Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au întocmit rechizitoriul în cazul ex-ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Ionuț Chesnoiu, acesta fiind trimis astăzi în judecată alături de alte cinci persoane, pentru fapte de corupție legate de măsluirea unor concursuri pentru angajare.
În prezent simplu deputat, Chesnoiu va fi judecat pentru infracțiuni presupus a fi fost comise în vremea în care conducea Ministerul Agriculturii, din fruntea căruia de altfel și-a dat demisia „de onoare” după ce DNA a anunțat că îl are în vizor.
Concret, procurorii anticorupție îl acuză de patru infracțiuni de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite – sub forma participației improprii, dar și de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Asupra acestor acuzații trebuie să se aplece judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, acolo unde va fi judecat dosarul, și unde de asemenea trebuie să se decidă asupra menținerii măsurii sechestrului asigurator asupra sumei de 50.995 lei, pusă la dispoziție de către Chesnoiu. Suma, detaliază procurorii DNA, reprezintă prejudiciul cu care s-a constituit în dosar Ministerul Agriculturii, respectiv salariile obținute în mod nejustificat de o persoană angajată pe „ochi frumoși” în minister ca șef serviciu.
Alături de Chesnoiu, inculpați în dosar sunt și trei angajați din MADR, precum și un fost angajat al Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, dar și vicepreședintele PSD Dâmbovița, care este totodată și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița, patru dintre aceștia fiind beneficiari ai influenței ministrului.
Din ce precizează DNA, directorul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii – Andrei Cristian Răducan – va fi judecat pentru patru infracțiuni de complicitate la infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, în timp ce fostul șef serviciu de aici Aurel Sandu, fostul consilier clasa I Mihai Cosmin Corobea, fostul director executiv adjunct gradul II la Direcția pentru Agricultură Județeană Arad Mihai Pârv și vicepreședintele PSD Dâmbovița/ consilier județean Cătălin Ionuț Lăscaie vor fi judecați pentru folosire, în orice mod, direct, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite.
„În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.
Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații “agreați”, respectiv Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț. După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, inculpatul Lăscaie Cătălin Ionuț ar fi fost respins la proba interviului.
De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care acesta nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând, în perioada ocupării funcției, venituri salariale în valoare de 50.995 lei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă cu suma menționată mai sus, în vederea recuperării cheltuielilor salariale efectuate pentru inculpatul Sandu Aurel cât timp acesta a ocupat funcția de șef serviciu”, precizează DNA într-un comunicat.
Ministrul Gabriela Firea a anunțat că peste 620 milioane de lei pentru copiii, tinerii și familiile din România au fost solicitate, fiind aprobate sumele necesare pentru continuarea proiectelor pe care le-a inițiat anul acesta și pentru altele noi.
Gabriela Firea: Am avut tot sprijinul politic pentru bugetul de anul viitor.
Gabriela Firea consideră acest lucru o reușită importantă și le mulțumeste liderilor coaliției de guvernare – Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și a Partidul Social Democrat, Nicolae Ionel Ciucă, primul-ministru și președintele PNL, Kelemen Hunor, vicepremier și președinte UDMR , că au înțeles nevoia acestor proiecte, mai ales când trecem prin aceste momente grele din punct de vedere social și economic.
” Îi mulțumesc, de asemenea, colegului din Guvern, Adrian Câciu – ministrul Finanțelor că a găsit resursele pentru toate programele din 2023. Contez pe susținerea colegilor parlamentari și le mulțumesc anticipat pentru votul pe care-l vor da cu gândul la copii, tineri și familii. Anul acesta am avut cel mai mic buget dintre toate ministerele, puțin peste 86 de milioane de lei. Am avut consens politic în tot acest an, au fost aprobate proiecte foarte importante și pentru care, iată, s-au găsit resursele necesare.”, a transmis Gabriela Firea, pe pagina de Facebook.
Potrivit ministrului Familiei, în 2023, bugetul va merge către programul de creștere a natalității, programele de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată, realizarea celor 150 de centre de zi pentru copii sau către înființarea direcțiilor de familie și tineret.
Concret, din bugetul estimat la peste 620 de milioane de lei, aproape 92% merge către proiecte și doar circa 8% către funcționarea ministerului și a instituțiilor subordonate. Cele mai importante sume din buget vor merge către: 208 milioane de lei merg către rețeaua celor 150 de centre de zi pentru copii în situații vulnerabile, proiect asumat în PNRR. 150 milioane de lei reprezintă sprijinul financiar acordat cuplurilor sau persoanelor singure în programul pentru creșterea natalității. 100 milioane de lei sunt destinați preluării și operaționalizării în anul 2023 a Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret. Suma include cheltuielile de personal, bunuri și servicii, acțiuni de tineret și studențești, tabere de tineret și studențești, precum și cheltuieli de capital.
Gabriela Firea: 50 milioane de lei pentru programele derulate de ANPDCA și ANES din fonduri externe nerambursabile (programele pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, sistemul informatic național pentru sistemul de protecție al copiilor etc.).
47 milioane de lei reprezintă valoarea dobânzilor, a cheltuielilor cu comisioanele de analiză, precum şi a cheltuielilor cu comisioanele de gestiune a garanțiilor de stat aferente Programelor de creditare „Student Invest” și „Family Start”. 6,5 milioane de lei reprezintă finanțarea proiectelor, acțiunilor și taberelor, lucrărilor de cercetare și finanțarea concursurilor de proiecte de tineret. 5,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de capital aferente aparatului central al MFTES, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. 331.000 de lei pentru contribuțiile și cotizațiile anuale la organismele internaționale din care România face parte, prin MFTES. Pentru funcționarea ministerului, însemnând salariile angajaților, întreținerea și funcționarea structurii centrale, ANPDCA și ANES au fost prevăzuți în buget puțin peste 50 de milioane de lei.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a început să își mai tempereze din entuziasmul legat de certitudinea intrării României în Spațiul Schengen, după semnale care vin din partea Austriei.
