De profesie medic stomatolog, Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță se află la al doilea mandat, ajungând pe scaunul de primar după demisia predecesorul său, Cristian Popescu Piedone, în urma scandalului public declanșat de tragedia de la Colectiv.
În iunie 2012 a fost ales consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 4 București, fiind din iulie 2013 până în 5 iunie 2016 viceprimar al Primăriei Sectorului 4. Din 4 noiembrie 2015, după demisia primarului Cristian Popescu Piedone, a fost ales primar interimar, iar în 5 iunie 2016 a devenit primar în urma alegerilor locale.
Al doilea mandat l-a câștigat fără emoții în cadrul alegerilor locale care s-au desfășurat în septembrie 2022, scrutin în urma căruia a obținut 55% din voturi.
Cele două mandate ale lui Băluță sunt caracterizate de controverse și acuzații întâlnite aproape în cazul tuturor primarilor din București în ultimii ani, cu privire la cheltuirea irațională a banului public, la decizii de interes public adoptate fără consultarea locuitorilor și, nu în ultimul rând, în spinoasa problemă a locurilor de parcare și a modului în care sunt gestionate acestea de către primărie.
Daniel Băluță iese însă în evidență cu faptul că ține foarte mult la imaginea sa publică, în numele căreia nu a ezitat să încerce să bage pumnul în gura presei, să își impună articole favorabile în mass media sau chiar să plătească organe de presă pentru a prezenta activitatea primăriei ”într-o abordare pozitivă și pe un ton optimist”.
”Imagine instituțională pozitivă”
Astfel, Primăria Sector 4 va plăti 2 milioane de lei, în timp 36 de luni, ca realizările actualei administrații a sectorului să fie promovate prin materiale de televiziune, anunța în septembrie 2022 publicația Buletin de București.
Procedura de desemnare a câștigătorilor contractului a fost internă, doar cu un anunț pe SEAP, dar raportul de atribuire a fost publicat pe site-ul Primăriei. Câștigătoare au fost toate cele 3 televiziuni participante, adică RTV, Antena 3 și Realitatea Plus.
Potrivit sursei citate, scopul contractului este ”informarea cetățenilor dar și construirea, promovare și menținerea unei imagini instituționale pozitive”.
Iar Primăria știe și cum trebuie puse în practică toate aceste cerințe. În caietul de sarcini există o serie de indicații tehnice privind viitoarele materiale de televiziune. E stipulat clar că Primăria poate cere modificarea unei știri, prin ajustarea conceptului.
O achiziție similară, de publicitate TV, a fost lansată și în 2020, doar că nu există, pe pagina Primăriei, un raport de atribuire.
La finalul anului 2021, o instituție din subordinea primarului Daniel Băluță a dat 134 de mii de lei, adică 28 de mii de EURO, presei din România pentru ”servicii de informare”.
Contractul a fost atribuit direct de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4 către agenția Complete Media care, ulterior, a împărțit banii la mai multe publicații online și televiziuni.
Iar televiziunile plătite din bugetul Primăriei nu sunt singurul mod în care Daniel Băluță își face publicitate. O anchetă Buletin de București a scos la iveală, în noiembrie 2021, că primarul sectorului 4 are o adevătată armată de troli care îl promovează și îl laudă pe platformele sociale.
Este cunoscut de altfel în rândul jurnaliștilor faptul că Daniel Băluță se prezintă de obicei la interviurile care au loc în redacții cu fotograful personal și nu prea riscă să se lase pe mâna fotografilor din presă, care i-ar putea populariza o imagine cu care nu este de acord.
Război la baionetă cu mass media
Daniel Băluță s-a lansat de altfel într-un lung război de uzură în justiție cu reprezentanții mass media, pe care până acum în general l-a pierdut, cotidianul Libertatea, dar mai ales redactorul-șef Cătălin Tolontan fiind principalul nemesis al edilului.
Astfel, anul 2021 s-a încheiat cu trei procese pierdute de primarul PSD Daniel Băluță, în luna decembrie, în fața jurnaliștilor de investigație, scrie libertatea.ro.
Iar primarul Daniel Băluță și primăria pe care o conduce dau în judecată Libertatea după aproape fiecare articol, adunându-se astfel zeci de procese în care se pierd bani publici, arată sursa citată.
În cadrul unui astfel de proces, Primăria Sectorului 4 a cerut o ordonanță președințială prin care să corecteze un interviu cu un ”drept la replică”, reclamând că nu s-a făcut ”cenzurarea afirmațiilor” intervievatului.
