Tot mai puțini elevi din Marea Britanie mai beneficiază de prânzul școlar, din cauza creșterii explozive a prețurilor produselor alimentare. Potrivit unui studiu realizat de către Laca, organismul comercial de catering din Marea Britanie, un număr mare de şcolari resimt efectele crizei, fiind tot mai puțini capabili să plătească pentru mesele școlare. Sondajul a scos la iveală faptul că mai mult de jumătate dintre furnizorii de catering au anunțat o scădere a cererii pentru prânzul școlar, în prezent fiind efectați elevii din Anglia şi Ţara Galilor, în timp ce elevii din Scoţia şi Irlanda de Nord au intrat în vacanţă, potrivit romaniatv.net.
Potrivit sondajului realizat de către Laca, preparatele din carne de vită și pui au fost scoase din meniurile de prânz școlar din cauza creșterii prețurilor
Multe firme de catering au anunțat că inclusiv produse de bază, cum ar fi cartofii și pastele, sunt acum mai puțin folosite în meniul elevilor. Jacquie Blake, președintele național al lui Laca, a declarat că rezultatele au fost îngrijorătoare pentru autorități, finanțarea guvernamentală pentru mesele școlare gratuite (FSM) fiind necorespunzătoare în comparație cu creșterea prețurilor. „Mulți furnizori de servicii de catering din școli sunt la limită. Fără o finanțare adecvată pentru mesele școlare, cei mai vulnerabili copii vor pierde ceea ce, în unele cazuri, este singura lor masă caldă din zi”,a declarat Blake.
Acesta a precizat că serviciile de catering se străduiesc să ofere mese școlare calde și hrănitoare, lucru care devine din ce în ce mai dificil, fiind probabil să se înrăutățească în lunile următoare. Pentru prea mulți copii familiile nu își mai pot permite o masă școlară plătită, dar nu sunt eligibili pentru mese școlare gratuite, a mai declarat Jacquie Blake.
Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare nivel al inflației din ultimii 10 ani, 5,1%, ceea ce provoacă o creștere semnificativă a costului de trai pentru 2022. Banca Angliei estimează că inflația să ajungă la nivelul record de 6% în aprilie, cea mai mare valoare din ultimii 30 de ani. Se preconizează că facturile la energie se vor mări cu până la 50%. Guvernul prim-ministrului Boris Johnson este presat să găsească o soluție pentru problemele legate de costurile de trai tot mai ridicate și de creșterea facturilor.
Sigur, există din 2007 Agenția Națională de Integritate, avem și Legea 176/2010, a „integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, care prevede obligația completării declarațiilor de avere de către angajații instituțiilor publice, însă avem și „chichițe” ale legii care permit ca salariile bugetarilor să rămână secrete. Au și apărut declarații de avere în care în locul salariului încasat de la stat angajatul precizează doar „salariat”, fără să menționeze salariul încasat.
Se întâmplă asta în sectorul producției de energie electrică și gaze, domeniul în care de-a lungul anilor au fost cele mai mari majorări salariale. În 2020, câștigul mediu net în companiile energetice de stat era de peste 2.000 euro, un salariu de vis pentru angajații din domeniul privat, în care media salarială este la jumătate.
Problema salariilor de la companiile energetice ale statului a devenit mai acută în condițiile în care conducerile acestor societăți demonstrează că sunt interesate numai de profituri uriașe și salariile imense, vânzând energia la prețuri cu până la 500% mai mari decât prețul de producție. Așa s-a ajuns la facturile uriașe pe care românii trebuie să le plătească la energie și gaze, dar și la valul de scumpiri care a dus la „recordul” inflației din luna mai, de 15%, „decontat” tot de români.
Companiile energetice ale statului au dat startul la facturile uriașe la utilități și valul de scumpiri în cascadă
„Ziarul de Investigații” a publicat o analiză a modului în care prețurile de vânzare a energiei au înregistrat creșteri enorme în condițiile în care prețurile de producție au rămas cam la același nivel. Oficialii statului dau vina pe războiul din Ucraina, pe Putin. Războiul din Ucraina are ca efect o criză economică, dar nu a influențat funcționarea hidrocentralelor din România și nici n-a scumpit cărbunele utilizat de Combinatul Energetic (CE) Oltenia la producerea energiei.
Dovada este că în ianuarie 2022, când Rusia încă nu invadase Ucraina, în România energia electrică era vândută deja la prețuri care sunt și cu 500% mai mari decât prețul de producție. Spre exemplu, CE Oltenia produce energia electrică cu 400-500 lei/MWh și vinde cu 800-1.000 lei/MWh. Hidrolelectrica produce energia cu 100 lei/MWh, în urmă cu 3 ani vindea la 140 lei/MWh, iar în ianuarie 2022 vindea energia produsă de hidrocentrale cu 500 lei/MWh. S-a scumpit de 5 ori apa din Dunăre care intră în turbinele de la Porțile de Fier?!
Dacă în ianuarie 2021, prețul mediu al energiei electrice pe „piața zilei următoare” era de 284 lei/MWh, în ianuarie 2022 prețul era de 1.013 lei/MWh.
Explicația șefilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia: prețul de vânzare a energiei nu are limită maximă!
