Președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu omologul său, Volodimir Zelenski, privind situația îngrijorătoare de securitate din apropierea Ucrainei.
Iohannis și-a exprimat disponibilitatea avansării cooperării bilaterale și și-a arătat susținerea pentru continuarea negocierilor privind finalizarea Declarației comune privind perspectiva europeană a Ucrainei.
De asemenea, șeful statului a discutat cu Zelenski despre drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Acesta a menționat faptul că e nevoie ca Ucraina să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești.”
Ucraina mulțumește României pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului
Totodată, Iohannis a subliniat importanța obținerii unui rezultat concret, cât mai curând posibil, pentru semnarea unui nou protocol și reluarea activității Comisiei în plenul său, potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale.
De asemenea, cei doi șefi de stat au discutat și despre criza de la granițele Ucrainei. Iohannis a declarat că România va susține Ucraina în cazul unui atac rusesc și se va angaja în a sprijini aspirațiile sale europene și euroatlantice.
Totodată, șeful statului a precizat că este inacceptabilă formarea unei noi sfere de influență, afirmând că Ucraina are dreptul să își aleagă propriile opțiuni de politică externă și de securitate.
Vizite oficiale la Kiev
Președintele Ucrainei a mulțumit țării noastre pentru sprijinul oferit de-a lungul anilor în cadrul Uniunii Europene și al NATO.
Reamintim că premierul britanic și premierul polonez au vorbit despre consolidarea unei cooperări trilaterale ( Marea Britanie, Ucraina, Polonia) în fața unei posibile invazii rusești.
De asemenea, în această săptămână, premierul olandez și președintele Turciei vor efectua o vizită la Kiev pentru a discuta despre tensiunile de la granițele Ucrainei.
„O asemenea intensitate a vizitelor este un factor important de stabilizare a situaţiei”, a precizat Volodimir Zelenski.
În urmă cu câteva zile, președintele Ucrainei și Joe Biden au avut o discuție telefonică pe care Zelenski a descris-o drept „lungă și deschisă.” Președintele american l-a avertizat pe președintele Ucrainei că un atac rusesc este iminent, afirmând că invazia este certă odată cu înghețarea solului în februarie. Zelenski și-a reafirmat poziția, precizând că amenințarea rusească este periculoasă, dar ambiguă.
E o zi rece de sâmbătă, iar românii din Ucraina vorbesc despre „Războiul Rece” cu Rusia, când detașat, când mai precipitat.
Printre activitățile cotidiene, „se strecoară” și grija „Războiului” cu Rusia(unul care nu a început), dar despre care vorbește mult toată media.
„Momentan e pace! Nu cred că Rusia va ataca Ucraina acum. Eu sunt la Liov acum și toul pare ok. În zilele următoare voi ajunge la Kiev și Odesa. Probabil, cu cât se mediatează mai mult această temă, un posibil atac, cu atât mai puțin sunt șanse ca acesta să se producă”, susține Valentin Voinea, un român cu rădăcini ucrainiene, care face des deplasări prin prisma activității.Aproape șase luni pe an le petrece în Ucraina.
„Eu am întrebat care e faza cu vaccinul la hotel, aveam cazare. Și a fost așa o secretomanie(…) Mi-au zis să am trei vaccine(n.r trei doze) și că totul e ok”, explică Valentin, entuziasmat că ne poate veni în ajutor pentru materialul nostru jurnalistic.
Reacții exclusive ale românilor din Ucraina: „E adevărat că ne ia în Armată?!”
Românii din Ucraina sunt strânși într-un grup pe Facebook. Este locul lor de întâlnire, de „informare”. Vorbesc în limba română. Acum, cea mai frecventă întrebare este: „ne ia în Armată? Am auzit că în Germania au venit plicuri de recrutare”
Printre toate aceste frământări, apare și o neliniște comercială: „eu, din Chișinău, am dat comandă de păr din Ucraina. E posibil să întârzie, din cauza unui posibil război?”, se întreabă Victoria Ungureanu.
Ii intrebăm de unde își iau informațiile, încât au astfel de nelămuriri: „Urmărim site-urile care postează pe Facebook, mai ascultăm emisiunile în limba română a Radioului”(n.r Radioul Ucrainean UA), ne detaliază Loredana, cea care administrează și grupul de socializare al românilor din Ucraina.
Cu alte cuvinte, românii din Ucraina se informează, în mare parte, din media. Având în vedere întrebările pe care le au, tonul alarmist, nu par cele mai credibile.
