Călin Georgescu, președintele de onoare al AUR, îi pune pe un „piedestal” pe liderul legionarilor Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, despre care a declarat, la Antena 3, că „au făcut și fapte bune”. Mai mult, acesta susține că „față de martiri” nu poate avea păreri, dar „sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră”.
De altfel, Georgescu, al cărui nume a fost propus pentru funcția de premier, de câte ori a fost ocazia de la alegerile din 2020, consideră că istoria a fost mistifiată.
„Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul și dacă nu spui adevărul nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată și sunt foarte mulți oameni fabricați, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost și fapte bune, și fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră”, a declarat Georgescu, în privința unei „izolări” ca urmare a admirației pe are o are față de Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Mai mult decât atât, spune despre Zelea Codreanu că „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”.
Întrebat care ar fi primele trei măsuri pentru a salva România din criză, Călin Georgescu, expert în dezvoltare durabilă, a început cu o vorbă de a patriotului Nicolae Bălcescu, „viaţa nu merită trăită dacă este trăită în genunchi în faţa altora”, aceasta fiind o trimitere subtilă spre ceea ce înseamnă deschiderea României spre Europa.
Astfel, Georgescu a precizat că printre măsuri se numără eliminare pierderilor, „ca să nu se mai scurgă printre degete bogăția națiunii române”, un învățământ autentic, „care să creeze oameni de valoare” și o siguranță materială pentru toți românii. „Şi faptul că atunci când te așezi pe un asemenea scaun de mare responsabilitate îl vezi pe ultimul amărât din această ţară, iar după ce l-ai văzut și pe acesta, de a doua zi nu mai trebuie să mai fie amărât. Construcţia începe cu tine însuți”, a mai explicat Georgescu.
La întrebarea dacă este filorus, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, dar mai ales în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, Călin Georgescu a precizat că este o persoană care a apreciat întotdeauna cultura lumii. „În primul rând sunt românofil. Cunosc de Anna Plavova, Ceaikovski. Îl admir pe Dostoievski etc. Trebuie admirată dorința de pace și pacea ca să o construiești, nu ca să o distrugi. Noi suntem într-un ceas istoric al lumii. Pacea vine din modul în care facem pace cu noi înșine”, a mai spus Georgescu.
Premierul danez, Mette Frederisken, a anunțat că Danemarca este pregătită să trimită echipamente militare Ucrainei pentru a sprijini țara într-un posibil conflict cu Rusia. Cu toate acestea, Frederksen a anunțat că nu va mobiliza soldați danezi în Ucraina, pentru moment, afirmând că nu s-a discutat despre acest lucru.
Totodată, Danemarca s-a angajat să ofere Ucrainei un ajutor anual de 80 de milioane de dolari, iar la acest plan se adaugă un „program de sprijin” de 22 de milioane de euro anunțat la jumătatea lunii ianuarie de premierul danez, potrivit Digi24.
NATO pregătește noi sancţiuni împotriva Moscovei
De asemenea, Polonia a anunțat că ar putea aproviziona Kievul cu „armament de apărare”, în contextul în care Rusia și-a sporit prezența militară în Belarus.
Ministrul polonez de Externe Zbigniew Rau a precizat că este conștient de exercițiile militare ale trupelor ruse și belaruse din februarie. „Observăm chiar nişte tendinţe care ar putea indica faptul că ne vom confrunta cu o prezenţă militară sporită în Belarus pe viitor”, a afirmat ministrul polonez în urmă cu câteva zile.
Totodată, Statele Unite s-au oferit să consolideze capacitatea defensivă a trupelor ucrainene prin trimiterea de elicoptere și blindate ușoare. Norvegia a trimis rachete antiaeriene NASAMS, iar Cehia tunuri auto-propulsate DANA.
Și guvernul britanic a trimis specialiști care să instruiască militarii ucraineni și peste 2.000 de rachete antitanc. Kievul primește ajutor și din partea Estoniei, care a livrat rachete antitanc Javeli, iar Letonia și Lituania rachete antiaeriene Stinger.
În acest timp, Germania a refuzat să livreze arme Ucrainei, dar a anunțat că va cofinanța un spital de campanie în valoare de circa 6 milioane de dolari. Potrivit analiștilor politici, ajutorul oferit de Occident Ucrainei are ca și rol descurajarea unei eventuale agresiuni din partea Moscovei.
Cu toate acestea, ajutorul militar oferit Kievului nu rezolvă lipsa unei apărări antiaeriene și antirachetă adecvate. Mai exact, Ucraina nu are niciun fel de apărare antirachetă care să o ajute să își protejeze infrastructurile militare.
Potrivit unei surse de la Kiev, Moscova a reușit să amplaseze 13 brigăzi de rachete balistice Iskander în apropierea frontierei ucrainene.