Am încercat să aflăm ce a determinat aceste scumpiri. Structura unui preț este calculată pe baza valorilor precise ale unor indicatori economici. La o firmă privată e problema patronului cum își construiește afacerea, dar la o companie a statului n-ar trebui să fie un secret cel puțin ponderea procentuală în prețul de producție a unor indicatori cum ar fi cel al materiilor prime sau al mentenanței utilajelor, ca să știm cum stau lucrurile, ce investiții ar fi necesare pentru o mai bună eficiență a activității economice a companiei statului.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, câteva detalii despre valorile lunare ale prețurilor de producție a energiei electrice în perioada iulie 2020 – ianuarie 2022 și despre structura prețului de producție al energiei electrice în funcție de principalele costuri: asigurarea materiilor prime și materialelor, mentenanța utilajelor și echipamentelor, cheltuieli salariale, investiții, etc. Am mai solicitat date referitoare la deciziile prin care au fost aprobate prețurile de vânzare a energiei în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022.
Conducerea Hidroelectrica ne-a răspuns că sunt date care țin de strategia companiei și nu pot fi făcute publice: „referitor la întrebările adresate de dvs. companiei Hidroelectrica, considerăm că transmiterea și publicarea acestor informații sunt de natură a aduce atingere principiului concurenței loiale”. Răspuns identic și de la Nuclearelectrica: „Costul de productie al SN Nuclearelectrica SA reprezintă informație cu caracter comercial și nu poate fi diseminată public”, se spune în răspunsul semnat de Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Explicația CE Oltenia pentru dublarea prețurilor de vânzare – prețul „nu are limită maximă”
Răspunsul CE Oltenia a fost foarte direct. Suntem pe o piață liberă și prețul de vânzare poate fi oricât de mare, n-are o limită maximă: „Piața de energie a fost liberalizată, iar prețul este dictat de mecanismele cererii și ofertei, fără a ține cont de prețul de producție. La ofertele de vânzare, prețul de adjudecare este obligatoriu mai mare sau cel puțin egal cu prețul propus, dar nu are limită maximă”, ne-a comunicat președintele Directoratului CE Oltenia, Daniel Burlan.
Așadar, șefii de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, consideră că pot vinde energia produsă la companiile statului la ce preț vor ei, chiar dacă aplică această politică de piață speculativă împotriva intereselor aceluiași stat, care înseamnă și spitale, școli, primării, dar și milioane de români disperați de facturile prea mari la energie și de inflația galopantă cauzată de aceste scumpiri. Asta seamănă cu replica Regelui Soare: „Statul sunt eu!”.
Când producția de energie e monopol de stat, creșterea abuzivă a prețurilor înseamnă șantaj!
Sigur, explicația conducerii CE Oltenia despre „prețul dictat de mecanismele cererii și ofertei” ar fi perfectă într-o economie concurențială, în care sunt mai mulți producători de energie și firma de distribuție sau consumatorul pot să aleagă de la cine să cumpere energia pe baza celei mai convenabile oferte.
Dar la noi nu există alternative, producția de energie e monopol de stat. Statul deține prin Ministerul Energiei 80,06% din acțiunile Hidroelectrica și 82,3% din acțiunile Nuclearelectrica, iar prin Ministerul Economiei deține 77,15% din acțiunile CE Oltenia. La Transelectrica, statul deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,6% din acțiuni. La Romgaz, statul deține prin Ministerul Energiei 70% din acțiuni. În condițiile în care producția de energie e monopol de stat și nu există alternative, consumatorul final este supus unui șantaj.
Ce salarii au bugetarii de la companiile din energie. La Nuclearelectrica, șefii „mărunți” încasează salarii de 3.500 – 4.000 de euro
Am încercat să aflăm cum stau lucrurile la una din componentele prețului de producție, cheltuielile salariale. Salariile angajaților de la companiile statului sunt publice, fiind menționate în declarațiile de avere în baza Legii 176/2010, a integrității în exercitarea funcțiilor publice. Se știe că directorii companiilor din energie au salarii de câteva mii de euro lunar. Spre exemplu, la Nuclearelectrica, directorul general, Cosmin Ghiță, are un venit anual de 414.745 lei, adică 7.000 de euro lunar. Însă tabloul real al politicii salariale din companie e oferit de veniturile salariale ale șefilor „mărunți”, adică angajații care dețin funcții de conducere.
Am verificat câteva declarații de avere. Bogdan Sasu, șef de departament, are un salariu anual de 222.652 lei, adică 18.554 lei/lunar, care înseamnă un salariu lunar de vreo 3.700 de euro. Mircea Preda, tot șef de departament, încasează anual 222.876 lei și indemnizații de membru CA de 41.868 lei. În total 264.744 lei. Lunar asta înseamnă 22.062 lei, adică 4.400 de euro.Un alt șef de departament, Valentina Dinu, are un salariu anual de 245.372 lei, care înseamnă 20.447 lei/lunar, adică un salariu lunar de 4.090 euro.
Inginerii șefi sunt mai bine plătiți. Adrian Jelev, inginer șef, încasează anual 315.406 lei, care înseamnă 26.280 lei/lunar. Salariul este de 5.256 euro. Alt inginer șef, Marian Negoescu, are un venit similar: anual 317.845 lei, 26.487 lei/lunar, adică un salariu de 5.297. euro. Directorul financiar Nuclearelectrica, Paul Ichim, încasează anual 368.129 lei, adică are un salariu lunar de 6.135 euro.