În ultimele zile, mai mulți oficiali austrieci au transmis că România nu este binevenită în acest spațiu, motiv pentru care prim vice-președintele PNL a răbufnit și a criticat faptul că politica internă din această țară ar fi de fapt motivul pentru care suntem ținuți „la ușă”.
Realitatea pare a fi că, în ciuda încrederii pe care o afișează unii politiceni din România vizavi de primirea noastră în Spațiul Schengen, lucrurile sunt încă se pare departe de a fi clare. Austria se pare că este singurul stat membru al Uniunii Europene care se mai opune intrării României în Schengen. Ministrul de Interne austriac, Gerhard Kartner, a făcut sâmbătă o nouă declarație prin care respinge intrarea României și a Bulgariei în Schengen, acesta punctând că, pentru țara sa, momentan, are sens doar includerea Croației în spațiul european de liberă circulație.
Totodată, cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat că „nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România”, făcând referire la „75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria” care „au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”.
Or ieri, într-o intervenție la B1 TV, eurodeputatul Rareș Bogdan a arătat că cifra avansată este nereală:
„Presa de la Viena spune că motivele invocate de cancelar și ministrul de Interne țin strict de retorica electorală și sunt false și pun într-o situație complicată o țară parteneră, în care se află companii din Austria. (…)
Sigur că e stupefiantă, chiar revoltătoare atitudinea Austriei. Problemele interne ale unui stat, fie ele și legate de chestiuni electorale, nu trebuie să afecteze coeziunea europeană și interesele unui stat. Dacă Austria continuă cu aceeași poziție, e o jignire la adresa poporului român și României.
Noi considerăm Austria ca o țară prietenă, dar (…) invocarea faptului că prin România ar fi ajuns 75.000 de refugiați din cei 112.000 care au ajuns în Austria e complet falsă. (…)
Problema nu e doar a României, e o problemă a coeziunii europene, a UE”, a opinat Rareș Bogdan.
De aproape două luni, adică din momentul în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție de susținere a aderării României la Schengen, politicienii noștri se întrec în declarații, cele mai multe pline de speranță privind acest deziderat. Indiferent de speranțele afișate pe plan local, votul pentru aderarea României la spațiul Schengen va avea loc însă în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8-9 decembrie, când toate țările din UE trebuie să fie în acord complet.
Comisia Europeană a anunțat ieri primii studenți care au fost selectați din întreg spațiul european pentru a fi tineri observatori la evaluările din cadrul programului Orizont Europa.
După cum se explică pe pagina oficială, Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, durata fiind 2021 – 2027.
Și, pentru a fi observatori, tinerii masteranzi din UE și-au depus candidaturile, după această primă selecție fiind aleși 51 de studenți, printre care și Bianca-Cezara Archip, o tânără din România, studentă la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.
Potrivit unui comunicat, dintre tinerii observatori selectați 59% sunt femei, iar 41% bărbați, în total fiind vorba despre douăsprezece evaluări diferite din 2022. Tot aici se detaliază că aceștia studiază la 47 de universități diferite din Uniunea Europeană, respectiv Spania, Franța, Italia, Austria, Germania, Suedia, Portugalia, Irlanda, România, Danemarca, Ungaria, Finlanda, Cehia, Croația, Țările de Jos, Belgia, Cipru și Grecia, iar cererea de candidaturi este deschisă până la 21 decembrie 2022.
„Studenți la masterat din universități din întreaga Europă s-au alăturat inițiativei de a asista la evaluarea solidă și imparțială a propunerilor din cadrul programului UE de cercetare și inovare și al Fondului de Cercetare pentru Cărbune și Oțel.
Lansată la 1 aprilie 2022, această oportunitate unică este oferită în cadrul inițiativei pentru tineret din 2022 privind cererile de propuneri specifice programului Orizont Europa. Este una dintre inițiativele emblematice ale Anului european al tineretului, care urmărește să sprijine tinerii să profite de oportunități care le pot stimula dezvoltarea personală și profesională.
Își pot depune candidatura studenții înscriși în prezent la un program de masterat, în orice domeniu, la o universitate dintr-un stat membru al UE. Masteranzii care provin din medii defavorizate și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate sunt încurajați în mod special să își depună candidatura”, se mai arată în comunicat.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că își menține părerea că pe data de 8 decembrie România va intra în spațiul Schengen. Liderul PSD nu crede că Austria „se poate opune pe nedrept” intrării României. „Sunt ferm convins că vor fi discuții până în ultima clipă. Și eu comunic cu domnul prim-ministru. O să am și astăzi o discuție. Haideți să vorbim pe 8 decembrie”, le-a declarat liderul PSD, potrivit digi24.ro.
„Eu îmi mențin părerea că pe data de 8 decembrie vom intra în spațiul Schengen și nu cred că un alt stat al UE cum e Austria se poate opune pe nedrept intrării României în Schengen”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Austria este singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen, după ce guvernul olandez a anunțat vineri că Parlamentul de la Haga își va da acordul pentru accederea României și Croației. Ministrul de interne austriac, Gerhard Kartner, a făcut sâmbătă o nouă declarație prin care respinge intrarea României și a Bulgariei în Schengen. Într-un interviu pentru publicația „Kurier”, ministrul de interne a spus că pentru țara sa, momentan, are sens doar includerea Croației în spațiul european de liberă circulație.
Potrivit lui Gerhard Kartner, românii și bulgarii ar avea în continuare probleme cu protecția frontierelor externe, respingerea solicitanților de azil și distribuirea acestora, numărul de migranți ilegali prinși la frontierele Austriei scăzând puternic în cursul lunii noiembrie.
Acesta s-a opus puternic în ultimele două săptămâni aderării României la Schengen pe motiv că ar fi permis trecerea migranților, transmite radioul public austriac. Ambasadorul Emil Hurezeanu explică faptul că procentul de 40% migrație ilegală în Austria, invocat de guvernul de la Viena face parte dintr-un sondaj cu un eșantion mic, care nu reflectă situația reală. Emil Hurezeanu afirmă că în ultima perioadă raporturile dintre cele două ministere de Interne din Austria și România au fost dintre cele mai bune, miniștrii felicitând-se în mai multe rânduri pentru colaborare și rezultate.