O recunosc și ei: „nu prea am văzut știri… despre noi: românii din Ucraina beneficiază de …sau românii din Ucraina organizează(…), ci mai mult: „Șoc în Europa! Rusia atacă Ucraina! A început recrutarea în Armată!” și când dai să citești știrea e totul „sucit”. Sunt atât de multe informații(…), neexplicate. Spre exemplu, eu nu am găsit pe nicăieri, dacă poți circula cu un autoturism în Ucraina care nu este pe numele tău. Sau, dacă sunt român și am copii născuți aici, pot să cer alocație și din România?”, spune cu multă patimă Lucia Leia.
Români vs moldoveni din Ucraina.Mai mult decât istorie. Oamenii vor informații concrete
Pandemia a anulat recensământul care ar fi trebuit să spună cu exactitate câți români mai locuiesc în Ucraina.
Ultimele date oficiale, consultate de Ziarul de Investigații, arată că în acest stat sunt aproximativ 500 000 de români.
Este a doua minoritate după cea rusă. Singura „triere” pe care ar trebui să o facă autoritățile ar fi: numărătoarea reală a moldovenilor din Ucraina. Astfel, am ști câți români și câți moldoveni trăiesc cu adevărat în Ucraina.
Statistica e necesară pentru asigurarea drepturilor acestor minorități. De altfel, în urmă cu doi ani, Consiliul Național al Românilor din Ucraina a cerut Președinției Române să ia măsuri ferme împotriva ucrainizării, moldovenizării forțate”.
Românii din Ucraina au cerut președintelui Iohannis să intervină
„Este imperios necesar ca România să-şi revizuiască atitudinea faţă de comunitatea românească din Ucraina înţelegând că doar măsurile urgente pot să salveze de la dispariţie o comunitate istorică bine conservată. Este cazul de a crea o celulă de criză pentru coordonarea tuturor activităţilor Deschiderea ICR-ului la Kiev, cu reprezentanţe funcţionale la Cernăuţi, Slatina şi Ismail nu mai poate fi amânată. România nu poate tolera la nesfârşit atitudinea în forţă a autorităţilor ucrainene de a ne asimila prin toate mijloacele. niciun alt interes şi nicio altă posibilă influenţă din exterior nu pot justifica dispariţia unei comunităţi.
Noi nu dorim să ajungem în situaţia confraţilor din Valea Timocului, pentru ca apoi să ne deplângem soarta”, au denunță românii din Ucraina, potrivit românia.europaliberă.org
Profesorul Radu Baltasiu: „Când faci doar cântarea României(…) doar ai bifat o acțiune”
Și profesorul Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a avut un discurs critic la adresa autorităților române. El susține că nu se fac eforturi suficiente pentru conservarea identității românilor din Ucraina: „orice țară care se respectă face acțiuni culturale pentru conservarea identității. Însă, când doar te duci să apari pe scenă cu niște oameni care cântă și dansează pe scenă, într-adevăr, care fac bine lucrul ăsta, faci doar cântarea României, doar ai bifat o acțiune”, a precizat Radu Baltasiu, într-un interviu realizat de jurnalistul George Damian.
Până la „războiul cu Rusia”, românii din Ucraina vor dialog „limpede”
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, la telefon cu oficiali americani, pe tema unui posibil război Rusia-Ucraina
Interlocutorii noștri din Ucraina susțin că autoritățile din România și jurnaliștii ar trebui să aibă un dialog mai „limpede”.
„Nu are nimeni nevoie de panică. Rusia e puternică. SUA sunt puternice. Noi trebuie să știm ce să facem, cum să facem. Să fim serioși, războiul nu se anunță. Noi vrem grădinițe sigure pentru copii, vrem acces în limba română peste tot!”,ne-a menționat Olga Niculcea, care ar dori să revină în România, pentru „liniștea copiilor”.
În ceea ce privește „plicurile” trimise pentru „recrutare”, oficialii României spun că, de fapt, este vorba doar despre situația incertă a unor rezerviști aflați în prag de pensionare.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marți în Parlament că o reducere de TVA nu va avea impactul pe care și-l dorește Guvernul, precizând că PSD va discuta, la întrunirea coaliției de guvernare, despre o posibilă plafonare a prețurilor la produsele de bază.
„Eu nu sunt specialist. Eu nu ştiu câtă făină consumă o familie. Am văzut în Ungaria, se fac studii. Lucrurile acestea nu vin de la oamenii politici, ci de la specialişti. Trebuie să vă spun eu câte ouă ai voie să cumperi?”, a precizat Ciolacu, potrivit news.ro.