La CE Oltenia, salarii puțin mai mici. Unele dintre acestea coboară până la nivelul salariilor din economia privată
Energeticienii de la combinatul din Oltenia au salarii mai mici în comparație cu cei de la Nuclearelectrica. Spre exemplu, Adriana Popescu, șefa Direcției Financiar Contabilitate are, conform declarației nr 95/11.06.2021, un venit anual de 151.649 lei, care înseamnă 12.634 lei /lunar, adică un salariu lunar de 2.527 euro. Cătălin Stănculescu, șeful Direcției Energie are, potrivit declarației de avere nr 120/15.06.2021, un salariu anual de 159.881 lei, adică 13.323 lei/lunar, respectiv un salariu lunar de 2.646 euro. Ionel Ilie, șeful Direcției Oferte Vânzări, a precizat în declarația de avere nr 29/21.05.2021, un venit anual de 140.651 lei, care înseamnă 11.720 lei/lunar, adică un salariu lunar de 2.344 euro.
Și inginerii șefi de la CE Oltenia sunt plătiți mai prost plătiți decât cei de la Nuclearelectrica. Spre exemplu, inginerul șef Alin Bădescu a încasat, potrivit declarației de avere din 27 mai 2022, un venit anual de 107.882 lei, adică de 8.990 lei/lunar, care înseamnă un salariu lunar de 1.800 euro. Florin Dida, tot inginer șef, a avut un venit anual de 116.318 lei, respectiv de 9.690 lei/lunar, adică un salariu de 1.900 euro.
CE Oltenia are 14 unități de producție, care în schema combinatului sunt denumite „Teritoriu”. Evident, aici salariile sunt mai mici decât la „Centru”. Spre exemplu, Gheorghe Smărăndoiu, șef de departament la Direcția Minieră, a încasat 97.201 lei, care înseamnă 8.100 lei/lunar, adică un salariu de 1620 euro. Teodor Militaru, șef de atelier, a încasat anual 73.006 lei, lunar a încasat 6.083 lei, asta însemnând un salariu de 1200 euro. Roxana Ecobescu, șefă de birou, a avut un venit anual de 70.223 lei, adică un salariu lunar de 1.170 euro. Adriana Vîlceanu, contabil șef, a încasat 86.080 lei, adică 7.170 lei/lunar, deci are un salariu de 1.430 euro.
Trebuie să remarcăm că salariile de la CE Oltenia sunt mai mici decât cele de la Nuclearelectrica. Mai ales la unitățile din „Teritoriu”, sunt salarii la nivelul salariilor încasate de angajații pe funcții echivalente din economia privată.
La Hidroelectrica, angajații depun declarații de avere, dar nu menționează salariile încasate, trecând doar „salariat” sau „drepturi salariale”
Declaratie de avere în stilul „Hidroelectrica”. Soțul titular este „salariat” fără salariu, soția este „salariat” cu salariu
Supriză mare la Hidroelectrica! Șefii din companie, „persoanele cu funcții de conducere” care au obligația de a depune declarații de avere, respectă legea până la punctul „sensibil”, câți bani au încasat? În declarațiile de avere depuse sunt menționate proprietățile imobiliare pe care le dețin, activele, depozitele și creditele bancare, veniturile membrilor de familie, veniturile pe care titularul încasează din alte colaborări sau din alte surse de venit, dar nu e precizat venitul încasat în calitate de angajat al Hidrolelectrica SA.
În locul valorii venitului anual sunt trecute formulări evazive: „activitate economică”, „contract individual de muncă”, „CIM” sau „drepturi salariale”.
Spre exemplu, Sandra Maria Mihaela Damian, șef Serviciu Financiar, menționează în declarația de avere nr 58/2021, la rubrica venituri din activitatea la Hidroelectrica numai explicația „activitate economică”, fără precizarea venitului anual încasat. Aurelian Alexandru Chiriță – manager Departament SPEEH Hidroelectrica, precizează în declarația de avere nr 36/2021 la rubrica venituri din salarii doar formula „CIM”, respectiv „contract individual de muncă”, fără să spună câți bani a încasat. În declarația de avere nr 103/2021, Cristian Kameniczki – manager Departament IT&C, menționează la rubrica venituri din salarii doar „contract individual de muncă”, fără nicio sumă.
Apostol C Dan Ștefan – șef de serviciu în cadrul Hidroelectrica SA, menționează în declarația de avere nr 17/2021, la rubrica venit anual, „drepturi salariale în perioada 01.01.2020 – 30.12.2020”, fără precizarea sumelor încasate. Iar Abrudan Traian Ionel – șef Serviciu Regimuri și Prognoze în cadrul Hidroelectrica, menționează la rubrica „venituri” din declarația de avere nr 84/2021, doar cuvântul „salariat”, fără să spună ce bani a încasat „salariatul”.
Conform informațiilor pe surse, salariile angajaților Hidroelectrica sunt cam la nivelul celor de la Nuclearelectrica, adică de mai multe mii de euro. Se vede asta și din celelelalte informații din declarațiile de avere, proprități imobiliare, mașini de lux, liste de depozite bancare.