Peste 300 de angajaţi de la Rafinăria Petromidia protestează, marţi, în semn de nemulţumire față de amânarea negocierilor pentru creşterile salariale. Muncitorii refuză să mai intre la muncă până când nu vor primi un răspuns din partea conducerii, activitatea rafinăriei nefiind afectată de protestul spontan, potrivit digi24.ro.
Angajații s-au adunat pe platoul din fața administrației rafinăriei Rompetrol Petromidia din Năvodari, la terminarea turei de noapte.
Printre revendicările protestatarilor se află creșterea salariilor începând din luna decembrie, condiții mai bune de muncă și încadrarea în grupa de muncă superioară care le-ar permite să iasă mai repede la pensie.„Suntem în negocierea salarială din luna septembrie, am încheiat negocierea contractului colectiv de muncă, dar nu s-a finalizat creșterea salarială. Am cerut o creștere salarială de 1.500 de lei, deocamdată nu sunt mandatați să finalizeze negocierile și dau acum o primă de 3.000 de lei și negociem prin februarie, dar oamenii nu acceptă așa ceva”, a declarat liderul sindical de la Petromidia, Petre Tancă.
Angajații sunt nemulțumiți de faptul că reprezentanții conducerii resping negocierea cu liderii sindicatului, care au cerut majorarea drepturilor salariale. Ei cer ca creșterile să fie aplicate direct din luna decembrie.
Liderul de sindicat Petre Tancă, a precizat că nu ştie durata acestui protest. “Nu ştiu cât va dura, depinde de administratie să vină cu un răspuns. Acesta este respectul lor pentru salariaţii care fac producţie. Nu avem niciun semnal din partea conducerii”, a mai declarat Petre Tancău.
Sindicalistul a spus că oamenii au venituri de aproximativ 3.000 de lei, bani despre care afirmă că sunt puțini pentru a întreține o familie. Potrivit acestuia, munca este una dificilă și periculoasă, el făcând referire la evenimentele care pot avea loc în timpul activității.
Potrivit unei modificări legislative din Austria, șoferilor prinși cu viteză excesivă li se confiscă mașinile. În funcție de viteză, mașina poate fi confiscată pentru două săptămâni sau definitiv. Modificarea legislației anunțată de coaliția de guvernare a conservatorilor și a Partidului Verzilor, urmărește înăsprirea regulilor rutiere în Austria, similar cu cele din Germania și Elveția, potrivit ziare.com.
Autoritățile locale spun că încearcă să țină sub control cursele ilegale pe stradă și cazurile în care șoferii circulă cu viteză extrem de mare, care se soldează deseori cu decesesele unor oameni nevinovați
„La vitezele despre care vorbim aici, nimeni nu deține pe deplin controlul vehiculului său. Mașina devine o armă incontrolabilă și un pericol pentru oameni complet nevinovați”, a declarat ministrul Transporturilor, Leonore Gewessler, reprezentantul Partidului Verzilor, în cadrul unei conferințe de presă în care a prezentat planul. Potrivit noii legislații, oricine persoană care este prinsă conducând cu 60 km pe oră peste limita de viteză în localități, care este de obicei de până la 50 km/h sau cu 70 km/h peste limita de viteză în afara localității, unde limita este de până la 130 km/h, va avea mașina confiscată până la două săptămâni, potrivit planului guvernului.
Șoferilor care sunt prinși de mai multe ori că au condus cu viteză excesivă sau au circulat excesiv de repede, cu peste 80 km/h peste limita peste limita de viteză în localitate sau cu peste 90 km/h peste limita de viteză în afara localitățiii, li se va confisca mașina definitiv și va fi scoasă la licitație, a spus Leonore Gewessler.
Cel mai recent plan se adaugă măsurilor introduse anul trecut care au au prelungit perioada pentru care șoferii rămân fără permis dacă conduc cu viteză și viteză extrem de mare. „Cel care nu mai are mașină nu mai poate accelera. Tocmai de aceea această măsură are atât de mult un succes în alte țări – pentru că lovește acolo unde doare și protejează populația generală”, a spus Leonore Gewessler, adăugând că, deși măsurile au fost dure, erau necesare.
Lucian Romașcanu, ministru al Culturii și totodată președinte al PSD Buzău, îi răspunde primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, după ce aceasta l-a acuzat că nu este interesat de soarta unei clădiri – monument istoric.
Armand a devenit subit foarte îngrijorată de soarta Casei Miclescu, de pe Bulevardul Kiseleff și, în sitlul caracteristic, a început să arunce cu săgeți, de această dată înspre ministrul Romașcanu.
Într-o postare de pe Facebook, Clotilde Armand vrea să convingă că ministerul condus de Romașcanu și implicit acesta din urmă ar dori ca monumentul istoric să fie scos din listă, aparent având în sprijinul afirmațiilor o adresă, care însă nu spune nici pe departe ceea ce descrie „șefa” Sectorului 1.
În replică, Romașcanu a explicat pentru Agerpres că ministerul pe care îl conduce este interesat de soarta imobilului în cauză. Însă, așa cum scrie și Armand, casa este obiectul unui litigiu, iar lucrurile sunt ușor mai complicate, mai ales că primarul Sectorului 1 nu a făcut niciun demers real din cele clamate.
Și, mai mult decât atât, nu știe sau nu vrea să știe că demersurile țin inclusiv de Primăria Capitalei, așa că, avertizează Romașcanu, „ar fi de dorit ca doamna primar să iniţieze o comunicare constructivă cu domnul primar general al Capitalei, Nicuşor Dan, colegul său, pentru a evita posibilitatea de a fi considerată incompetentă sau răuvoitoare, în contextul în care Ministerul Culturii a emis Avizul nr. 102/Ex./2019, pentru iniţierea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, iar PMB este în acest moment în măsură să efectueze exproprierea”.
„Trec aproape zilnic pe lângă Casa Miclescu din Bd. Kiseleff. Și de fiecare dată îmi promit că nu voi lăsa să dispară. Din 2015 mă lupt să salvez această bijuterie a arhitecturii neoromânești. Și n-am stat degeaba. Am declanșat procedurile pentru exproprierea acestui imobil pentru cauză de utilitate publică. Deși Ministerul Culturii a dat inițial, în 2019, acest aviz, la solicitarea Primăriei Capitalei, în prezent blochează această procedură.