Reamintim că marți, 1 februarie, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov și secretarul american Antony Blinken urmează să discute la telefon despre situația de la granițele Ucrainei.
Alin Burcea, vicepreședintele Agenției Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) salută măsurile adoptate de CNSU privind relaxarea condițiilor de călătorie, precizând că este un lucru foarte bun pentru țara noastră. Acesta a menționat faptul că măsurile „au ajuns în concordanță cu ceea ce se întâmplă în Europa.”
„Acum măsurile s-au aliniat. Iată că România a decis ca, inclusiv la călătoriile în afara Europei, vaccinaţii să nu mai aibă nevoie de nimic altceva. În acest moment este un real avantaj pentru un vaccinat”, a spus Burcea, potrivit G4media.ro.
Călătorii vaccinaţi pot să plece oriunde
De asemenea, oficialul ANAT a declarat că persoanele imunizate împotriva coronavirusului vor putea călători oriunde, fără a mai fi nevoite să prezinte un test negativ dacă vin din țări din afara Uniunii Europene.
„Cei care sunt nevaccinaţi, care veneau din ţări din afara UE trebuiau să stea în carantină. Din momentul de faţă, dacă îşi fac testul la destinaţie, nu mai stau în carantină. În plus, perioada de carantină la întoarcere, în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile, va deveni de 5 zile din 10 zile cât era până acum”, a mai spus Alin Burcea.
Reamintim că luni, 31 ianuarie, CNSU a decis instaurarea unei carantine de cinci zile persoanelor care sosesc în România și nu prezintă un certificat digital al UE privind Covid-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală sau un test PCR negativ. Hotărârea urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 februarie 2022.
CNSU a adoptat noi măsuri privind carantina
Raed Arafat, șeful DSU, a informat că s-a eliminat terminologia pe culori privind diferenţierea statelor în funcţie de riscul epidemiologic în contextul pandemiei de COVID-19.
„Noi v-am obişnuit ca joi sau vineri să avem lista ţărilor actualizate. De azi, de la această şedinţă a Comitetului nu vom mai reveni cu lista ţărilor. Va fi o regulă generală care se aplică la toţi indiferent din ce vin. Acest lucru a fost stabilit cu colegii de la ministerul Sănătăţii”, a declarat secretarul de stat Raed Arafat.
Tot din 1 februarie, certificatul digital pentru persoanele care nu au doza a treia urmează să expire, măsura fiind aplicată deocamdată doar pentru călătorii între statele Uniunii Europene, nu și în interiorul țării noastre. Ministerul Sănătății Alexandru Rafila a declarat că o astfel de decizie urmează să fie luată de CNSU, în cazul în care situația epidemiologică o va impune.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a lansat astăzi un avertisment în direcția Rusiei, în contextul tensiunilor din ultima perioadă.
Potrivit acestuia, la nivelul NATO în continuare se dorește dezamorsarea situației pe calea dialogului, însă a punctat că, în cazul în care nu se va ajunge la o cale de mijloc, vor exista sancțiuni care „vor fi foarte severe şi vor afecta în mod dramatic situaţia economică şi financiară şi stabilitatea macro-economică a Federaţiei Ruse”.
Declarațiile vin în urma unor afirmații ale șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a arătat că Rusia își dorește relații „respectuase” cu SUA, precizând că este esențial să obțină garanții concrete pentru securitatea sa. Serghei Lavrov a declarat că o aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică ar afecta profund relațiile dintre Occident și Rusia, afirmând că Moscova va încerca „să obțină garanții juridice constrângătoare”, nu doar asigurări și angajamente politice pe hârtie.
„Federaţia Rusă are o interpretare proprie cu privire la documentele internaţionale, care consfinţesc ordinea de securitate europeană la care Federaţia Rusă este parte şi dânşii insistă pe dimensiunea indivizibilităţii securităţii în Europa, uitând să menţioneze şi partea centrală a discuţiei şi a documentelor europene în care se vorbeşte despre dreptul suveran al naţiunilor europene să-şi aleagă propriile alianţe.(…)
Nu avem o dificultate în a clarifica încă o dată justeţea argumentelor noastre. Sperăm ca această solicitare de clarificare suplimentară să fie începutul unui răspuns al Federaţiei Ruse la propunerile scrise pe care NATO le-a adresat în urmă cu câteva zile, înţelegem că la nivel de Kremlin se va lua această decizie. Deci încă o dată, încurajăm dialogul.(…) Sperăm ca Federaţia Rusă să revină la masa Consiliului NATO-Rusia, care este forumul în care cele două părţi discută, NATO şi Federaţia Rusă.