Care să fie explicația faptului că angajații Hidroelectrica au instituit regimul „top secret” în legătură cu salariile lor? O trufie a branșei „hidroenergeticienilor”, care se consideră mai superiori decât ceilalți bugetari? O jenă provocată de faptul că sunt conștienți că încasează salarii mai mari decât alți români care fac munci similare?
Agenția Națională de Integritate a aprobat secretizarea salariilor de la Hidroelectrica
Agenția Națională de Integritate a aprobat cererea Hidroelectrica și „a dispus asigurarea confidențialității angajaților Hidroelectrica”
„Ziarul de Investigații” a solicitat punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate (ANI), care garantează aplicarea Legii 176/2010, a „integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”. În opinia funcționarilor de la ANI, este perfect legal ca angajații Hidroelectrica să refuze menționarea salariilor încasate în declarațiile de avere.
Inspecția de Integritate din cadrul ANI menționează în răspunsul său articolele 17 și 20 din Codul Muncii, în care se spune că la încheierea unui contract individual de muncă poate fi prevăzută și o clauză de confidențialitate. În aceste cazuri, angajații trebuie să anexeze la declarația de avere o adeverință salarială prin care se confirmă existența clauzei de confidențialitate în contract.
În baza acestor prevederi, ANI a aprobat secretizarea salariilor încasate de cei de la Hidroelectrica: „veniturile angajaților SPEEH Hidroelectrica SA sunt acoperite de o clauză de confidențialitate, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate, în conformitate cu solicitarea adresată de SPEEH Hidroelectrica SA, respectiv în baza documentelor justificative, a dispus anonimizarea veniturilor angajaților SPEEH Hidroelectrica”, se spune în răspunsul Inspecției de Integritate din cadrul ANI.
A fost deschisă „Cutia Pandorei”. Au mai obținut secretizarea salariilor Romgaz, Transgaz, ANRE, BNR și Administrația Penitenciarelor
Odată cu aprobarea primei exceptări de la obligația trecerii în declarațiile de avere a salariilor încasate de la stat a fost deschisă o „Cutie a Pandorei”, pentru că secretizarea salariilor a devenit modă printre instituțiile publice.
Potrivit ANI, au mai obținut secretizarea salariilor Romgaz SA, Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice „Muntenia Nord” SA, Electrica Serv SA, Transelectrica SA, ANRE, Banca Naţională a României și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Încotro?
Cu siguranță că lista instituțiilor la care sunt secretizate salariile este la început de drum. Mai devreme sau mai târziu vor cere secretizarea salariilor și angajații din Justiție sau din Poliție, iar sindicatele din primării și consilii județene vor obține și ele clauza de confidențialitate în contractele de muncă. Va urma un val de secretizări a salariilor bugetarilor și toate astea vor spulbera senzația că în România există o transparență a salariilor încasate de angajații statului, care ar permite o evaluare a veniturilor încasate cu rezultatele muncii lor.
În acest context, „Agenția Națională de Integritate” va deveni o „Agenție de Inutilitate”, pentru că nu își va mai avea rostul nici în devoalarea cazurilor de incompatibilitate, care vor deveni la fel confidențiale ca salariile bugetarilor.
Practic, se prefigurează două lumi. Una a angajaților din economia liberă, care fac producție și umplu visteria bugetului de stat cu impozitele lor, cealaltă a bugetarilor, mulți ajunși în funcții publice pe șpăgi, relații sau pe baza carnetului de partid, care încasează salarii de 2-3 ori mai mari decât în economia liberă, concurențială, salarii care li cuvin dintr-un singur motiv: fac parte din „sistem”!
Zeci de persoane din mai multe județe din țară s-au trezit cu poliția la ușă, după ce au refuzat, în repetate rânduri, să îi primească pe recenzori și nici nu au completat chestionarul online, scrie știridiaspora.ro.
Din cauza că aproape 30% din populație nu figurează în datele oficiale, iar recensământul se va termina în două săptămâni, mai multe administrații locale au decis să înființeze puncte fixe unde oamenii pot să meargă să stea de vorbă cu recenzorii.
Amenzi de 3.000 de lei pentru persoanele care au refuzat să participe la recensământ
În Bihor, spre exemplu, 15 persoane au refuzat să colaboreze cu recenzorul, motiv pentru care au fost sancționate contravențional de către oamenii legii. Amenzi s-au mai dat și în județele din Botoșani și Tulcea, informează autoritățile.
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că rencenzarea decurge greu din cauza lipsei de recenzonri. Lucian Alexandrescu, expert INS și recenzor, a declarat pentru sursa citată că unii refuză recenzarea deoarece nu îi interesează deloc.
„Am întâlnit un caz, motivul nu mi s-a confirmat care e motivul pentru care se refuză, pur şi simplu mi-au zis că nu-I interesează şi şă-mi văd de treaba mea că nu vor să răspundă la nicio întrebare. Persoana a devenit foarte agresivă verbal şi mi s-a spus să plec, ca o deranjez”, a spus Lucian Alexandrescu.
Reamintim că Recensământul Populației și al Locuințelor este o acțiune reglementată la nivel național și european, iar cei care refuză să participe vor primi o amendă de până la 3.000 de lei.