Daniel Băluță a fost nemulțumit de afirmațiile apărute în spațiul public în urma interviului luat de Libertatea directorul Colegiului Șincai, profesorul de matematică Mircea Țeca.
Acțiunea Primăriei a fost în cele din urmă respinsă în justiție, dar, dacă ar fi avut succes de cauză, ar fi însemnat că jurnaliștii din România puteau fi obligați să găzduiască pozițiile autorităților de stat, trimise după publicarea articolelor, indiferent ce ar fi conținut aceste poziții oficiale.
Lucrurile au mers de altfel mai departe, primarul Daniel Băluță acuzând jurnaliştii Newsweek şi Libertatea de ”constituirea unui grup infracţional organizat”, acuzații în urma cărora mai mulți jurnaliști au ajuns să dea declarații la DIICOT.
După ce jurnaliştii au ajuns la DIICOT, Rise Project a dezvăluit că Simona Mihaela Oprea, partenera de viaţă a procurorului Ionuţ Edi Oprea – cel care se ocupa de cazul jurnaliştilor, a fost avocata lui Marian Goleac (fostul şef ADP 4, mâna dreaptă a edilului de la Sectorul 4) şi lui Antonio Goleac (şef în poliţia locală a sectorului, fiul lui Marian), într-un dosar la DNA în 2019, așa cum scrie paginademedia.ro.
Băluţă le-a făcut plângere la DIICOT jurnaliştilor în urma unor articole de presă care nu-l vizau direct, dar a acuzat Libertatea că i-a lezat imaginea prin anchetele publicate. Primarul a câștigat în primă instanță, dar decizia definitivă i-a exonerat pe jurnaliști de acuzațiile aduse de edil.
Textele incriminate tratează presupusele legături dintre Băluţă, Marian Goleac (fost şef al ADP Sector 4 şi un apropiat al primarului Băluţă) şi Clanul Sportivilor.
Clanul Sportivilor de la Primărie
Acuzațiile ce vizează o legătură strânsă între primăria condusă de Daniel Băluță și așa-numitul Clan al Sportivilor au inundat însă pentru o bună bucată de timp mai multe din organele de presă centrale autohtone.
Cunoscuta producție bazată pe jurnalism de investigație ”România, te iubesc!” de la Pro Tv a dedicat mai multe emisiuni modului în care gruparea interlopă Clanul Sportivilor a reuşit să influenţeze viaţa politică a Sectorului 4.
Marian Goleac, fost taximetrist în Piaţa Sudului, un personaj lacom şi lipsit de scrupule, a devenit rapid şeful Administraţiei Domeniului Public în Sectorul 4, potrivit ”România, te iubesc!”.
”Primăria Sectorului 4 sau instituţii din subordine sunt cimitirele elefanţilor cu epoleţi. Rezervişti din MAI, Apărare sau SRI, pensionaţi cu indemnizaţii deloc mici, nu se sfiesc să-şi aducă contribuţia la protejarea unor grupuri de interese care nu coincid întotdeauna cu agenda cetăţenilor.
Poliţia Locală sector 4 a fost condusă până de curând de un fost angajat al Serviciului Român de Informaţii, Ion Badea, fost şef al Unităţii de analiza SRI. Intrat în 1984 în Securitate, acesta a lucrat şi pentru Sorin Ovidiu Vântu şi este mason în Marea Lojă Naţională din România. Director Executiv a fost Marius Nițu, tot un tânăr pensionar SRI, care pe lângă pensia grasă din sistem a încasat şi bani de la compania primăriei.
Fiul lui Marian Goleac este şeful de la Ordine şi Linişte Publică din Poliţia Locală Sector 4. Un tânăr cu ascensiune profesională fulminantă care nu se sfieşte să se afişeze cu bunuri cu mult peste posibilităţile pe care i le oferă leafa de poliţist, dar şi cu prietenii suspecte.”, dezvăluie în 2021 sursa citată.
Primăria S4, campioana ridicărilor de mașini în 2022
În ceea ce privește activitatea efectivă de administrare a Sectorului 4, primarul Daniel Băluță a ajuns în atenția opiniei publice cu mai multe controverse care au avut loc atât în primul mandat, dar mai ales în cei doi ani care au trecut de la ultimele alegeri locale.
Astfel, Primăria a anunțat în vara anului 2021 că toate locurile de parcare de pe marile bulevarde din Sectorul 4 vor fi suspuse unui regim de taxare, iar banii vor fi încasați la nivel de sector.