Actualii proprietari au deschis și un proces în care cer declasarea imobilului și radierea din Lista Monumentelor Istorice. Au câștigat în primă instanță, la Curtea de Apel Ploiești, după ce procesul a fost strămutat din București, dar cazul este pe rol la Înalta Curte, în faza de recurs. Interesele imobiliare sunt uriașe pe Bd. Kiseleff.Iar lucrurile s-au oprit la Ministerul Culturii, minister condus de dl. Lucian Romașcanu. Pentru o asemenea procedură este nevoie de un aviz al ministerului Culturii și dl. Romașcanu ne spune că nu ne dă aviz fiindcă el consideră că nu e un monument istoric iar salvarea acestuia nu este de interes local și național. Da, ați citit foarte bine. Eu am recitit de mai multe ori pentru că nu-mi vine să cred.
Probabil că dacă s-ar fi construit un complex rezidențial în locul Casei Miclescu n-ar fi întârziat un asemenea aviz. Rar mi-a fost dat să citesc un răspuns oficial umplut cu atâta ignoranță și nepăsare față de moștenirea culturală și patrimoniul țării. Așa arată respectul PSD față de ce au construit înaintașii noștri. Și știți ce este mai dureros? Că nu-i costă nimic pe actualii guvernanți ca să salveze un asemenea edificiu. E gratis! Este nevoie doar de voință, perseverență și mai ales multă iubire față memoria și zestrea culturală. Eu voi continua să lupt până când am să salvez Casa Miclescu.Vă las pe voi să citiți ce spune ministerul Culturii prin dl. ministru Romașcanu și în interesul cui vine un asemenea răspuns”, scria pe Facebook Armand în urmă cu câteva zile.
În replica oferită prin intermediul Agerpres, Lucian Romașcanu subliniază însă că primarul Sectorului 1 este „off topic” cam în toată postarea și că, totul este „scos din context”.
„Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes naţional, de consiliile judeţene pentru cele de interes judeţean şi de primării şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru cele de interes local. Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei.
Pentru realizarea acestui demers, doamna primar ar fi trebuit să transmită o documentaţie care să justifice emiterea unui aviz pentru declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Ministerul Culturii nu a primit niciun document în acest sens, în afară de o adresă a Primăriei Sectorului 1, fără o documentaţie ataşată. (…)
Având în vedere că imobilul în cauză face obiectul unui litigiu, Ministerul Culturii a introdus recurs pentru păstrarea statutului juridic de monument istoric. Reiterăm dedicarea fermă a Ministerului Culturii pentru conservarea şi reabilitarea patrimoniului construit, şi nu numai, şi suntem dispuşi să sprijinim orice demers care va conduce la salvarea imobilului Casa Miclescu, în măsura în care doamna primar va depune o documentaţie/ un proiect care să justifice emiterea avizului solicitat.
Ministerul Culturii este primul care susţine conservarea şi restaurarea patrimoniului, prin fapte, nu vorbe, investind până acum şi urmând să investească în total circa 800 de milioane de euro din anul 2007 până în prezent. (…)
Ministerul Culturii nu blochează procedura exproprierii şi salvării imobilului Casa Miclescu din Bdul Kiseleff 35-37, dovadă o constituie faptul în anul 2019 a emis avizul nr. 102/Ex./2019, pentru iniţierea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, înregistrat la Cabinet Ministru sub nr. 1996/19.03.2019, urmare a Adresei Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism din cadrul PMB nr. 1079/27.02.2019. (…)
Cercetarea prealabilă va stabili dacă există elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură (culturală etc.), care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Ministerul Culturii nu a primit niciun document privind acest demers al Primăriei Sectorului 1, în afară de Adresa Primăriei Sectorului 1, neînregistrată şi nedatată, fără o documentaţie ataşată, semnată în numele Primarului de către Viceprimar Oliver Leon Păiuşi, înregistrată la Registratura Ministerului Culturii sub nr. 2421/28.04.2022, prin care s-a solicitat emiterea Avizului Ministerului Culturii pentru declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilului situat în Mun. Bucureşti, Sos. Kiseleff nr. 35-37, Sector 1, înscris în CF nr. 230806, cunoscut sub denumirea de Casa Miclescu, clasat ca monument istoric sub denumirea Casă, cod LMI:B-II-m-B-18996, însă nu ştim ce alte demersuri a efectuat dna primar, în acest sens, din anul 2015 până în prezent.
(…) conform prevederilor Legii nr. 422/2001, art. 15 alin. (7) în situaţia introducerii unei acţiuni în contencios administrativ împotriva ordinului de clasare sau a comunicării declanşării procedurii de clasare, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, asupra bunului imobil în cauză se aplică regimul juridic al monumentelor istorice. (…) în prezent, există reglementări în legislaţia naţională care fac posibilă exproprierea unui monument istoric, dar numai în anumite condiţii, care respectă principiile de drept, Constituţia şi convenţiile internaţionale.
În concluzie, având în vedere existenţa unui litigiu în stadiul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu termen la 20.01.2023, referitor la calitatea de monument istoric şi faptul că Ministerul Culturii a emis anterior Avizul nr. 102/Ex./2019, pentru iniţierea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, urmare a Adresei Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti nr. 1079/27.02.2019, fără să cunoaştem care este stadiul acestei proceduri, Ministerul Culturii nu putea să dea curs solicitării Primăriei Sectorului 1, de emitere a unui nou Aviz de expropriere pentru acest imobil”, a subliniat ministrul Romașcanu.
Ar mai fi de menționat că nu este pentru prima dată când se duce o luptă a declarațiilor între cei doi. În iulie 2021, până să preia actualul portofoliu, Romașcanu opina că primarul Armand ar trebui acționată în judecată pentru că permite Sectorului 1 să stea, de atâta timp, în mizerie.