(…) Considerăm că ceea ce face Rusia la adresa Ucrainei este inacceptabil în Europa secolului 21. Revenirea la sfere de influenţe este inacceptabilă în Europa secolului 21, iar orice formă de ameninţare la adresa ţărilor NATO este totalmente intolerabilă. Dar în continuare, pentru noi, principala cale este calea diplomaţiei şi a dialogului”, a spus secretarul adjunct al NATO, citat de Mediafax.
Chiar dacă a subliniat că nu se pune problema ca NATO să intervină militar în Ucraina în cazul unui atac, dat fiind că această ţară nu este încă stat membru, Geoană a asigurat că va fi acordat în continuare sprijin politic. Există însă pârghii mai dure pe care NATO le poate lua, a avertizat acesta.
„Ceea ce nu este atât de mult în arsenalul de instrumente politico-diplomatice şi economice al NATO, dar este în puterea ţărilor aliate, inclusiv a G7, inclusiv a Uniunii Europene, este un preţ foarte sever şi imediat, pe care Federaţia Rusă l-ar avea de plătit, dacă încă o dată atacă militar Ucraina după 2014, iar aceste sancţiuni de care se vorbeşte, financiare, tehnologice, economice, politico-diplomatice vor fi foarte severe şi vor afecta în mod dramatic situaţia economică şi financiară şi stabilitatea macro-economică a Federaţiei Ruse. Sperăm să nu se ajungă acolo, sperăm ca dialogul să prevaleze”, a mai spus Geoană.
Metrorex a anunțat că va monta în cele 63 de stații ale metroului din București panouri de semnalistică Braille, pentru persoanele nevăzătoare, investiția ridicându-se la 17,5 milioane de lei.
Contractul a fost semnat luni, 31 ianuarie, fiind atribuit prin licitație deschisă în SEAP în urma depunerii ofertei Somet, cu subcontractant TIAB, a anunțat compania. Pentru stațiile unde există deja benzi speciale din ceramică pentru nevăzători sunt prevăzute completări cu panouri de semnalistică Braille, iar pentru Magistrala 5 vor fi montate panouri de informare.
România are peste 800.000 de persoane cu dizabilități
„Aşadar, panourile de semnalistică Braille vor fi montate în toate cele 63 de staţii ale metroului bucureştean: panouri de informare generală exterioare, montate în dreptul fiecărui acces în staţie; panouri de informare generală interioră, montate în vestibule; panouri de informare grupuri sanitare.
Metrorex a manifestat o preocupare constantă pentru oferirea de condiţii pentru deplasarea în siguranţă în interiorul staţiilor de metrou şi pentru creşterea mobilităţii persoanelor cu nevoi speciale”, au precizat reprezentanții companiei, potritiv spotmedia.ro.
Potrivit Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, în 2020, țara noastră avea peste 800.000 de persoane cu dizabilități, cu 20.000 mai mult decât în 2019. De asemenea, din 2006 numărul românilor încadrați în diferite grade de handicap a crescut de la an la an.
Conform legii, nevăzătorii au dreptul la un însoțitor pe care statul îl plătește cu 1.348 de lei. În țara noastră există 37.000 de astfel de însoțiori, pe care statul cheltuie în jur de 50 de milioane de lei pe lună, potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.
De asemenea, aproape 100 de milioane de lei sunt cheltuiți lunar pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap grav, adică 350 de lei pe lună pentru fiecare beneficiar.
Totodată, o treime din persoanele cu dizabilități din România sunt încadrate la handicap grav. În țara noastră sunt aproape 50.000 de nevăzători, iar pentru ei, orașele reprezintă adevărate capcane. România se numără printre cele mai neprietenoase țări din Uniunea Europeană cu persoanele cu dizabilități.
Reamintim că în ianuarie 2022, persoanele cu dizabilități au primit o indemnizație compesantorie, conform OUG 126/2021.
Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de cămătărie din Constanța îl are ca protagonist pe un lider al Alianței pentru Unitatea Romilor (AUR), fost consilier municipal la Primăria Constanța. Stelian Bărnescu a căzut victimă unui cămătar cunoscut pe plan local, pe numele său Constantin Pase, pentru o datorie făcută de fiul său, Ion Bărnescu, în anul 2008.
Datoria trebuia plătită de soția lui Stelian Barnescu, Anica. Femeia, însă, s-a stins din viață în anul 2021. Cu toate acestea, un executor judecătoresc continuă acțiunea de evacuare a vilei în care locuiește soțul defunctei și alte trei familii.
Plângerea penală împotriva unui grup format din notar, avocat, executor judecătoresc și cămătari din Constanța s-a plimbat pe la Parchetul General, DIICOT și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În ciuda dovezilor puse la dispoziție de Stelian Bărnescu, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a clasat dosarul în anul 2021, după doi ani în care a zăcut în sertarele procurorilor. În dosar, cămătarii și complicii lor erau acuzați de spălare de bani, instigare la spălare de bani în formă continuată și instigare la fals în declarații, complicitate la spălare de bani în formă continuată (în cazul avocatului, notarului și executorului).