Totodată, fiecare recenzor primește suma de 7,5 lei pentru completarea unui chestionar de populație și 3,5 lei pentru unul de locuință. Potrivit datelor INS, populația recenzată până pe 25 iunie a fost de 13,2 milioane de persoane, adică 69% din populația rezidentă estimată. Pe 18 iulie, recensământul populației urmează să se încheie.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2024, scrie Digi24.
Mai mulți apropiați ai fostului președinte PSD vor lansa o platformă fără orientare politică, „Proiectul România 2030”, care va reuni mai multe personalități din țară și străinătate și vor dezbate un proiect electoral pentru Geoană.
Întrebat în repetate rânduri dacă are de gând să candideze pentru funcția de președinte, Mircea Geoană a evitat să ofere un răspuns clar, în contextul în care nu își poate asuma public o eventuală candidatură la prezidențiale deoarece deține o funcție la vârful Alianței Nord-Atlantice.
Mircea Geoană are susținere internațională
În spațiul public a început să se vorbească despre revenirea lui Geoană pe scena politică românească, în special după aparițiile sale tot mai dese la conferințe și întâlniri în România.
Pe plan internațional, Geoană are o susținere consistentă. Mai mult, fostul lider social-democrat are relații bune și cu liderii tuturor partidelor aflate în Parlametnul României.
Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat că nu are de gând să candideze pentru alegerile prezidențiale din 2024 și că partidul va decide cine va fi cel care îl va prezenta în lupta pentru Palatul Cotroceni.
Până în acest moment, Alexandru Rafila este avansat ca variantă pentru Cotroceni, dar și Gabriela Firea și-ar dori să candideze pentru funcția de președinte.
În topul încrederii, Geoană ocupă primul loc, alături de Nicolae Ciucă și Alexandru Rafila.
Potrivit sursei citate, cel mai discutat scenariu în spatele ușilor închise este ca la finalul lui 2023, Jens Stoltenberg să își încheie mandatul de secretar general, iar Iohannis să fie desemnat în locul lui, fiind astfel organizate alegeri prezidențiale anticipate în România.
Liderul de la Cotroceni nu a exclus acestă ipoteză, întrebat dacă ar accepta funcția de secretar general al NATO.
„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a spus liderul de la Cotroceni.
Reamintim că din 17 iulie 2019, Mircea Geoană ocupă funcția de secretar general adjunct al NATO. Totodată, în urmă cu 13 ani, fostul lider social-democrat a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu.
Parlamentul European a cerut Comisiei să se ocupe serios de condițiile de muncă și securitate socială în materie de îngrijire la domiciliu, să facă un cadru pentru salarii adecvate și protecție socială, astfel încât să se asigure că nu există „exploatare mascată”, este anunțul pe care l-a făcut europarlamentarul Rareș Bogdan.
„Reforma” pe care o anunță fostul omul de televiziune, trimis în Parlamentul European să îi reprezinte(și) pe românii care au plecat peste hotare pentru o „viață” mai bună este tardivă, spun câteva badante din Italia, chestionate de Ziarul de Investigații. În pandemie, pentru multe dintre ele a fost „sfârșitul”, dar „Sindromul Italia” este, deja, instalat de ani buni.
„În primul rând, nu am plecat de plăcere. În România, aveam maximum 1200 de lei. Cum să crești un copil cu banii ăștia? Acum, lucrez la o familie de italieni, fac de toate: de la mâncare, curat până la rezervări de vacanțe pentru ei. Acum, îmi e bine. Dar, până să ajung n etapa asta, am fost umilită, jignită, doar pentru că sunt româncă”, ne povestește Cristina, stabilită în Udine.
Stela, în vârstă de 47 de ani, stabilită în Torino, susține că statul român nu ar trebui să-i abandoneze pe cei care lucrează în alte țări, indiferent de domeniu.
Badantă în Italia: „Ar trebui să existe o colaborare între state, altfel(…) îi interesează de banii noștri și ne cheamă ANAF-ul”
„Păi, aici(n.r. Italia) este Sindicatul, dacă ai probleme în legătură cu munca. Dar, sunt lucruri care țin și de statul român, ar trebui să existe o colaborare între țări, de la plecare până la întoarcere, căci altfel(….)îi interesează de banii noștri pe aici și ne cheamă ANAF-ul”, ne-a precizat Stela, o româncă stabilită în Italia de 14 ani.
Europarlamentarul Rareș Bogdan confirmă, prin declarația de miercuri,6 iulie ac, că la acest moment nu există „un registru” al lucrătorilor care au ales să „migreze” în state mai „bogate”. Prin urmare, dacă nu există date concrete, nu ai ce să monitorizezi și nici punct de plecare pentru politici sociale.
„Trebuie câteva standarde minime în privită timpului de lucru, plata, cazarea îngrijitorilor (să aibă cameră proprie, acces la toaletă, bucătărie, internet). De asemenea, trebuie înființate registre naționale ale furnizorilor de servicii de îngrijire, iar aceste standarde trebuie monitorizate”, explică Rareș Bogdan, pe Facebook.