În urmă cu câteva săptămâni, președintele PSD a spus că pe lângă reducerea TVA la energia electrică, țara noastră ar trebui să urmeze exemplul Poloniei, care de la 1 februarie va avea TVA zero la gaze și la unele alimente.
TVA zero la alimente
Totodată, liderul PSD a vorbit și despre proiectul de lege privind interdicţia cumulului pensie-salariu, afirmând că va exista o discuție în acest sens în coaliție. „O să mă uit şi eu pe proiectul de lege, nu este pe ordinea de zi, am întrebat şi eu liderul de grup”, a mai spus Ciolacu.
Oficialul a precizat că e nevoie de o analiză a impactului unei astfel de măsuri, precizând că în zona de administrații locale, acesta este destul de consistent. „Haideţi să vedem impactul şi să nu mai dăm legi şi să luăm decizii fără să cunoaştem întregul context”, a concluzionat Ciolacu.
Reamintim că în Ungaria, guvernul a decis să plafoneze prețurile la șase produse alimentare la nivelul celor din data de 15 octombrie 2021. Astfel, din 1 februarie 2022, în fiecare magazin, prețurile vor fi plafonate la zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, pulpă de porc, piept de pui și lapte de vacă.
De asemenea, începând de la 1 februarie, guvernul polonez a decis o reducere la zero a TVA la produsele alimentare de bază, la gaz și reduceri mari la combustibil, încălzire și electricitate. Măsurile adoptate de guvernul lui Mateusz Morawiecki vor costa bugetul de stat peste 3 miliarde de dolari.
Inflația a ajuns în Ungaria la 7,4% în noiembrie, în timp ce în Polonia a crescut la 8,6% în luna decembrie.
În momentul de față, România aplică o taxă pe valoare adăugată de 9% la produsele alimentare.
Florin Spătaru, ministrul Economiei, a declarat, în cadrul reuniunii ministeriale informale a Consiliului UE Competitivitate COMPET organizată la Lens, Franța, că obiectivele cheie în procesul de reindustrializare a României sunt consolidarea rezilienței pieței unice și accelerarea dublei tranziții.
De asemenea, oficialul a subliniat că pandemia a cauzat întârzieri în lanțul de aprovizionare, în raport cu dependența de materii critice, precizând că e nevoie de o diversificare a surselor de aprovizionare.
„Politicile industriale vor viza un mecanism de adaptare a proceselor de producție şi, în acelaşi timp, vor încuraja revigorarea acelor segmente de industrie, aflate, astăzi, în eşalonul doi, în România”, a precizat Florin Spătaru, potrivit news.ro.
Spătaru: „Lipsa semiconductorilor are consecinţe foarte grave asupra economiei”
Totodată, ministrul Economiei a mai precizat că e nevoie de realizarea unei digitalizări durabile în toate industriile de vârf, afirmând că proiectele trebuie implementate cu atenție, iar impactul social să fie cât mai redus. Spătaru a vorbit și despre o reducere a decalajului economic dintre statele Uniunii Europene.
De asemenea, ministrul Economiei a precizat că lipsa semiconductorilor are consecinţe foarte grave asupra economiei și asupra ratei de angajare, afirmând că noua legislație europeană va rezolva această problemă.
„Noua legislaţie europeană a cipurilor va creşte capacitatea de cercetare şi inovare în Europa şi va contribui la asigurarea leadershipului european în proiectare şi producţie. Îmi doresc ca alianţele care se formează la nivel european să fie cât mai incluzive, pentru a beneficia de expertiza şi capabilităţile fiecărui stat membru”, a conchis Florin Spătaru.
Marți, 1 februarie, lucrările Consiliului COMPET i-au reunit pe cei 27 de miniștri ai industriei și pieței interne ai Uniunii Europene. Aceștia au discutat despre modul în care Europa își va reduce vulnerabilitățile care afectează regiunea și despre aprovizionarea cu materii prime pentru industria europeană.
Reamintim că lipsa microcipurilor cu semiconductori este o problemă pentru toată lumea, inclusiv pentru consumatorii obișnuiți. Mai exact, în ultimele luni, majoritatea mărcilor au crescut prețurile mașinilor, inclusiv smartphone-urile s-au scumpit.
Pandemia de Covid-19 a dus la o criză fără precedent pe piața auto. Lipsa semiconductorilor, piese pentru sistemul audio al vehiculelor, se simte mai mult ca oricând.