Când nu fac politică „de top”, tinerii din PNL se țin de șotii – sau cel puțin aceasta ar da de înțeles un gest făcut aseară de cei care vor duce mai departe crezul liberal.
Astfel, o parte dintre membrii Tineretului Național Liberal (TNL) Timișoara și ai Clubului Elevilor Liberali (CEL) Timiș au dat mână cu mână și au făcut o „glumiță” de Moș Nicolae, poposind la ușa Primăriei Municipiului Timișoara, unde au lăsat… nuielușe.
Nuielușele atent pregătite de tinerii liberali au fost dedicate primarului Dominic Fritz și viceprimarului Ruben Lățcău, ambii membri ai USR:
„În noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii cuminți își lustruiesc ghetuţele deoarece Mos Nicolae vine pe la ei să le aducă daruri. În politică, cei mai neascultători primesc lângă dar şi o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de cei care le-au dat votul.
În această seară, ghetuțele erau pregătite la poarta Primăriei Timișoara, iar mesagerii lui Moș Nicolae – TNL Timișoara și CEL Timiș – au lăsat mai multe nuielușe, pentru primarul Dominic Fritz și viceprimarul Ruben Lațcău.
Sperăm că și-au învățat lecția aspră și anul viitor vor asigura căldură în locuințe, curățenie în oraș și un trafic ușor”, se arată în postarea TNL Timișoara.
Inițial, până să finalizeze postarea și să termine cu editările, finalul era diferit: „Sperăm că și-au învățat lecția aspră și anul viitor vor asigura căldură în locuințe, curățenie în oraș și un trafic ușor”.
În paralel, o postare legată de glumița tinerelor speranțe din PNL a apărut și pe pagina Clubului Elevilor Liberali Timiș:
„A venit Moș Nicolae la Primăria Timișoara! La cât de cuminți au fost până acum, Moș Nicolae le-a adus useriștilor din Primărie nuielușele bine meritate… Voi ați fost cuminți? Ce v-a adus moșul?”.
Cu toate acestea, este bine de știut că Primăria Timișoara, ca municipiu, nu are doar un primar și un viceprimar. Însă numele celui de-al doilea viceprimar al municipului, Cosmin Gabriel Tabără Amânar, a fost trecut sub tăcere. Cosmin Gabriel Tabără Amânar este de profesie avocat și soțul Simonei Amânar. Acesta este și liberal, așa că era un gest frumos din partea colegilor săi de partid, mai tineri, să îi fi lăsat simbolic măcar un fruct, o ciocolățică, o atenție…
Acum, pentru cei curioși, Moș Nicolae este o legendă, în timp ce Sfântul Nicolae este o persoană istorică reală, un ierarh și un sfânt al Bisericii care a avut o contribuție extraordinară în ceea ce privește viața bisericească.
În calendarul creștin-ortodox pe 6 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae și, potrivit Libertatea, se spune că acesta a fost episcop de Myra, recunoscut ca sfânt începând cu secolul al XVI-lea. S-a născut în jurul anului 280, într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi.
Se spune că sfântul a salvat de la prostituţie trei surori foarte sărace, al căror tată se gândise deja să le împingă spre desfrâu când Sfântul Nicolae le-a sărit în ajutor, aruncând punguliţe cu bani în camerele fetelor. Acestea s-ar fi căsătorit la puţin timp după primirea darurilor.
Aceeași sursă scrie că, în conformitate cu legenda, în anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului. De aici a rămas în tradiție ca acelor neascultători, Moș Nicolae să nu le aducă daruri în ghetuțe, ci o nuielușă din ram de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până de Crăciun, înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.
Acum nu știm dacă tinerii din PNL au urmat până la capăt obiceiul legat de ramul de măr sau pur și simplu au rupt ce crengi au găsit la îndemână.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au finalizat un rechizitoriu în care o femeie este acuzată că a primit zeci de mii de euro de la mai multe persoane, în schimbul facilitării unor demersuri la Primăria Pașcani, instituție unde lucra ca inspector în cadrul Compartimentului Secretariat/ Registratură.
În vară, inculpata a fost reținută, iar mai apoi a fost plasată sub control judiciar, măsură care a fost prelungită succesiv. Acum măsura se va discuta la Tribunalul Iași, acolo unde este judecat și dosarul acesteia.
Potrivit DNA, inculpata – pe numele său Monica Oneață, a comis mai multe infracțiuni de trafic de influență. Dacă în vară femeia era acuzată de trafic de influență în formă continuată – opt acte materiale – în timpul anchetei s-au mai descoperit și alte asemenea fapte, astfel că acum s-a ajuns la 13 capete de acuzare.
„În perioada septembrie 2019 – iulie 2021, inculpata Oneață Monica ar fi pretins și primit de la mai multe persoane sumele totale de 37.100 euro și 37.900 lei, lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani și că îi va determina pe aceștia să rezolve diverse solicitări ale persoanelor care au remis sumele de bani, constând în angajări în cadrul instituției menționate mai sus, obținerea unor autorizații de construire, a avizelor sau a altor documente necesare construcției unor imobile, încadrarea în grad de handicap și obținerea pensiei aferente. În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii”, se arată într-un comunicat.
Tot aici se mai detaliază că patru dintre persoanele care i-ar fi dat bani acesteia au recunoscut deja acuzațiile, astfel că au încheiat acorduri cu procurorii, admițând că au comis infracțiuni de cumpărare de influență:
„În prezența apărătorilor aleși, cei patru inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, au acceptat încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, respectiv 1 an și 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepselor”.
Cu prilejul acestui eveniment, au fost felicitate toate direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului din toată țara, pentru efortul de a închide centrele de plasament, o directivă a Uniunii Europene, pe care România este obligată să o respecte. La acest moment, mai sunt 73 de centre de plasament care trebuie să se transforme în „case de tip familial” până în 2024.
„Am fost onorată să înmânez premii Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului din toată țara care au luat foarte în serios procesul de închidere a centrelor de plasament care nu ne-au făcut cinste mulți ani. Este un efort pe care-l facem împreună, să găsim cele mai bune soluții pentru copii și, iată, am ajuns în etapa finală. Mai avem de închis 73 de centre de plasament și o vom face împreună până la finalul anului 2024!”, a precizat Gabriela Firea.
