Ministerul Educației a anunțat schimbarea criteriilor pentru bursele de merit. Sunt vizați elevii din anii de început de ciclu, clasele a V-a și a IX-a. Mai exact, oficialii de la Educație vor acordarea acestor burse pentru cei care au obținut media 9,50 pe semestrul I, iar pentru clasa a IX-a, în semestrul I, pe baza mediei 9,50 de la de admiterea în învățământul liceal sau profesional.
Concret, s-a stabilit un nou prag pentru acordarea burselor de merit: media acceptată(minimă) nu mai este 8,50, ci 9,50.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a motivat această decizie: în pandemie rezultatele elevilor nu sunt tocmai cele așteptate.
„Notele maxime au crescut, în contextul predării online, de șapte ori, așa încât au generat acea problemă prin care mai mult de jumătate din elevii României ar trebui considerați de geniu”, s-a exprimat ministrul Educației, la B1TV.
Cum „întregește” sfertul burselor de merit sărăcia sistemului de Educație
Declarațiile ministrului Cîmpeanu ar putea fi considerate întemeiate, dacă sistemul de Educație ar utiliza criterii reale de evaluare a performanței.
Unii dintre profesori recunosc că notele nu reflectă cunoștințele elevilor. Mai mult decât atât, profesorii români sunt extrem de slab pregătiți. O arată statisticile de la examenul de titularizare, o recunosc chia și ei.
„Acum avem pragul de 9,50, dar ce înseamnă acest 9,50? Și în ce fel e echivalent un 9,50 de la școala X cu unul de la școala Y? Bursele deja sunt mici, dar lucrurile sunt simple din punctul de vedere al guvernanților. Atât ne ajunge plapuma. Hai să găsim o soluție să ne învelim toți cu ea. Ce facem? Păi nu ne mai învelim de la 8,50, ci de la 9,50 în sus. Decizia lor este rațională în contextul dat. Dar nimeni nu are curaj să spună sus și tare unele din adevărurile mai puțin comode. O medie de 8,50 e foarte ușor de obținut, o medie de 8,50 se poate obține cu note de 5 și 6 la matematică și română și cu 10 la sport și educație tehnologică. Nu știu în ce măsură o astfel de situație reflectă meritul și ar trebui premiată”, spune profesorul Dragoș Iliescu, potrivit republica.ro.
Criterii de evaluare în România: 9.50 pentru elevi, profesori care nu reușesc să obțină media 5
Nu dorim să ne poziționăm pro sau contra burselor de merit. De altfel, un elev învață pentru el. Statul ar trebui să-i ofere mediul, contextul potrivit pentru a face performanță. Iar, asta ar însemna și resurse materiale. Cifrele pe care vi le prezentăm reflectă gradul de pregătire al profesorilor din România. Mai exact, ei sunt cei care dau note copiilor.
Rata de promovabilitate a examenului de titularizare este de 44,47%. Profesori cu note de „1”
La examenul de titularizare din anul 2021, nu au reușit să promoveze nici jumătate dintre cei înscriși. Mai mult decât atât, au fost 15 profesori care au obținut nota „1”.
„20% dintre profesori care nu au reușit nici măcar să ia nota 5. Este la fel de trist că am avut 15 cadidați cu nota 1, dar și că am avut candidați eliminați din examen pentru fraudă. Îi felicit totuși pe cei care au reușit să obțină nota 10”, a subliniat ministrul Sorin Cîmpeanu, la Digi 24.
200 de lei, la „limită”. Performanță sau supraviețuire
Statul român oferă elevilor suma de 200 de lei pentru „merite” deosebite. Aceasta ar trebui privită ca pe un mic stimul. O sumă din care un elev cu „drag de carte” să-și poată plăti câteva instrumente necesare tot procesului de formare(cărți, reviste, acces la cinema, teatru, concerte etc)
Din păcate, elevii români sunt atât de sărăci, încât bursa de merit este văzută ca o „întregire” a venitului lunar. Mai exact, banii sunt necesari pentru supraviețuirea copilului: rechizite, mâncare, haine/încălțăminte. Astfel, copiii ajung să „împuște note”, cu precădere în mediul rural. Un copil care obține bursă de merit nu este, din păcate, de cele mai multe ori, un elev capabil să înțeleagă un text, să emită ipoteze, concluzii. Probabil, va putea citi, însă problemele sunt mult mai multe și mai profunde.
„Copiii care intră în grădinițe și clase primare cu probleme de atenție, vocabular sarac, coordonare motrica fina și grosiera slabe, logica dezorganizata, ies din scoli și grădinițe tot cu probleme de atenție, tot cu decalaje în limbaj, cu stângacii motrice, cu pasi logici incipienți în gândire. Ce intră slab iese slab. Ce intră de top iese de top”, consideră Oana Moraru, consilier educațional, potrivit portalînvatamant.ro
Toți copiii au nevoie de un „start”. Performanța nu se face în beznă
Societatea Academică din România a reușit să convingă autoritățile locale să suplimenteze fondurile pentru bursele școlare ale elevilor.
Primarii din cinci județe au majorat sumele cuvenite copiilor cu aproximativ 30 de miliarde de euro. Reprezentanții acestui ONG spun că au fost uluiți să constate burse în valoare de 7 lei sau să realizeze cu stupoare că nu sunt acordate deloc.
„Autoritățile publice locale sunt cele care, conform Codului administrativ, gestionează serviciul public local de educație, iar inacțiunea acestora și dispretul față de obligațiile legale care le incumbă au consecințe în practică asupra asigurării unui acces liber la o educație de calitate pentru fiecare copil” , au transmis mebrii Societății Academice din România. Ei au derulat proiectul Școli curate, în perioada 2019-2021. În cadrul acestuia, au reușit să elaboreze un ghid legislativ prin care autoritățile locale trebuie să îl respecte la alocarea burselor școlare.
Cu toate acestea, suma maximă pe care o pot acorda nu poate lumina în beznă totală. Valoarea de 500 de euro, necesară tuturor copiilor pentru acces la educație, a fost amânată pentru anul viitor. Dreptul la educație în mod echitabil, prevăzut de Constituție, a fost lăsat „pe mai târziu”.
România are 52.233 de gospodării neracordate la reţeaua de curent electric. 28% dintre elevi și 43% dintre cadrele didactice nu dețin parțial sau total resursele materiale necesare învățământului online. Unul din cinci copii merge la culcare flămând, au transmis oficialii „Salvați Copiii”.