Aproximativ 30% din angajații României fac parte din generația Z, considerată cea mai „tehnologizată” generaţie.
Este vorba despre tinerii născuți începând cu anul 1995, cei mai mulţi dintre ei alegând să se angajeze imediat după terminarea facultăţii.
Conform specialiștilor, generația Z este cea mai bine pregătită generație de până acum, arată publicaţia Gândul.ro.
Generaţia Z: tinerii sunt, în prezent, subalternii milenialilor. Cu toate acestea, le vor lua locul rapid, punând stăpânire pe piața muncii, în următorii ani
“Vorbim despre angajați creativi. Sunt extrem de task oriented care știu să rezolve lucrurile și foarte repede și foarte bine, atunci când au chef și motivație să facă asta. Impresionează prin rapiditatea în acțiune, însă, pe de altă parte, printr-o oarecare dificultate în a avea răbdare, în ardere de etape profesionale”, spune Ioana Petrea, specialist HR.
Angajaţii care fac parte din generaţia Z sunt caracterizaţi prin profesionalism, dar şi printr-o lipsă a răbdării
Conform specialistului, fix lipsa de răbdare de care dau dovadă îi va forța pe antreprenori să-i avanseze rapid.
Prin urmare, angajatorii le vor oferi multiple beneficii, pentru a nu-i pierde. Acest aspect va impacta, în mod direct, ritmul creșterilor salariale.
Majoritatea membrilor Generației Z au folosit tehnologia digitală de la o vârstă fragedă. Tinerii sunt familiarizați cu internetul și cu social media, dar nu sunt neapărat alfabetizați digital.
Generația Z are tendința de a evita riscurile în comparație cu milenialii și este mult mai flexibilă la locurile de muncă.
“Cei mai mulți dintre angajații generației Z nu au răbdare să treacă 1 an de zile până la următoarea mărire salarială. Aici intervine push-ul puternic pe modificări mai rapide și mai consistente”
“O parte dintre companii, din teama de a nu-i pierde, vor face asta, destabilizând puțin, la un moment-dat, media salarială actuală. Mai mult decât atât, nu va mai există același reper între salariu-nivel de experiență profesională acumulată. Pot fi situații de salarii egale între un angajat cu 5 ani experiență și un altul cu 1 an de experiență, doar pentru că cel din urmă face parte din generația Z. Cu acest aspect nu sunt întru totul de acord”, a conclus specialistul HR
Generaţia Z cunoaşte cel mai bine munca de acasă. Prin urmare, va avea probleme cu integrarea în colectivitate
Intrarea generației Z pe piața muncii a coincis cu începutul pandemiei. Astfel, forţaţi de restricţii, foarte mulţi tineri au început primul job lucrând de la domiciliu.
Conform studiilor, mai bine de jumătate din angajații generației Z nu au lucrat niciodată fizic. Din acest motiv, mulți pot avea probleme de integrare în colectivitate.
Un studiu realizat de compania americană Skynova arată că 61% dintre angajații generației Z spun că a fost o provocare să-și facă prieteni în toată această perioadă.
Ciorile din Cișmigiu par să-i fi dat de furcă lui Nicușor Dan.
Primarul general al Capitalei afirmă că sunt foarte problematice aceste ciori. Și, în plus, destul de șirete, așa. Nu-și petrec ziua în Cișmigiu, vin doar noaptea. Cam ca la hotel.
”Avem o problemă cu ciorile din Parcul Cişmigiu, oricine locuieşte în zonă şi foloseşte parcul ăsta, o vede pentru că dimineaţa este mizerie, de la ciori. Ele nu stau peste zi. Petrec noaptea în Parcul Cişmigiu. Problema asta necesită o soluţie,” afirmă Nicușor Dan.
Ei, și ce soluție mai bună decât una care implică bani? Destul de mulți, am fi tentați să spunem.
Cât ar costa ”problema ciorilor” din Cișmigiu?
500.000 de lei. Un mizilic!
Bineînțeles că e mai complicat decât pare. Pentru că proiectul, în sine, presupune ”şi studierea problemei şi rezolvarea ei”.
Deci ciorile din Cișmigiu mai au ceva timp de petrecut pe acolo; doar știm cu toții că proiectele durează. Mai ales etapa de cercetare.
În plus, ”o să trecem în buget 100.000 de lei, nu 500.000 de lei şi probabil că omul sau firma care va câştiga acest studiu, o să îi fie atribuit 50.000- 70.000 de lei, cât rezultă din licitaţia publică. Restul de bani o să fie atribuiţi pentru rezolvarea problemei ”, a declarat Nicuşor Dan.