Primul vinovat, notarul?
Concret, în plângerea penală înaintată autorităților, se face referire la fapte de natură penală comise de:
Notar public Constantin Puia, acuzat că a validat o veritabilă fraudă, în contractul de împrumut autentificat sub nr. 1669/27.10.2008;
Constantin Virgil Pase este cel care a susținut, în fața notarului public, că a împrumutat-o cu bani pe Anica Bărnescu, fosta soție a lui Stelian Bărnescu, deși a fost luată de acasă, condusă împotriva voinței ei de trei persoane – printre care Nicolae Manea și Bogdan Drugă – la notarul public Constantin Puia, acolo unde a fost obligată să semneze un contract de împrumut, fapte care constituie elemente constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzut de articolul 367 Cod Penal;
Executorul judecătoresc Vasile Deacu care ar fi încălcat prevederile art.297 Cod Penal întrucât a scos la licitație abuziv imobilul care aparține lui Bărnescu Stelian, deși acesta din urmă nu are nicio legătură cu contractul de împrumut autentificat de notarul public Ciprian Claudiu Puia.
De altfel, conform celor spuse de Stelian Bărnescu, gruparea formată din cămătari, notarul public și executorul judecătoresc a folosit aceeași practică prin care a pus mâna pe mai multe imobile din municipiul Constanța.
Acuzații grave în plângerea penală
Constantin Virgil Pase a fost acuzat, oficial, de spălare de bani, dar și de infracțiuni, în complicitate cu Ciprian Claudiu Puia, notar public care a întocmit documentele.
Nicolae Stănică, cunoscut cămătar în județul Constanța, acuzat de spălare de bani.
Bogdan Drugă, acuzat de instigare la spălare de bani în formă continuată și instigare la fals în declarații.
Nicolae Manea, acuzat de instigare la spălare de bani în formă continuată și instigare la fals în declarații.
„Mânuță”, un personaj dubios din anturajul cămătarilor, acuzat de instigare la spălare de bani în formă continuată și instigare la fals în declarații.
Vasile Deacu, executor judecătoresc, acuzat de complicitate la spălare de bani în formă continuată.
Ionel Spătaru, avocat în Baroul Constanța, acuzat de complicitate la spălare de bani în formă continuată.
Filmul unei înșelătorii de proporții
Stelian Bărnescu
Așa cum reiese din dosarul transmis autorităților, implicit instanțelor de judecată de Stelian Bărnescu, în perioada august-septembrie 2008 fiul său, Ion Bărnescu, a împrumutat o suma de bani de la cămătarul Niculae Stanică. S-a încheiat astfel, contractul de împrumut autentificat sub nr. 1532/29.09.2008 la BNP Asociați Puia Radu și Puia Ciprian-Claudiu. „Ulterior fiul meu a achitat în întregime suma împrumutată, dar i s-au cerut dobânzi în continuare, deși acestea nu au fost convenite inițial”, susține Stelian Bărnescu.
„Ulterior, în biroul notarilor publici asociați Puia Radu și Puia Ciprian Claudiu, Niculae Stănică a dat o declarație autentificată sub nr. 1668/27.10.2008 prin care arată că a primit la 27.10.2008 întreagă suma împrumutată lui Ion Bărnescu și că nu mai are nicio pretenție față de acesta. Menționez că fiul meu nu s-a aflat nici un moment în biroul notarului public, ci de față era doar Barnescu Anica.”
La aceeași dată, tot la același birou notarial, s-a autentificat contractul de împrumut nr. 1669/27.12.2008. În acest contract s-a consemnat faptul că Anica Bărnescu, fosta soție a lui Stelian Bărnescu, ar fi împrumutat de la Constantin-Virgil Pase suma de 380.000 lei echivalentul a 100.000 euro la cursul BNR din data respectivă și pe care se obligă să o restituie până la dată de 25.02.2009.
Fără să mai aștepte expirarea acestui termen, la dată de 31.01.2009 prin somația nr. 245/2009 a BEJ Vasile Deacu și Gavrilescu Alin Mihail i-a solicitat lui Anica Bărnescu să achite suma de 100.000 Euro prevăzută în contractul de împrumut 1669/2008 în termen de 15 zile împreună cu cheltuielile de executare. De asemenea, se punea în vedere acesteia că, în situația în care nu se va conforma acestei somații, imobilul proprietatea comună cu fostul ei soț, Stelian Bărnescu, din B-dul I.C.Brătianu nr. 240 va fi scos la licitație pentru recuperarea sumei respective.