Parlamentul European : Presiunea la locul de muncă, motiv de sinucidere. Ce înseamnă, de fapt, „Sindromul Italia”
Așa cum zin.ro a mai relatat, cele mai multe românce care au ales să lucreze ca îngrijitoare în Italia sau Spania simt presiunea la locul de muncă în mod acut. Jurnaliștii italieni de la Radio 24 au realizat, de asemenea, reportaje pe tema angajaților străini, în special badante și au numit generic „Sindromul Italia”, depresia celor care schimbă tot pentru câteva sute de euro în plus: casă, comunicarea în altă limbă, stil de viață pentru a se dedica persoanelor nedeplasabile sau cu afecțiuni psihice.
Este un loc de muncă la fel ca toate celelalte ar putea fi prima concluzie, însă, nefiind un cadru precis prin care să se cunoască toate drepturile și obligațiile care derivă dintr-un asemenea post, fiind o legislație pe care migranții nu o cunosc total, adaptarea nu este ușoară. Abuzurile se pot strecura ușor si, din păcate, chiar și sinuciderile în rândul acestor lucrători.
În urmă cu un an, Mirela, o badantă în vârstă de 51 de ani, și-a pus capăt zilelor. Se confrunta cu o depresie profundă, generată de stresul de la locul de muncă. Locuia în Italia de 12 ani, iar de trei ani îngrijea o bătrână din Udine, după cm informează Radio 24.
Statul român nu are nici măcar o evidență a tuturor îngrijitoarelor din UE. Ultima statistică a autorităților din România arăta că în Italia trăiesc peste un milion de români.
Comisia Europeană poate emite directive în relațiile de muncă. În acest caz, toate statele UE vor fi obligate să le aplice.
În majoritatea statelor din Europa, infectările cu Covid-19 au început să crească alarmant, iar guvernele țării au decis să ia măsuri pentru a stopa răspândirea virusului, scrie ziare.com.
Franța este „lider” când vine vorba de noi cazuri de coronavirus, peste 206 mii de infectări înregistrate în ultimele 24 de ore. Cunoscutul oraș Nisa a luat decizia de a introduce, din nou, purtarea măștii în mijloacele de transport în comun.
Chiar dacă numărul de cazuri este foarte mare, guvernul francez recomandă, pentru moment, purtarea măștii, dar primarul orașului turistic Nisa susține că în cel mai scurt timp, măsura va deveni obligatorie.
„Este clar că suntem în al şaptelea val care va creşte şi care ne conduce către o începere a şcolii în condiţii de risc ridicat”, a declarat edilul.
Europa se pregătește pentru un nou val de coronavirus
Totodată, în Cipru, autoritățile au reintrodus obligativitatea purtării măștii sanitare în spațiile închise și mijloacele de transport în comun. Decizia vine la doar o lună după ce a fost eliminată această restricție.
Ministrul Sănătății din Cipru, Michalis Hadjipantela, a anunțat că purtarea măștii sanitare în spațiile închise va intra în vigoare de vineri, 8 iulie.
Și în Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun, după ce la începutul lunii iulie, numărul cazurilor a depășit 30 de mii pe zi. Totodată, în Spania, măștile sunt necesare în toate unitățile sanitare, chiar și în farmacii și în mijloacele de transport în comun.
De altfel, în Grecia, cine nu poartă mască în spațiile aglomerate poate fi amendat cu până la 300 de euro.
În România, numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat, dar pentru moment nu au fost impuse noi restricții pentru diminuarea răspândirii virusului. Ieri, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că țara noastră va trece peste acest nou val de Covid fără restricții, recomandând populației să poartă masca de protecție în spațiile aglomerate.
„Eu mizez pe un parteneriat cu populația, pe înțelegere, sunt convins că persoanele la risc vor utiliza masca pentru propria protecție”, a spus Alexandru Rafila.
Un însoțitor de zbor de la compania aeriană Lufthansa a vorbit despre condițiile dezastruoase în care se află compania. Angajatul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a declarat pentru Insider că în cei 11 ani de când lucrează la companie nu a experimentat un asemenea haos cum este acum.
El a declarat că Lufthansa se va prăbuși asemenea unui castel de cărți de joc, iar problemele nu vor fi rezolvate prea ușor. În timpul pandemiei, compania a decis să facă reduceri mari de personal, iar acum, după ce restricțiile din toate țările au fost ridicate, problema delicată este numărul de angajați în minus.
Mai mult, unii însoțitori de zbor nu au licențe valabile din cauza că Lufthansa a decis să suspende cursurile anuale de perfecționare ale angajaților. Cursul implică și revizuirea noilor reglementări de siguranță privind evacuările sau caracteristicile specifice ale aeronavelor.
Volumul mare de muncă îi surmenează pe angajați
Totodată, însoțitorul de zbor a vorbit și despre gărzile la care este supus, când cineva devine brusc indisponibil.
„În trecut, a fi de gardă nu însemna neapărat că e nevoie de tine; a fost mai mult o măsură de precauție. În aceste zile, pot fi 100% sigur că voi primi un telefon în care să mi se spună că trebuie să țin locul cuiva. Problema continuă: nici măcar nu mă pot baza pe zborurile pe care Lufthansa mi le atribuie în avans. Urc deseori în primul avion dimineața, dar nu știu care va fi ultimul meu zbor, unde va merge sau cât timp va trebui să stau acolo”, a declarat angajatul de la compania Lufthansa.