Octavian Berceanu, fostul comisar al Gărzii de Mediu, îl contrazice pe primar. Cică soluțiile ar costa, de fapt, în total, undeva la 60.000 de lei.
“Între 10.000-60.000 de lei costă soluţia tehnică pentru combaterea ciorilor, mai puţin decât orice studiu ştiinţific. Restul de 440.000 de lei sunt bani aruncaţi”, afirmă Berceanu.
El propune trei soluții ieftine și eficiente: fascicule cu laser, tratament cu substanţe pulverizante repelente sau emițătoare de infrasunete.
Simplu, ușor, rapid. Fără proiecte, cercetări și bani prea mulți.
Dar dacă ar fi și alte soluții?
Suedezii au ajuns la concluzia că nu e nevoie să scape de ciori. Pentru că, în ciuda părerilor din România, ciorile sunt foarte inteligente. Și pot fi dresate și folosite pe post de ”sanitari”.
Nu, nu râdeți. Potrivit studiilor, ciorile au inteligența unui copil de șapte ani.
Astfel, o companie suedeză a decis să se folosească de inteligența acestora, pentru a curăța orașul de mucurile de țigară de pe străzi.
Potrivit Fundației Keep Sweden Tidy, mucurile de țigară reprezintă 62% din totalul gunoiului din Suedia. Folosindu-se de ciori, costurile de adunare a mucurilor de țigară ar putea fi reduse cu până la 75%. Și asta, în schimbul unei mici rații de mâncare.
Practic, ciorile adună mucurile, pe care le depun într-o mașină special proiectată și, în schimbul fiecărui chiștoc, primesc mâncare.
Ar merge, oare, acest lucru și România?
Teoretic, totul e posibil. Cu puțină imaginație și oleacă de voință.
Dar există o practică foarte des întâlnită la noi: să te scarpini cu mâna stângă la urechea dreaptă. Pentru că de ce am apela la soluții simple, practice, când putem complica totul?
Și de ce să nu gonim ciorile, pe bani mulți, când am putea învăța de la alții? Să economisim, să protejăm viața, indiferent sub ce formă vine și, mai ales, să fim practici.
Să fim serioși: ciorile alea din Cișmigiu, chiar dacă pleacă, își vor găsi altă locație propice. Și va trebui găsită, și acolo, o soluție. Alți bani, altă distracție.
Dar atât de mult ne place să facem proiecte inutile și costisitoare, încât soluțiile banale ne par sub demnitatea noastră. Mă mir cum de n-a venit nimeni cu propunerea să fie împușcate ciorile, că a început să se practice liber la vânătoare oricând, pentru orice și oricine.
Raluca Turcan a criticat cererea unor lideri PSD care consideră că ar fi nevoie de o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Social-democraţii au în vedere renegocierea, cu scopul creşterii ponderii pensiilor în Produsul Intern Brut (PIB).
Fostul ministru al Muncii în Guvernul Cîțu, a calificat decizia drept “o perdea de fum, o justificare pentru unii în fața electoratului lor pe care ani la rând l-au amăgit cu promisiuni cinice”.
Raluca Turcan: “Sistemul de pensii e nesustenabil din cauza depopulării accelerate”
Turcan a ţinut să adauge că invocarea renegocierii PNRR ascunde problemele reale, cum ar fi riscul de nesustenabilitate pe termen mediu a sistemului de pensii din cauza unui cumul de factori, inclusiv depopularea accelerată pe fondul plecării din țară a unui număr mare de tineri.
”România are nevoie de reforme pentru a consolida sistemul de pensii și atât acestui guvern, cât și tuturor guvernelor viitoare, le revine datoria de a implementa aceste reforme”, a explicat fostul ministru.
De asemenea, Turcan a precizat că România a alocat constant în ultimii ani, inclusiv în perioada mandatelor PSD de la Muncă în jur de 8% din PIB, arată G4 Media.
“Faptul că acum unii spun că nu pot crește pensiile pentru că în PNRR este un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii este un joc politic nedemn făcut pe seama pensionarilor. Ca să înțelegem, faptul că nivelul cheltuielilor cu pensiile este de maxim 9,4% din PIB nu înseamnă că pensiile nu vor crește, ci că vor crește în funcție de creșterea PIB. Iar după cum se vede, chiar PSD, în timp, a alocat mai puțini bani decât atât acest nivel mult invocat”, conclude Raluca Turcan.