Ulterior, Constantin Pase a solicitat în instanța partajarea imobilului supus executării silite întrucât acesta era coproprietatea celor doi soți Barnescu.
Judecătoria Constanța prin Sentința civilă nr. 3397/26.03.2014, a dispus atribuirea imobilului către Stelian Barnescu și obligarea acestuia la plata unei sulte de 1.435.000 lei în favoarea soției sale, fapt care s-a și întâmplat.
Practic, din acel moment, Stelian Bărnescu și casa lui nu ar mai fi trebuit să facă obiectul unei executări silite.
Instanța le-a dat dreptate cămătarilor
Prin alte acțiuni în instanță, însă, Constantin Pase și executorul judecătoresc au obținut sentințe favorabile, la Tribunalul Constanța, care îi obliga pe cei doi soți la plata unor sume uriașe, printre care taxa judiciară de timbru, suma datorată și cheltuieli de executare.
Executorul judecătoresc a reușit să pună poprire pe pensia lui Stelian Bărnescu și i-a scos casa la licitație.
Astfel, începând cu anul 2017, familia Bărnescu a trăit sub o teroare continuă, de teama să nu fie evacuați. Din păcate, toate apelurile făcute de avocatul lui Stelian Barnescu au fost respinse.
Presiunile făcute de cămătari i-au fost fatale soției sale care a decedat în anul 2021.
În tot acest timp, Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Constanța nici măcar nu i-a audiat pe cei implicați în dosar și a dat clasare dosarului.
Imobilul a fost subevaluat cu 75%
În publicația de vânzare transmisă de executorul judecătoresc Vasile Deacu se menționează că suma ce face obiectul executării silite din cele două dosare de executare conexate- 67/2017 și 147/2017 este de 682.788,67 lei la care se adaugă cheltuielile de executare de 32.282,18 lei.
Alături de publicăția de vânzare, lui Stelian Bărnescu i-a fost comunicat raportul de expertiză efectuat de către expert Dumitru Bescuca în faza de executare silită prin care valoarea imobilul, propietatea sa, din Constanța, str. I.C.Brătianu nr. 240 format din teren în suprafață de 675 mp conform acte și 725 mp conform măsurători și construcție cu destinația locuința cu regim de înălțime P+2E, a fost stabilită la suma de 1.964.400 lei din care teren în valoare de 308.050 lei și construcție în valoare de 1.656.350 lei.
Omul a contestat atât publicația de vânzare, cât și raportul de evaluare al imobilului în care suma la care s-a scos la vânzare imobilul este cu mult diminuată față de adevărată valoare a imobilului, care în dosarul de partaj a fost evaluat la suma de 2.870.000 lei.
La o dezbatere organizată de Alianța pentru Turism la Brașov, ministrul Turismului Daniel Cadariu a declarat că în următoarele două luni, economia românească ar putea funcționa la capacitate maximă dacă restricțiile impuse în pandemie vor fi ridicate. Oficialul a subliniat faptul că fără eliminarea măsurilor anti-Covid, revenirea turismului românesc va avea de suferit.
„Fără discuţie, demersul trebuie să fie comun (…) şi nu ezitaţi să mă contactaţi şi să încercăm împreună să rezolvăm lucrurile”, le-a transmis Cadariu participanţilor la dezbaterea de la Brașov, relatează G4media.
Cadariu: „Turismul trebuie să devină un domeniu strategic al economiei”
De asemenea, ministrul Cadariu a mai precizat că turismul are capacitatea de a crește foarte mult într-o perioadă foarte scurtă, dar acest lucru necesită sprijin din partea Guvernului României.
„Este promisiunea ministrului de Finanţe că vom lucra împreună la o nouă ordonanţă ca să putem cuprinde acolo toate solicitările dumneavoastră. (…) Eu chiar cred că turismul trebuie să devină o ramură, un domeniu strategic al economiei”, a mai declarat ministrul Turismului.
Totodată, Cadariu a vorbit și despre înființarea unei Organizații de management al destinației (OMD) național, precizând că în ceea ce privește OMD-urile primare, trebuie găsite soluții pentru continuarea activității acestora.
„Eu cred în ceea ce dumneavoastră sugeraţi, cereţi în ultima vreme, necesitatea unui OMD naţional. Care vor fi competenţele şi până unde se vor duce ele vom discuta, dar cred că este necesar un OMD naţional”, a mai spus ministrul Turismului.
De asemenea, potrivit sursei citate, reprezentanții industriei HoReCa au cerut Guvernului „ruperea incidenței de restricții”, în condițiile în care rata de transmitere a Omicron „nu mai este relevantă.” Totodată, în cadrul dezbaterii s-a vorbit și despre o reglementare a testării pentru depistarea Covid-19 în rândul turiștilor. Reprezentanții HoReCa au venit cu propunerea că e nevoie de o testare ulterioară intrării în țara noastră a turiștilor, și nu una anterioară sosirii.