Totodată, însoțitorul de zbor a mai mărturisit că din cauza lipsei de personal există probleme serioase și la serviciile la bord, cum ar fi cateringul: ori nu nu este mâncare suficientă, ori nu este deloc.
„Situația mă înfurie și mă întristează în același timp. Ca însoțitor de bord, îmi place munca mea, dar este insuportabil să văd o companie atât de renumită eșuând din cauza deciziilor proaste luate de conducere”, a concluzionat angajatul Lufthansa.
Reprezentanții companiei au declarat pentru Insider că se caută personal suplimentar pentru ca pasagerii să nu se mai confrunte cu probleme. Grevele, evenimentele meteorologice și, în special, o rată crescută de infectare cu COVID-19 au creat și menținut tensiunile, a transmis compania aeriană.
De asemenea, Lufthansa a mai anunțat că anularea zborurilor și numărul de infectări cu Covid-19 au fost motivele principale pentru care au avut loc modificări.
Un bărbat din localitatea Gătaia, județul Timiș, a explicat motivul halucinant pentru care a incendiat un întreg lan de grâu.
Cel care a pornit focul a fost deja reținut de poliție și a recunoscut fapta, arată Radio Eco Natura.
Întregul lan de grâu a luat foc, provocând o perdea de fum pe linia orizontului
Important de menționat este faptul că, de la o oră la alta, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Timiș este anunțat de incendii de vegetație, fie că vorbim despre incendii care au izbucnit din cauza căldurii, fie din alte motive, mai precizează sursa citată.
De asemenea, în județul Constanța, aproximativ 23 de hectare cu vegetaţie uscată au fost cuprinse de flăcări.
”A fost afectată şi o casă din satul Cloşca”, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea.
Un alt incendiu a cuprins astăzi, 6 iulie, o hală din Bihor. Pompierii au adus un container Abroll
Mai multe echipaje de pompieri au acționat cu patru autospeciale de apă și spumă, și un container tip Abroll.
La sosirea pompierilor, incendiul se manifesta violent pe o suprafață de peste 300 de metri pătrați, unde erau depozitate cantități mari de material lemnos și utilaje de prelucrare a lemnului, precizează Știrile Pro TV.
Echipajele au reușit să stingă flăcările, în mai puțin de o oră, în ciuda vântului puternic.
Primarul Sectorului 6 al Municipiului București, Ciprian Ciucu, a fost sancționat pe persoană fizică de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), în legătură cu două certificate de urbanism pentru construirea unor blocuri în Parcul Grozăvești.
Informația a fost făcută publică chiar de Ciucu, acesta explicând pe Faceboook că a primit două amenzi, în valoare totală de 10.000 de lei, deoarece a refuzat să prelungească cele două certificate de urbanism.
În comentarii, Ciucu lasă să se înțeleagă că va contesta în instanță sancțiunile primite, în condițiile în care „pentru mine este important să am dreptatea și pe dumneavoastră de partea mea”.
Postarea edilului din Sectorul 6 se încheie ușor dramatic: „Dedic aceste rânduri contestatarilor mei (puțini, ce-i drept) din cartierul Grozăvești pentru al căror drept la urbanism de calitate lupt, nu de ieri de azi, ci de doi ani de zile”.
„Ceva frumos: am fost amendat cu 10.000 de lei. Inspectoratul de Stat pentru Construcții mi-a ars două amenzi pentru că nu am prelungit/ reînnoit două certificate de urbanism care ar permite construirea unor turnuri în Parcul Grozăvești.
Informații de context: Fosta administrația a emis două certificate de urbanism pentru construirea în parcul Grozăvești a unor blocuri cu 20+ de etaje. Deoarece PUZ-ul în baza căruia au fost emise a fost anulat definitiv în instanță (unul dintre motive fiind chiar schimbarea regimului de construire în Parcul Grozăvești), mi se pare aiurea să fiu obligat să prelungesc certificatele de urbanism emise în baza PUZ-ului anulat. În interpretarea ISC a Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, deoarece procesul de autorizare a fost inițiat anterior anulării PUZ-ului Sectorului 6, aș fi obligat să emit automat prelungirea. Apoi, ar urma, automat să fiu obligat să emit autorizația de construire.
Acum, am spus-o repetat: eu voi proteja interesul public, spațiul verde, urbanismul de calitate cu toate forțele mele. Răul a fost deja făcut în multe situații iar în capul meu se sparg PUZ-uri și PUD-uri votate iresponsabil în mandatele anterioare. Sunt multe. Până acum am păzit ce am putut păzi, de acum vor începe să vină după mine”.
Actualizare- Liderii PSD au votat în unanimitate pentru propunerea lui Petre Daea la ministerul Agriculturii.
Știrea actuală– Petre Daea va fi, cel mai probabil, din nou ministru la Agricultură.
Surse politice citate de G4Media au confirmat că decizia a fost discutată și votată într-o ședință a PSD, iar mai departe, acesta va fi nominalizat pentru ocuparea portofoliului de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Petre Daea ar urma să îi ia locul fostului său coleg din PSD, Adian Chesnoiu, care a făcut un pas în spate după ce a Direcția Națională Anticorupție a cerut ridicarea imunității în legătură cu presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni).