”Este un lucru foarte simplu care poate îmbunătăţi viaţa oamenilor, de aceea nici tariful pe care îl avem nu este unul mare, pentru că ne interesează ca oamenii să conştientizeze în primul rând de ce este nevoie de această măsură. Pe de altă parte, este important de ştiut că Sectorul 4 a investit în infrastructura marilor bulevarde peste 200 de milioane de lei. Ca atare, toate aceste locuri de parcare noi sunt create de Sectorul 4, este o investiţie pe care cetăţenii Sectorului 4 trebuie să o recupereze în timp. Ca atare, este un gest de normalitate această reglementare a costurilor pentru locul de parcare. Se va aplica de luni, 23 (august 2021 – n.r.). Toate asperităţile de comunicare cu Primăria Municipiului Bucureşti sunt convins că le vom soluţiona cu înţelepciune”, a explicat Băluţă.
”Asperitățile de comunicare” se refereau la declarațiile făcute anterior de Stelian Bujduveanu, viceprimar al Capitalei, care a atras atenția că Primăria Sectorului 4 intră peste atribuțiile Primăriei Generale.
”Atrag atenţia că Primăria Sector 4 nu poate administra în regim de plată cu ora parcările de pe marile bulevarde, întrucât decizia intră în contradicţie cu prevederile Strategiei de parcare pe teritoriul Municipiului Bucureşti. Sectoarele administrează numai parcaje de reşedinţă, exploatarea lor făcându-se prin închiriere către persoanele fizice îndreptăţite, pe bază de contract cu durata de valabilitate de 1 an şi cu posibilitatea reînnoirii. Chiar şi pentru parcajele de reşedinţă administrate de sectoare, tarifele diferenţiate sunt stabilite doar de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti”, a avertizat viceprimarul Capitalei.
Daniel Băluță și-a urmat însă planurile nestingherit, ca și în ceea ce privește ridicarea autoturismelor, motivând de fiecare dată, bineînțeles, cu interesul superior al cetățenilor din Sectorul 4.
Astfel, doar în numele acestui interes al cetățenilor, desigur, Primăria Sectorului 4 a ridicat nu mai puțin de 700 de mașini pe lună în primele șapte luni ale lui 2022, fiind campioana indiscutabilă a Capitalei în competiția pe sectoare care se dă în dauna posesorilor de autoturisme.
Poliția Locală patrulează în permanență pe marile bulevarde și, dacă nu le ridică, măcar blochează roțile mașinilor parcate altfel decât dorește Primăria.
”În primele 7 luni ale acestui an, de pe raza Sectorului 4 al Capitalei au fost ridicate un număr de 4.900 autovehicule parcate/staționate neregulamentar pe domeniul public, față de 3.600 de astfel de ridicări efectuate în decursul anului 2021. Astfel de acțiuni pot avea loc zilnic, în cazul în care situația din teren impune acest gen de intervenție”, a transmis Primăria Sectorului 4, la solicitarea spotmedia.ro.
Dacă merge să își recupereze mașina în primele 24 de ore de la ridicare, proprietarul va achita 300 de lei. Pentru fiecare zi de întârziere, suma de plată crește cu 50 de lei.
Acțiunea de ridicare a mașinilor din sector a fost demarată în iunie 2021 și de ea s-au ocupat Poliția Locală și Direcția Mobilitate Urbană înființată de Băluță în cadrul Primăriei Sectorului 4.
Doar că înființarea acestei direcții a fost ”un pic ilegală”, în condițiile în care s-a făcut fără acordul Primăriei Generale.
Astfel, Direcția Mobilitate Urbană a fost înființată pe 30 ianuarie 2018, printr-o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 4, dar Consiliul General al Primăriei Capitalei a ratificat înființarea sa abia în decembrie 2022.
Timp de mai bine de patru ani Direcția Mobilitate Urbană a administrat locurile de parcare din Sectorul 4, a încasat, dar a și cheltuit bani publici fără să aibă toate aprobările cerute de lege.
Potrivit legii 215/2001, consiliile locale pot înființa şi organiza instituții şi servicii publice de interes local care să servească nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale, iar în cazul primăriilor de sector e nevoie și de girul Consiliului General, care ar fi trebuit dat înaintea votului din consiliul local, scrie Buletin de București.