Ministrul Familiei, Gabriela Firea, așteaptă proiecte din partea primăriilor: „Copiii cu dizabilități trebuie susținuți”
Evenimentul a pus pe tapet drepturile tuturor copiilor, în special cele ale celor cu dizabilități, care necesită o mai mare susținere.
„Cu această ocazie am reamintit că așteptăm proiecte din partea primăriilor din toată țara pentru cele 150 de centre de zi destinate copiilor aflați în situații de risc. Este unul dintre proiectele importante ale Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, finanțat cu 50 de milioane de euro prin PNRR. Unele dintre aceste centre de zi vor funcționa ca centre de recuperare pentru copiii cu dizabilități, care au nevoie să fie susținuți. Avem în jur de 80.500 de copii cu dizabilități în evidențele serviciilor de evaluare complexă ale DGASPC-urilor. Dintre aceștia, aproape 48.000 sunt încadrați în grad de handicap grav”, a declarat ministrul Familiei, Gabriela Firea.
Integrarea socială a copiilor cu dizabilități sau a celor care provin de la centrele de asistență socială ar trebui să fie un cumul de forțe de la parlamentari, până la cetățeni. Ministerul Muncii joacă un rol esențial în acest caz, deoarece poate face ca recrutarea acestora să devină accesibilă, potrivită.
Gabriela Firea susține că are sprijinul tuturor celor implicați în acest demers și România va reuși să-i integreze pe copii și să respecte normele UE.
AFDJ Galați, o „gaură neagră” de milioane de lei pentru bugetul statului
Problemele apar atunci când sunt furate sistematic cantități foarte mari, de sute sau mii de tone de motorină. Astfel de „tunuri” sunt posibile la instituții la care transportul este o activitate de bază și la consumuri foarte mari e mai greu sesizabilă sustragerea unor mari cantități de motorină. Pe 15 noiembrie, Parchetul Militar a reținut 7 militari și un angajat civil de la Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu pentru furturi de motorină. Acest caz confirmă că se fură permanent chiar și kerosenul avioanelor NATO. Anul trecut, DIICOT a reținut mai mulți militari și civili de la Baza NATO care din 2017 până în 2021 au furat din stocurile Guvernului Statelor Unite, mii de tone de kerosen și motorină, echivalentul a 130 de cisterne, în valoare de peste 2 milioane de dolari.
Alt exemplu este la flota de la Dunăre a statului, adică la compania națională Administrația Fluvială a Dunării de Jos(AFDJ) Galați, din subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă de asigurarea condițiilor de navigație pe sectorul românesc al Dunării. Compania de navigație a statului are o flotă de zeci de nave care sunt într-o continuă mișcare pe Dunăre. Consumurile de motorină sunt imense și este posibil ca o parte din motorină să fie furată. Recordul la furt de motorină a fost omologat în 2013 de Poliția Transporturi din Galați: din stocurile AFDJ au dispărut 120 de tone de motorină în 21 de zile.
Parchetul Judecătoriei Galați a efectuat o anchetă în acest caz, în 2018 a trimis în judecată zece angajați ai AFDJ, dar acum, în decembrie 2022, după 10 ani de la constatarea „dispariției” celor 120 de tone de motorină, procesul este în etapa audierii inculpaților și e foarte probabil că vom asista la prescrierea faptelor.
De la legendele furturilor de motorină de la AFDJ la zvonul „dispariției” a 700 de tone
Furturile de motorină de la AFDJ Galați au intrat în folclorul urban, au iscat multe legende despre vilele și averile ale celor care au dat „tunurile”, dar nu au existat dovezi concrete că se fură cantități mari. AFDJ are o flotă de nave care asigură condițiile de navigație pe sectorul românesc al Dunării, de la Baziaș la Sulina. Motorina este utilizată și de navele care asigură dragarea albiei Dunării pentru asigurarea adâncimii de navigație, de navele care asigură semnalizarea, dar și de navele care, iarna, sparg sloiurile de gheață, ca să se poată naviga.
Furturile de motorină sunt posibile dacă nu sunt respectate procedurile. Spre exemplu, la dragarea albiei Dunării, scoaterea aluviunilor pentru asigurarea adâncimii de navigație, există în dotarea AFDJ trei nave speciale de tip „Donaris”, care pot determina volumul aluviunilor dragate printr-o aplicație prin satelit. „Ziarul de Investigații” a mai scris despre constatările Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, care în urmă cu câțiva ani a descoperit că șefii din AFDJ au suspendat procedura și au introdus o modalitate empirică de calcul a aluviunilor dragate, ca să permită raportările false. Raportările false duc și la false consumuri de motorină și așa apar „rezervele” de motorină.
În lumea marinarilor din Galați se zvonea în urmă cu câțiva ani că de la AFDJ ar fi dispărut 700 de tone de motorină, cantitate alocată pentru spargerea sloiurilor de pe Dunăre, dar nu s-a intervenit, Dunărea fiind blocată de ghețuri din ianuarie până în martie. Nu se știe dacă cele 700 de tone au existat, dar zvonul a circulat.
Constatările Poliției Transporturi: au dispărut 120 de tone de motorină în 21 de zile
Nava „Brazi”, depozitul de motorină plutitor al AFDJ Galați – sursa foto – Marinarii.ro
După mulți ani de controverse pe tema furturilor de motorină de la AFDJ a apărut și dosarul penal care a așternut o tăcere apăsătoare pe culoarele AFDJ. O echipă de la Poliția Regională Transporturi din Galați a descins la bordul tancului petrolier „Brazi”, nava AFDJ acostată la Dana nr 56 din Portul Galați. Este un depozit de carburanți plutitor. Motorina achiziționată de AFDJ este adusă cu cisternele la Dana nr 56 și transferată în tancurile de motorină ale navei „Brazi”, din care sunt alimentate celelalte nave.