Cîţu, după ce ministrul Muncii a cerut renegocierea plafonului pentru pensii: “Înseamnă să o luăm de la zero”
În cursul săptămânii trecute, Florin Cîţu a ţinut, la rândul său, să îi contrazică pe social-democraţi, precizând că nu vor exista negocieri în ceea ce priveşte Planul Național de Redresare și Reziliență.
Declaraţiile veneau tot în contextul în care cei de la PSD spuneau că ar dori o renegociere a PNRR, în special pe tema pensiilor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret în vederea creșterii efectivului armatei ucrainene cu 100.000 de soldați în următorii trei ani. În prezent, armata ucraineană are 250.000 de soldați.
De asemenea, Zelenski a anunțat că acționează „în mod activ” în vederea organizării unui summit, în formatul Normandia, pentru soluționarea conflictului din estul țării.
Președintele ucrainean a declarat în Parlament, marți, că salută susținerea diplomatică și militară venită din partea mai multor state occidentale. Statele Unite, Marea Britanie, Cehia, Polonia și țările baltice au trimis armament Kievului.
Rusia a acuzat Statele Unite că „stârnesc isterie” în legătură cu Ucraina
„Susţinerea diplomatică a Ucrainei este cea mai importantă şi mai necondiţionată din 2014 şi continuă. Asistenţa militară şi tehnică a Ucrainei este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească”, a declarat Volodimir Zelenski, potrivit Digi24.
Marți, 1 februarie, premierul britanic Boris Johnson și premierul polonez Mateusz Marowiecki vor efectua o vizită la Kiev. De asemenea, premierul olandez și președintele turc au anunțat că vor efectua o vizită în capitala Ucrainei în această săptămână.
Totodată, săptămâna viitoare sunt așteptați cinci miniștri de Externe din state membre UE. „O asemenea intensitate a vizitelor este un factor important de stabilizare a situaţiei”, a precizat Volodimir Zelenski, potrivit sursei citate.
Reamintim că la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, ce a avut loc pe 31 ianuarie, Statele Unite au acuzat Rusia că încearcă să prezinte Ucraina și țările occidentale ca fiind agresori.
La rândul său, Rusia a precizat că SUA „stârnesc isterie” în legătură cu situația de la granițele Ucrainei, precizând că oficialii americani vreau să transforme în eroi „popoarele care au luptat de partea lui Hilter.”
SUA au primit un răspuns scris din partea Rusiei la propria scrisoare privind criza ucraineană, a declarat, luni, un responsabil american.
Kremlinul a solicitat „garanții” de securitate, în special asigurarea că Ucraina nu va intra în NATO, iar forțele militare din Est vor fi retrase. Statele Unite au respins categoric aceste cereri în scrisori miercurea trecută, dar oficialii americani de la Washington au anunțat că există posiblitatea continuării dialogului cu Moscova.
Cristian Ghinea, cel care a vegheat la crearea Planului Național de Redresare și Reziliență pe când conducea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit o explicație pentru încrâncenarea PSD de a renegocia cu Comisia Europeană.
Aproape nu este zi în care reprezentanți ai PSD să nu vorbească pe acest subiect, în special ministrul Marius Budăi fiind cel cu aprecierile.
Ieri, ministrul Muncii și Protecției Sociale a arătat din nou că este nevoie de renegocierea PNRR, în privința procentului care este alocat pentru sistemul de pensii, de 9,4% din PIB, care deși mai mare față de alți ani, nu îi pare suficient.
Astăzi, și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a „atacat” subiectul, asigurând că România va avea suficienți bani pentru a crește pensiile, dat fiind că „9,4% din PIB nu cuprinde și pensiile din sistemul de apărare și ordine publică, nu cuprinde sistemul de pensii ocupaționale sau pensiile speciale” și că va exista un spațiu „de manevră pe care îl avem și până în 2023”.
Din ce a declarat Ghinea, acesta este cel mai mare procent pe care l-a avut vreodată țara noastră, procent suficient dat fiind că „România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii”, iar ceea ce vrea PSD de fapt este să găsească un vinovat. Totuși, Ghinea a admis că există posibilitatea ca frământările social democraților să ia sfârșit, iar Comisia Europeană să accepte renegocierea. Însă aceasta nu e o veste bună, a subliniat fostul ministru USR.
„PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem și pensiile speciale, ca să fie foarte clar. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%.