Reamintim că la finalul lunii ianuarie 2022 se închide plata ajutoarelor de stat în valoare totală de 2,13 miliarde de lei din Schema HoReCa. Suma medie primită este de 257.222 de lei pe beneficiar.
În Schema HoReCa s-au înscris 10.185 de solicitanți care activează în industria ospitalității și turism.
Florin Cîțu a declarat luni, 31 ianuarie, despre cele două miliarde de euro pe care România le va pierde din PNRR, că toate statele membre Uniunii Europene au astfel de ajustări, iar țara noastră este victima propriului succes.
„România este victima propriului succes, pentru că am crescut mult mai rapid decât era estimat în PNRR şi sumele sunt ajustate. Sumele erau prezentate la un PIB”, a explicat Cîţu, relatează news.ro.
De asemenea, liderul PNL a mai precizat că „nu este ceva grav sau ceva dificil”, afirmând că există o procedură care va fi urmată în acest caz.
Florin Cîțu: „Trebuie să fie mulțumiți românii”
Totodată, Cîțu a fost întrebat dacă se poate face o optimizare a PNRR, despre care liderul social-democraților a vorbit în repetate rânduri. Fostul premier a spus ferm că e nevoie de un dialog în coaliție, după care urmează declarații la televizor.
„În declaraţii publice se pot spune multe lucruri şi poţi să optimizezi şi poţi face declaraţii, să îţi faci o agendă politică. Când vine vorba de lucruri concrete, încă nu am vazut nimic. Poate ar fi mai bine să discutăm înainte în coaliţie şi apoi la televizor, să vedem şi noi care sunt propuneri, eu nu ştiu nimic”, a spus liderul PNL.
Reamintim că purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, i-a cerut ministrului Vîlceanu să explice declarația prin care a anunțat că țara noastră pierde 2 miliarde de euro din finanțarea pe PNRR.
Totodată, liderul PNL a mai declarat că reforma pensiilor include toate pensiile, care vor trebui să treacă pe sistemul de constributivitate.
„Acolo, eu cred că se va rezolva şi problema acelor disfuncţionalităţi ale pensiilor speciale. Trebuie, eu am spus sâmbătă (…) că până anul viitor trebuie să avem, în trimestrul unu din 2023, legea pensiilor în vigoare şi trimestrul doi din 2023, legea salarizării. Deci este mult de muncă la Ministerul Muncii în perioada următoare”, a spus Florin Cîţu.
Președintele PNL a mai vorbit și despre campania de vaccinare în România, afirmând că va susține orice variantă care duce la creșterea numărului de persoane imunizate împotriva Covid-19.
Toți politicienii s-au lăudat cu „Planul Național de Redresare și Reziliență”(PNRR), prin care România ar trebui să primească bani pentru investiții. Însă, când vine vorba despre măsuri ferme împotriva poluării, criteriu esențial de îndeplinit pentru primirea banilor europeni, parlamentarii nu mai sunt atât de „vorbăreți”.
Comisia Europeană a pus în vedere să finalizeze Programulu Național de Control al Poluării Atmosferice, până în iunie ac. În caz contrar, nu va primi sumele pentru investiții capitale, cum sunt cele pentru transport.
Într-o țară „sufocată” de mașini, statul NU investește în transportul feroviar
Potrivit mai multor rapoarte întocmite de specialiști în mediu, în România principala cauză a poluării este proasta gestionare a deșeurilor. Ziarul de Investigații a relatat pe larg acest subiect. Puteți(re)citiAICI.
Totodată, în statul nostru nu investește în mijlocul de transport alternativ, pentru a mai reduce poluarea. Căile Ferate au rămas cele mai neglijate, deși oamenii și-ar dori să circule cu trenul.
„De la Brăila la Galați, am făcut 90 de minute! Suntem în secolul vitezei sau cum?!”
Câteva dintre mărturiile cititorilor noștri și documentele publice, consultate, întăresc afirmația noastră: statul român NU investește în transportul feroviar.
Dezastrul de la CFR: Hârtii plimbate, viteză redusă, management defectuos
Un raport de control al Premierului, dat publicității în anul în care s-a încheiat, a arătat dezastrul de la CFR SA. Viteza este redusă masivă față de ceea ce apare în acte din cauza trenurilor vechi.
„O cursă de la Brăila la Galați a durat 90 de minute! Suntem în secolul vitezei sau cum? Să nu mai spunem că trenurile arată jalnic, dacă vrei să te duci la toaletă, trebuie să te ții cu o mână de nas și cu cealaltă de ușă!”, a menționat un călător pentru Ziarul de Investigații.