Pe data de 28 august 2013, în jurul orei 11.00, pe nava „Brazi” au descins poliţiştii de la „Transporturi”, care au măsurat cantitățile de motorină din tancurile navei. Cantitățile găsite la bord au fost comparate cu evidențele contabile și constatările unui control de gestiune care fusese realizat pe 7 august 2013, iar din aceste verificări rezulta că în cele 21 de zile au „dispărut” 123.301 litri, adică peste 120 de tone de motorină.
La câteva minute după controlul Poliției, comandantul navei „Brazi” s-a sinucis, aruncându-se în Dunăre
Constatările Poliției Regionale Transporturi i-au fost comunicate comandantului tancului petrolier „Brazi”, Pavel Motoc, care avea în fișa postului şi atribuţiuni de gestionar al stocurilor de motorină și lubrifianți pentru flota AFDJ.
Când a aflat că este acuzat de lipsa celor 120 de tone de motorină, în valoare de peste un milion de lei, comandantul navei „Brazi” a luat decizia să își pună capăt zilelor. Potrivit marinarilor de la bordul navei, după plecarea polițiștilor Pavel Motoc a coborât pe cheu și a dat mai multe telefoane. După ora 13.30 nu a mai fost văzut de nimeni.
Misterul dispariței sale a fost deslușit trei zile mai târziu, când trupul său a fost găsit în apele Dunării, în zona terminalului Unicom Oil. Poliţiştii de la „Transporturi”, criminalişti şi un medic legist au scos la mal trupul neînsufleţit, care a fost recunoscut de soția și fiul său. „Cadavrul a fost identificat în prezenţa soţiei şi a fiului. Nu sunt suspiciuni de violenţe”, preciza medicul legist.
Un dosar complicat, cu un rechizitoriu de 126 de pagini și 26 de volume de documente probatorii
Dispariția celor 120 de tone de motorină a făcut obiectul dosarului penal nr 7.246/P/2013, anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați. Verificarea documentelor contabile de la AFDJ și audierile în acest dosar au durat aproape trei ani, până în vara lui 2016.
Pe 10 iunie 2016, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Galați au reținut șase angajați ai AFDJ, pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă. Instanța a respins cererea, dar după zece zile a dispus plasarea celor șase sub control judiciar pentru 60 de zile. Ancheta a continuat cu suspecții în stare de libertate.
După doi ani, în iunie 2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a trimis dosarul în judecată. Ancheta a fost finalizată printr-un rechizitoriu de 126 de pagini și 26 de volume cu documente probatorii. Erau acuzați de abuz în serviciu inginerii Liviu Zota, Ionel Laurențiu Pilaf, Emil Satnoianu și Melania Boșcăneanu, șefa Biroului Calitate Mediu, economistele Ioana Ciornăcrilă, Eugenia Mocanu, Mariana Daniela Ioan și Iancu Elena, precum și referenții Monica Sin și Marius Virgil Decuseară. Toți au fost acuzați de comiterea în formă continuată infracțiunii de abuz în serviciu, conform art 297 CP, dar pentru o parte dintre ei procurorul de caz a reținut și comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, conform art 35 CP.
Corupți sau fraieri? Inginerii din AFDJ semnau orice hârtie li se băga sub nas, deși știau că se fură motorina
Din rechizitoriul Parchetului Judecătoriei Galați se conturează foarte clar concluzia că furturile de motorină de la AFDJ Galați au fost facilitate de „letargia” caracteristică multor instituții publice, la care funcționari destul de bine plătiți nu își fac treaba. Fiecare dintre funcționarii acuzați de abuz în serviciu aveau un rol în gestionarea stocurilor de carburanți, ar fi trebuit să verifice și să menționeze în documente cantitățile de motorină încărcate pe nava „Brazi”, dar preferau să semneze documentele care le erau băgate sub nas.
Evidența cantităților de motorină cumpărate de AFDJ era realizată de o comisie înființată prin decizia nr 310/19.12.2012 a directorului Mircea Răzvan Cristea. Comisia era condusă de inginerul Laurențiu Pilaf, membri fiind inginerul Emil Satnoianu și inginera Melania Boșcăneanu. Membrii comisiei aveau obligația de a verifica corectitudinea înscrierii în documente a cantităților de motorină și lubrifianți achiziționate de AFDJ și îmbarcate pe nava „Brazi”, dar nu aveau chef să-și părăsească birourile și să asiste la descărcarea cisternelor cu motorină.
Spre exemplu, pe 11 – 13 februarie membrii comisiei ar fi trebuit să participe efectiv la descărcarea a 8 cisterne, să verifice avizul de însoțire a mărfii și tichetele de descărcare de la debitmetrele cisternelor și să întocmească nota de recepție (NIR). Cei trei membri ai comisiei nu au asistat la descărcare motorinei, dar au semnat NIR-urile întocmite de comandantul navei „Brazi”.
Concluzia procurorilor a fost că gestionarul stocurilor de motorină, comandantul navei „Brazi”, a profitat de comoditatea membrilor comisiei: „Făptuitorului Pavel Motoc i-a fost înlesnită acoperirea și continuarea activității de delapidare prin darea unei aparențe de conformitate a recepțiilor efectuate de inculpații Pilaf Laurențiu, Boșcăneanu Melania și Satnoeanu Emil Romi prin neîndeplinirea atribuțiilor stabilite prin decizia nr 310/2012”.
În aceste condiții, devine credibilă varianta că cele 120 de tone de motorină nu ar fi dispărut de la bordul navei „Brazi”, pentru că era posibil ca o parte din cantitatea aprovizionată să nu mai fie încărcată în tancurile navei. N-ar fi observat nimeni dacă în loc de 17 cisterne de motorină au ajuns la navă doar 10.
Furturile de motorină încurajate și de contabilele AFDJ-ului
Potrivit rechizitoriului, furturile de motorină au avut loc cu complicitatea angajatelor de la compartimentul de contabilitate, respectiv Eugenia Mocanu, economist coordonator al Compartimentului Control Financiar de Gestiune și Mariana Daniela Ioan, economist la Direcția Căi Navigabile.