La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceți calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale și asta este durerea lor. Deci faptul că PSD face o obsesie din 9,4%, când noi nu am cheltuit niciodată nici măcar 9%, este o manipulare ieftină politicianistă, ca să arunce vina pe cineva pentru că de fapt nu au bani la buget, ei n-au de unde să dea niște bani pe care nu-i au, nu au bani la buget ca să crească pensiile atât cât au promis, pentru că au promis într-un mod nesimțit și deșănțat în anii anteriori.
(…) Noi am negociat un plafon superior anilor anteriori și creșterii economice, unde ai loc și să mărești pensiile. Dacă PSD redeschide acest capitol, nu exclud posibilitatea să se întoarcă cu coada între picioare și cu niște criterii mai dure, care pot fi, de pildă, o altă variantă care a fost discutată cu Comisia, să raportăm la anii anteriori, nu la un procent din PIB (…). Nu are decât domnul Budăi să argumenteze tehnic nevoia de a-l schimba, pentru că nu va avea argumente și atunci Comisia poate să respingă pur și simplu, dacă va avea o cerere oficială”, a atras atenția fostul ministru, la RFI.
În același timp, Florin Cîțu, președintele PNL, crede că dacă partenerii de coaliție consideră că este posibilă renegocierea, aceștia ar trebui să se prezinte cu idei în fața Comisiei Europene: „Să meargă la Bruxelles, să vină cu decizia şi, bineînţeles, toţi după aceea vom fi de acord. Toţi vrem să creştem veniturile, toţi vrem să creştem pensiile, sunt mai multe discuţii, dar acum doar discutăm politic. Eu când am avut nevoie să merg la Bruxelles să renegociez lucruri pentru PNRR, anul trecut m-am urcat în avion şi am plecat la Bruxelles. Aşa se fac lucrurile. Mergi acolo, vii înapoi cu decizia şi apoi o discutăm”.
Președintele PNL, Florin Cîțu, a amintit faptul că majorarea punctului de pensie din 2020 a fost „cea mai mare din istorie”, afirmând că partidul pe care îl conduce „a făcut, nu doar a vorbit.”
Totodată, fostul premier a declarat că cei care își doresc renegocierea PNRR „ar fi bine să nu mai stea în România” și să discute aceste lucruri cu Comisia Europeană, nu în spațiul public.
„Să meargă la Bruxelles, să vină cu decizia şi, bineînţeles, toţi după aceea vom fi de acord. Toţi vrem să creştem veniturile, toţi vrem să creştem pensiile, sunt mai multe discuţii, dar acum doar discutăm politic. Eu când am avut nevoie să merg la Bruxelles să renegociez lucruri pentru PNRR, anul trecut m-am urcat în avion şi am plecat la Bruxelles. Aşa se fac lucrurile. Mergi acolo, vii înapoi cu decizia şi apoi o discutăm”, a declarat președintele PNL, potrivit news.ro.
Cîțu: „Trebuie să fim mai ambiţioşi”
De asemenea, fostul premier a mai declarat că PIB-ul pe care PNL l-a crescut anul trecut este suficient pentru a crește pensiile.
„9,4% din PIB-ul pe care noi l-am crescut anul trecut este suficient pentru că anul trecut am plătit doar 8% aproape, nici 8%, şi au crescut pensiile (…) De ce să menţinem PIB-ul? Cum să menţinem PIB-ul? Nu, creşte PIB-ul, de asta suntem la guvernare, să creştem PIB-ul, nu să menţinem”, a precizat Cîțu.
Totodată, liderul PNL a menționat că în Parlament se va discuta despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul. „Nu ne-am schimbat opinia. Dacă nu susţine (PSD – n.r.), atunci vom vedea, îl vom duce în coaliţie”, a concluzionat Cîţu.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a declarat după ședința conducerii partidului că nu există un motiv pentru modificarea PNRR. De asemenea, liberalul a explicat faptul că există bani pentru o mărire a pensiilor, precizând că trebuie aduse toate pensiile pe sistemul de contributivitate.
Reamintim că țara noastră va primi, în total, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde sub formă de granturi, iar 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Sorin Grindeanu transmite – cel mai probabil din poziția de ministru al Transporturilor și nu de vicepremier, că astăzi este un moment important pentru zona Moldovei.
Sau cel puțin un prim pas al unui moment important, respectiv finalizarea documentației pentru autostrada Buzău – Focșani, în așa fel încât aceasta să fie încărcată pe SEAP, iar contractul de lucrări să fie scos la licitație.