Lipsă de reparații, compania a fost „pe mâna” interimarilor
„CFR SA a efectuat întreținere, reparații și reînnoiri într-un procent scăzut, fapt ce a condus la apariția unui număr mare de restricții de viteză, puncte periculoase și închiderea unor linii, afectând astfel siguranța feroviară și implicit limitarea vitezei de circulație a trenurilor în raport cu viteza planificată”, se menționează în raportul Corpului de Control.
„Elementele infrastructurii feroviare publice au scadența depășită la reînnoire, cu procente cuprinse între 35% și 92%. În acest sens, exemplificăm elementul de infrastructură feroviară publică „linii curente și directe”, în lungime desfășurată de 13.545 km, din care este scadent la reînnoire un procent de 73%, respectiv 9.829 km, în anul 2019”, a reieșit la controlul de la CFR SA.
Lipsa de coordonare și organizare a reprezentanților CFR SA au condus la o execuție bugetară deficitară. Astfel, nu s-au utlizat eficient creditelor bugetare aprobate în vederea întreținerii, reparării și/sau reînnoirii infrastructurii feroviare, mai scrie în documentul precizat.
Corpul de Control al Premierului a arătat și cum s-a declanșat și derulat de mai multe ori procedura de selecție a directorilor general și financiar, însă, de fiecare dată concursul de angajare a „ rămas în aer”
Prin urmare, termenul legal de finalizare a procedurii de selecție pentru directorul general și directorul financiar al companiei declanșată în ultimii cinci ani fost depășit cu 616 de zile. Compania a fost condusă interimar.
Electrificare de nici 50%. România așteaptă cinci miliarde de euro, bani europeni pentru CFR
România așteaptă, la acest moment, suma de cinci miliarde de euro, bani alocați prin PNRR, pentru modernizarea CFR. Datorită autorităților maghiare, tronsonul Cluj-Oradea-Bihor va fi modernizat fără niciun efort din partea României.
Mai exact, este vorba despre modernizarea tronsonului dintre Püspökladány şi Biharkeresztes, lucrare finanțată partial din fonduri europene.
Se așteaptă, astfel, ca de la 1 ianuarie 2023, trenurile să aibă o viteză de 100km/h, lucru care va fi în folosul ambelor țări, dar grație proiectelor depuse de Ungaria.
Atât în România, cât și în Ungaria, electrificarea rețelei feroviare este realizată în proporție de doar 41%.
După ședinta Consiliului Național al PSD, purtătorul de cuvânt al partidului, Radu Oprea, a precizat că așteaptă răspuns din partea ministrului Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu, cu privire la faptul că România va pierde două miliarde de euro din finanțarea prin PNRR.
„Să ne spună cum se va face acest lucru, dacă e vorba de optimizare, de o renegociere, sau poate pur şi simplu şi-a imaginat că din pixul domniei sale poate să taie de undeva. Am vrea să ştim de unde taie”, a precizat Oprea, potrivit news.ro.
Totodată, purtătorul de cuvânt al PSD a precizat că este o certitudine faptul că România va pierde cele 2 miliarde de euro.
Dan Vîlceanu: „PNRR nu se renegociază”
„Poate mai tăiem de la partea aceea de consultanţă, care e foarte mare. La momentul respectiv am atras atenţia asupra ei şi am arătat ce au lăsat miniştrii USR în PNRR, în zona de consultanţă. Poate ne uităm acolo”, a mai spus Oprea.
De asemenea, întrebat dacă pensiile din România vor crește, acesta a precizat că acest lucru este specificat în programul de guvernare, aprobat de Parlament.
„PSD rămâne consecvent şi hotărât ca aceste lucruri să se întâmple în România”, a spus senatorul.
Reamintim că în urmă cu câteva zile, Dan Vîlceanu a precizat că suma inițială alocată României, de 29,2 miliarde de euro, va scădea cu două miliarde de euro pe partea de granturi nerambursabile pentru că economia a înregistrat o performanță mai bună decât era prognozat.
Totodată, ministrul Fondurilor Europene a precizat că potrivit Regulamentului privind PNRR, regula scăderii, care ține cont de performanța economică, se aplică tuturor statelor membre Uniunii Europene. De asemenea, Vîlceanu a mai menționat că nu există niciun fel de discuție privind renegocierea PNRR.
„Cred că o spun a cincea oară şi o să o spun şi a zecea oară, dacă este nevoie. Există acel termen – 2023 – când poți face ajustări şi când poți să ai unele discuții, dar nu există niciun fel de renegociere în ceea ce privește PNRR”, a declarat Vîlceanu într-o conferință de presă.