„Cele două au început un așa zis control financiar de gestiune la nava Brazi. Conform probelor administrate s-a stabilit că în realitate inculpatele au derulat un control total formal, limitându-se fără nicio justificare obiectivă la verificarea superficială a documentelor puse la dispoziție de făptuitorul Motoc Pavel”, se spune în rechizitoriul Parchetului Judecătoriei Galați.
Funcționarii cercetați penal supravegheau ancheta Poliției: „lasă-i să muncească degeaba. Ce dacă e de la Poliție”
În rechizitoriu există și câteva stenograme ale unor convorbiri telefonice între cei implicați. Una din stenograme dezvăluie cum funcționarii cercetați penal supravegheau ancheta Poliției. Stenograma convorbirii dintre „ZL” (Liviu Zota – n red) și „făptuitorul AA (decedat)”, un alt funcționar implicat, demonstrează că ei știau perfect ce documente caută polițiștii:
„ZL: Și vor să caute pe anii din urmă…
AA: Mă, mă…
ZL: De aici zic, le-aș fi dat adresa aia să nu mai caute.
AA: Nu măi, nu măi! Nu le da! Lasă, lasă să se potmolească și să muncească degeaba. N-ai minte băi, scuză-mă. Lasă să muncească degeaba. Păi dă-mi peste cap cu ea, uite-mă băiatule. Vezi de treabă!
ZL: O, o da acum, a stat mai puțin de un an desfășurat.
AA: Lasă să muncească, să scrie, să amenințe, să facă, luăm niște parale de te doare mintea. Și ce dacă e la poliție”.
În alte patru dosare au fost cercetați doi directori ai AFDJ, ofițerii de la Căpitănia Portului Galați și patru vameși
Din dosarul penal nr 7.246/P/2013 au fost disjunse alte patru dosare. În primul dosar, Mircea Răzvan Cristea, director general al AFDJ la data descoperirii fraudei, era acuzat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, conform art 297 CP, acest dosar fiind trimis pentru cercetări la Poliția Transporturi din Galați. În alt dosar, Dorian Dumitru, care a devenit ulterior director general al AFDJ, a fost acuzat de mărturie mincinoasă în ancheta Parchetului Judecătoriei Galați, dosarul fiind preluat de Biroul Protecție Internă de la IPJ Galati
Al 3-lea dosar a fost disjuns pentru cercetarea penală a ofițerilor de la Căpitănia Portului Galați, acuzați de fals intelectual și participație improprie la înșelăciune, iar în alt dosar au fost cercetați 4 inspectori vamali de la Biroul de Supraveghere a Produselor Accizabile din Direcția Regională Vamală Galați, care au fost acuzați pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și abuz în seviciu.
Surpriză! AFDJ Galați era asigurată și împotriva furturilor de motorină și și-a recuperat o parte din pagubă de la Omniasig SA
În dosarul nr 12.657/233/2018, aflat pe rolul Judecătoriei Galați, s-au constituit parte civilă AFDJ Galați și compania de asigurări Omniasig SA, care vor să recupereze prejudiciul de 1.047.218 lei, contravaloarea motorinei „dispărute”.
De fapt, AFDJ mai are de recuperat doar o mică parte din acest prejudiciu, pentru că cea mai mare parte din pagubă a fost „decontată” de compania de asigurări. AFDJ Galați avea încheiată cu Omniasig SA polița Seria D nr 80.386, pentru asigurarea navei „Brazi”. În baza acestei polițe, AFDJ Galați a încasat de la Omniasig SA suma de 876.319 lei, ce reprezintă o parte din valoarea motorinei furate. Acum, în proces, Omniasig vrea să recupereze suma de peste 870.000 de lei achitată AFDJ-ului, iar AFDJ vrea să recupereze restul prejudiciului, adică 170.899 lei.
Concluzia este că prin polița încheiată cu Omniasig pentru nava „Brazi”, AFDJ Galați era asigurată și împotriva furturilor de motorină de pe navă, pentru că i-a fost achitată despăgubirea deși motorina nu a dispărut nici în urma unui incendiu, nici ca urmare a unui accident naval, ci pentru că a fost furată!
Conducerea AFDJ, în „silenzio stampa”
„Ziarul de Investigații” a cerut punctul de vedere al actualei conduceri a AFDJ, instalată anul trecut. Dar și noii șefi ai AFDJ păstrează „legea tăcerii” în legătură cu ilegalitățile flagrante ale conducerilor precedente, care au păgubit statul cu milioane de lei.
„AFDJ Galati nu dorește să aducă atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în dosarul nr 12657/233/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Galați, Secția Penală”, se spune în răspunsul semnat de directorul general, Angela Ivan.
Un proces care se îndreaptă spre termenul prescrierii faptelor
Dosarul penal 7.246/P/2013 a fost trimis în judecată în iunie 2016. Procesul a început cu o avalanșă de contestații, printre altele pentru că nu mai există un prejudiciu din moment ce AFDJ a încasat de la Omniasig SA despăgubirea de 870.000 de lei. A fost contestată și competența Parchetului Judecătoriei Galați, în favoarea DNA Galați.
Pe 9 decembrie 2019 Judecătoria Galaţi a anulat rechizitoriul și a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea mai multor prevederi din Codul de Procedură Penală. În 2020, Judecătoria Galați a reluat procesul cu o chestiune procedurală inedită. La cererea inculpaților a cerut Parchetului Judecătoriei Galați „să comunice pentru fiecare inculpat în parte faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și urmările presupuselor fapte”.
S-a ajuns la un dosar cu lungimea de câțiva metri, un volum de documente greu de administrat de un complet de judecată. Acum, după cinci ani de judecare a cauzei, procesul este abia în etapa audierii părților. E foarte posibil ca procesul să se prelungească și dosarul să fie închis din cauza prescrierii faptelor. Mai ales că furtul de motorină de la AFDJ a fost „decontat” de compania de asigurări.
Ar trebui să li se comunice și oficialilor Statelor Unite de la Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu că în România furturile de motorină sunt oarecum tradiționale și de obicei rămân nepedepsite și ar fi mai bine ca, pentru a evita noi pagube de milioane de dolari, Guvernul Statelor Unite să încheie o poliță de asigurare pentru benzenul și motorina aduse pentru misiunile NATO.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