Potrivit anunțului ministrului Grindeanu, astăzi a fost transmis spre SICAP anunțul de participare la licitația pentru construcția tronsoanelor 1 și 4, secțiuni ale Autostrăzii Moldova (A7), care face parte din Coridorul 3 – București – Regiunea NE (Moldova) (OR3).
Concret, este vorba despre transoanele Buzău – Vadu Pașii (4,60 km) și Mândrești Munteni – Focșani Nord (10,94 km).
„Cele două tronsoane vor fi construite în 20 de luni de la data semnării contractului cu finanțare prin PNRR. Documentatia pentru Tronsoanele 2 si 3 este la ANAP, pentru verificare. Urmează ca în cel mai scurt timp să fie transmis spre SICAP anunțul de participare pentru acestea”, arată Sorin Grindeanu într-o postare pe Facebook, explicând că tronsonul 2, Vadu Pașii – Râmnicu Sărat, are 30,80 km, în timp ce tronsonul 3, Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni, are 36,10 km.
La finalizarea lucrărilor, Autostrada Buzău – Focșani (al doilea segment al Autostrăzii Moldova) va avea în total o lungime de 82,44 de km.
Potrivit aceleiași surse, „întregul proiect al Autostrăzii Buzău- Focșani are valoare de 7,26 miliarde de lei (inclusiv TVA), este finanțat prin PNRR și este prevăzut în Master Planul de Transport General”.
Premierul Nicolae Ciucă a confirmat, marți, la Parlament că au fost discuții cu privire la procentul alocat pensiilor, 9,4% din PIB și trecut în PNRR, „nu ar fi suficient”, însă nu că s-ar fi discutat concret pe tema renegocierii PNRR, pe care insistă ministrul Muncii. Mai mult, Ciucă a afirmat că în urma discuției cu Marius Budăi a stabilit să demareze procesul de reformă al pensiilor în general.
„La discuția pe care am avut-o împreună cu domnul președinte cu fiecare ministru în parte s-au discutat mai multe subiecte. A fost și acesta și atunci am fost la fel de clari în ceea ce privește posibilitatea de renegociere. Este adevărat, domnul ministru a prezentat și atunci și de altfel a discutat și cu mine că acest procent de 9,4 nu ar fi suficient, suntem cu toții de acord cu el, dar am stabilit să se demareze procesul de reformă a pensiilor în general”, a declarat premierul.
Întrebat dacă președintele și-a dat acordul, Nicolae Ciucă a răspuns că „nu s-a pus problema de acord sau nu aprobării acestui subiect. A fost doar un subiect de discuție”.
Altfel, ministrul Muncii, Marius Budăi, insistă de mai bine de o săptămână pe acest subiect, mai mult, acesta a afirmat că PSD vrea să renegocieze PNRR deoarece prin plafonul agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor , „seniorii” români „sunt condamnați la sărăcie”.
Fără cumul între pensie și salariu, pentru cei care rămân în sistemul de stat și după vârsta de pensionare
Cât privește reformarea sistemului de pensii, șeful Senatului, Florin Cîțu a afirmat, marți, că există deja un proiect de lege, care a fost aprobat de guvern, ce prevede ca persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare să îți poată continua activitatea, la cerere, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 70 de ani, dar și interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru cei care lucrează la stat. Acest proiect a trecut de Senat, iar în acest moment se află în comisiile de la Cameră, având aviz de la patru dintre cele opt comisii.
„Este un proiect de lege pe care l-am aprobat anul trecut în Guvern și pe care l-am trimis în Parlament. este discutat, astăzi intră în comisiile din Parlament. Nu ne-am schimbat opiniile”, a spus Florin Cîțu, care a precizat că se poate ajunge cu acest proiect în coaliție, dat fiind faptul că social democrații nu susțin acest proiect. „Având în vedere că se discută despre reforma pensiilor și a salarizării (n.r. acestea sunt două jaloane ale PNRR ce trebuie atinse până în 31 martie 2022), ori le implementăm mai repede, ori le înglobăm în pachetul de reformă”, a mai precizat Florin Cîțu.
Fotografiile care complică o delimitare simplă
Zin.ro a intrat în posesia unor fotografii în care Ciprian Ciucu apare alături de Adriana Georgescu, în contexte publice....
Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”
Într-o postare incisivă și plină de substanță, Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Național pentru Reconstrucția României...
După ce a câștigat un prim mandat de președinte - la șefia Consiliului Județean Buzău, după un eșec la prezidențiale, social democratul Marcel Ciolacu...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