A doua zi, Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru iar ulterior s-a autosuspendat din partid, chiar dacă a susținut că nu este vinovat de acuzațiile aduse de DNA, în legătură cu trucarea unui concurs de angajare.
În ceea ce îl privește pe Petre Daea, acesta a mai ocupat, în trecut, funcția de ministrul al Agriculturii, în intervalul ianuarie 2017 și 4 noiembrie 2019.
În acest moment, viceprim-ministrul Sorin Grindeanu, ministr al Transporturilor și Infrastructurii, este cel care deține interimar și funcția de ministr al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că România nu se află în situația de a rămâne fără apă potabilă, chiar dacă multe lacuri de acumulare sunt la un nivel de umplere de 58%, relatează ecopolitic.ro.
Oficialul maghiar a mai spus că apa potabileă este, poate, cea mai valoroasă resursă.
„În spatele asigurării apei potabile sunt investiţii, sunt cheltuieli. Chiar dacă la buzunar nu ne afectează dacă udăm grădina în fiecare dimineaţă. Rezerva de apă este probabil cea mai importantă resursă de care dispunem în momentul de faţă”, a declarat ministrul.
România, între secetă extremă și furtuni
Tanczos Barna a reamintit că fenomenele extreme, cum ar fi grindina, dăunează culturilor agricole.
„(…) Tocmai de aceea trebuie să fim foarte precauţi. Și responsabili în această perioadă cu privire la modul cum utilizăm apa potabilă”, a subliniat el.
Reamintim că rezerva de apă din țara noastră este astăzi de 3,45 miliarde de metri cubi în cele 40 de lacuri de acumulare administrate de ANAR și SPEEH Hidroelectrica SA.
Cu toate acestea, peste 100 de localități din județele Botoșani, Galaţi, Bacău, Neamţ, Vrancea, Cluj şi Argeş sunt afectate de secetă.
De exemplu, în localitățile Gurba, Șicula și Chereluș, județul Arad, apa potabilă va fi restricționată, furnizarea fiind întreruptă între orele 09:00 – 12:00 şi 18:00- 21:00.
Compania de Apă Arad reaminteşte utilizatorilor că, în special în perioadele secetoase, apa trebuie folosită cu responsabilitate. Strict pentru consum propriu şi în scop menajer.
Pentru a stopa valul de căldură ce a cuprins toată țara, un primar din județul Galați a apelat la la un sobor de preoți. Ei, alături de alți credincioși, s-au rugat pentru ploaie, în mijlocul unui lan de floarea soarelui.
Edilul a scris, pe o rețea de socializare, că din cauza temperaturilor ridicate, pășunile și culturile au fost puternic afectate.
Marian Iorga, fost inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Călărași până în urmă cu un an, a fost trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență, în formă continuată, fapte comise în anii 2017 – 2018.
Ancheta împotriva sa a demarat în iulie anul trecut, când acesta a și fost schimbat din funcție, după ce Direcția Națională Anticorupție comunica faptul că Iorga era inculpat și că fusese pus sub control judiciar pe o durată de 60 de zile.
Acum, Iorga a fost trimis în judecată în stare de libertate, însă controlul judiciar impus anul trecut s-a prelungit luni bune, ca și interdicțiile: nu avea voie să părăsească țara și să comunice, direct sau indirect, pe vreo cale, cu anumite persoane.
Fostul șef al IPJ Călărași este acuzat că, prin prisma funcție pe care o avea, a solicitat în mai multe rânduri favoruri, în schimbul promisiunii că va rezolva dosare.
Deși de-a lungul timpului au existat mai multe zvonuri că Iorga ar fi fost implicat și în alte fapte legate de funcția sa de conducere, în rechizitoriu procurorii anticorupție fac vorbire despre faptul că a primit un ceas, dar și că o făcea pe „samsarul” de mașini.
„La data de 29 aprilie 2017, inculpatul Iorga Marian, în funcția de inspector șef al I.P.J. Călărași, ar fi primit un ceas de lux în valoare de 4.350 lei, de la un om de afaceri, în legătură cu soluționarea favorabilă a unei sesizări pe care persoana respectivă o formulase anterior.
În perioada februarie 2017 – august 2018, inculpatul Iorga Marian, în aceeași calitate, ar fi pretins unor oameni de afaceri să accepte achiziționarea, la prețuri supraevaluate, a unor autoturisme pe care inculpatul le avea în proprietate sau pe care acesta urma să le achiziționeze.
În schimbul acestor „servicii”, inculpatul le-ar fi promis că își va folosi influența asupra unor subordonați care aveau în lucru cauze penale sau petiții ce-i priveau pe oamenii de afaceri, pentru ca aceștia să le soluționeze favorabil sau să urgenteze efectuarea unor acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu.
În acest context, inculpatul ar fi obținut de pe urma a trei „tranzacții” efectuate în condițiile de mai sus, suma totală de 4.000 euro. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii”, se arată într-un comunicat DNA.
Anchetă finalizată în dosarul fostului primar Marian Vanghelie legat de activitatea Economat Sector 5.Nici nu a durat mult, dat fiind că, în urmă cu...
Premier tehnocrat - pare să fie principala calitate a potențialului viitor șef al Guvernului, varianta aceasta fiind tot mai des adusă în discuție.
Până și...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