Ludovic Orban a anunțat, luni, 31 ianuarie, înființarea grupului parlamentar al deputaților de dreapta în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor şi cu hotărârile CCR.
„Suntem 13 deputaţi. Liderul grupului parlamentar va fi Violeta Alexandru, vicelider domnul deputat Nicolae Giugea, iar secretarul grupului va fi domnul deputat Claudiu Chira. Numele grupului este grupul deputaţilor de dreapta”, a declarat Ludovic Orban, luni la Parlament.
Fostul premier a declarat că grupul va rămâne credincios promisiunilor care au fost luate de conducerea PNL în campania electorală, dar au fost trădate după ce au decis să intre la guvernare alături de PSD.
Orban: „Forța Dreptei continuă moștenirea PNL”
„Grupul nostru parlamentar este un grup care va reprezenta în Parlamentul României toți alegătorii care cred în valorile liberale și va fi unicul grup care va putea asigura reprezentarea cetățenilor români care se simt reprezentați de curentele de gândire de centru dreapta”, a precizat Orban.
De asemenea, deputata Violeta Alexandru a criticat actual Guvern, afirmând că trebuie să își asume eșecul în ceea ce privește vaccinarea. Totodată, liderul grupului deputaților de dreapta a mai spus că Executivul treubuie să prezinte un calendar clar pentru ridicarea stării de alertă.
„Vaccinarea trebuie să continue, chiar dacă guvernul a eșuat. (…) Să nu îi mai penalizeze pe cei care respectă regulile și s-au vaccinat”, a spus Violeta Alexandru.
De asemenea, deputatul Ionel Dancă a precizat luni în Parlament că Executivul trebuie să înceteze „jaful din energie pe spinarea românilor”, afirmând că soluțiile pe care le-a avansat până în prezent nu reprezintă altceva decât „praf în ochi.”
„Pur și simplu își bat joc. Românii sunt în plină iarnă jefuiți de Guvernul României, prin toate instrumentele posibile: de la creșterea nesimțită a profiturilor companiilor producătoare de energie deținută de stat, până la taxele și tarifele încasate de stat, incluse în facturile românilor la energia electrică și gaze naturale”, a declarat Dancă.
Reamintim că în decembrie 2021, Ludovic Orban a fondat partidul Forța Dreptei, după ce mai mulți parlamentari liberali au decis să părăsească PNL după formarea Guvernului cu PSD.
Conform ultimului sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 22-29 ianuarie 2022, partidul Forța Dreptei se află printre ultimele partide în preferințele românilor, cu 1,7%. Pe primul loc se află PSD, cu 34,4%, urmat de AUR (20,6) și PNL (16,6%).
Începând cu săptămâna viitoare, toate şcolile şi grădiniţele din judeţul Cluj vor trece în sistem de învăţare online. Măsura vine din cauza gradului mare de infectare cu noul coronavirus.
”Din păcate urmează două săptămâni grele, pentru noi toţi, din perspectiva infectării”, a spus ministrul Educaţiei, luni, în Parlament. Cîmpeanu a precizat că săptămâna aceasta sunt 108 şcoli, la nivel naţional, care au trecut în online, faţă de 46, săptămâna trecută.
De asemenea, ministrul a afirmat că, la nivel naţional, rata de ocupare a paturilor de spital cu pacienţi COVID este încă sut 40%.
Şcoala se mută în online: 27.000 de copii au fost infectați în doar 7 zile
”Există un singur judeţ care, dacă se păstreză trendul ascendent, şi din păcate urmează două săptămâni grele, pentru noi toţi, din perspectiva infectării. Trendul ascendent este previzibil, situaţie în care, dată fiind raportarea la ziua de joi, joi probabil că vom avea, în judeţul Cluj, toate unităţile de învăţământ, şcoli şi grădiniţe, trecute în online, începând de săptămâna următoare”, a spus Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu a luat în calcul şi situaţia din Capitală, declarând că, dacă ne raportăm la gradul de ocupare a paturilor destinate pacienţilor COVID, nu paturi ATI, Bucureştiul este la 30 şi, departe de 75%.
În ceea ce priveşte gradul de vaccinare a profesorilor, acesta este mult peste 70%. Din perspectivă numerică este cea mai mare categorie socio-profesională vaccinată. Peste 200.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ au primit vaccinul.
Grupul de Comunicare Strategică a raportat azi, 31 ianuarie, 20.131 de noi cazuri de Covid
România traversează o creștere rapidă a numărului de persoane internate în spitale. Există 901 de oameni internaţi, doar în ultimele 24 de ore. Dintre cei 881 de minori internați în total (+85 de ieri până azi), 20 sunt la ATI.
Rata de pozitivare a testelor a crescut cu cinci procente, până la 38,3% (20.131 de cazuri din 52.482 de teste).
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
