevăr, numărul de cazuri a scăzut în România. Dar doar pentru că majoriatea populației a ales să aibă grijă. Să se protejeze. Să se vaccineze.
În condițiile în care, însă, se apropie sărbătorile, cât din această grijă va mai fi activă? Vor fi pesoane care se întorc în țară și care nu sunt, neapărat, vaccinate. Carantina impusă nu se știe cât va fi respectată, ținând cont că se întorc pentru a petrece împreună cu familia și prietenii.
Apoi, concediile. Petrecerile. Îmbulzeala. Furnicarul de lume din magazine, hoteluri, stațiuni.
Este România pregătită pentru un val 5? Este sistemul medical mai dezvoltat decât acum 2 luni, când s-a murit pe capete? Suntem hotărâți că o relaxare este cel mai potrivit lucru în acest moment? Sau introducerea certificatului verde ne-ar da șansa să nu aflăm răspunsul la întrebările de mai sus?
”Vedem însă că domnul Rafila a tras frâna de mână, se vorbește din nou de relaxări. Toată Europa are un morcov cât casa de la acest Omicron, numai la noi este o mare liniște. Au pus batista pe țambal pur și simplu în ceea ce privește certificatul verde”, adaugă Ionuț Moșteanu.
Nu știm dacă e doar un joc politic sau parlamentarii au început deja să se gândească la concediu. Cert este că, dacă nu acționează cât mai curând, s-ar putea să ajungem, din nou, la reguli foarte stricte. Doar pentru că unii nu se hotărăsc să acționeze, la momentul potrivit.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