Demolarea și relocarea grădinițelor
Un alt scandal public a izbucnit în momentul în care Primăria Sectorului 4 a decis relocarea a sute de copii în grădinița amenajată în Grand Mall Arena.
Inițiativa pleacă de la o premisă lăudabilă, consolidarea grădinițelor din sector care au fost declarate ca având un risc seismic ridicat, timp în care copiii au fost mutați, cu titlu temporar, în locul amenajat de primărie în interiorul Centrul Comercial Grand Arena de pe Bulevardul Metalurgiei.
Au existat însă numeroase declarații de nemulțumire din partea părinților, care au acuzat faptul că au fost anunțați în ultima clipă, că decizia a fost luată fără consultarea lor, că spațiul amenajat de primărie nu este propice desfășurării unui program de grădiniță.
Unii au spus chiar că primăria nu a ajutat la relocarea copiilor, care s-a făcut pe timpul și combustibilul părinților.
De asemenea, în spațiul public au apărut discuții și cu privire la costurile lucrărilor care au fost făcute la grădinița din mall, existând unele acuzații că oameni din primărie au tras spuza pe turta lor prin achitarea unor facturi nejustificate.
În plus, au existat și acuze că, prin chiria pe care o plătește centrului comercial, Primăria Sectorului 4 a luat decizia doar pentru a salva Grand Mall Arena de la o situație financiară delicată.
”Cea mai mare grădiniță din România”
”Cea mai mare gradiniță din România va funcționa începând cu data de 1 martie (2019 – n.r.), în Centrul Comercial Grand Arena, situat pe Bulevardul Metalurgiei nr. 12-18, din Sectorul 4 al Capitalei.
Amenajată pe o suprafață de 3.500 de metri patrați, noua grădiniță oferă condiții unice de studiu, și cel mai important, siguranță pentru desfășurarea activităților zilnice, pentru peste 500 de copii preșcolari, înscriși la diferite grădinițe din Sectorul 4, ce vor fi relocate temporar, rând pe rând, ca urmare a începerii lucrărilor de consolidare și modernizare, a căror complexitate nu permite executarea lor concomitent cu desfășurarea orelor de curs (…).
Noua grădiniță va avea o capacitate de peste 500 de locuri pentru copii preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 – 6 ani, distribuiți în 25 de grupe (…).
Spațiul este închiriat pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 3 ani. Prețul este de 5,20 euro/mp/lunar fără TVA. Mai mult, Primăria Sectorului 4 va beneficia de o perioadă de grație de 27 de luni, în care nu datorează chiria.
Aproximativ 2.000.000 de lei de la bugetul local este suma pe care Primăria Sectorului 4 a alocat-o pentru amenajarea grădiniței.”, anunța comunicatul primăriei.
”Discutăm despre cea mai mare grădiniţă, organizată şi utilată după standarde europene. (….) Solicitările pentru grădiniţă în Sectorul 4 sunt, din partea părinţilor, într-o creştere exponenţială. (….) Această zonă a Bucureştiului este într-o expansiune absolut impresionantă, astfel încât atât din punct de vedere al infrastucturii şi, mai ales, din punct de vedere al infrastructurii şcolare trebuie să venim în întâmpinarea nou-veniţilor în Sectorul 4. Toate unităţile şcolare trebuie să aibă autorizaţie de securitate la incendiu. (….) Pregătim inclusiv pentru zona Tineretului o astfel de locaţie”, a afirmat Primarul Daniel Băluţă.
Ulterior, Primăria Sectorului 4 a anunțat demolarea si reconstrucția a cinci grădinițe, pentru că au fost încadrate în clasa I de risc seismic. Activitatea lor a fost relocată în alte spații amenajate temporar, spre nemulțumirea părinților.
Unul din aceste spații a fost amenajat la parterul unor blocuri dintr-un ansamblu rezidențial construit la marginea Bucureștiului, în câmp, potrivit ziare.com.
Părinții au acuzat primăria că nu au fost anunțați de această decizie și că în noul spațiu nu există condiții adecvate pentru funcționarea unei grădinițe – zona unde este acesta, fără mijloace de transport în comun, accesul dificil pentru mașinile pompierilor sau ale ambulanței, imposibilitatea desfășurării activităților în aer liber cu copiii, asigurarea mâncării prin catering.
Scandalul Pasajului Unirii
Pasajul Unirii din București este ultimul scandal public în care a fost implicată Primăria Sectorului 4, care s-a soldat din păcate și cu un deces.
În contextul în care Primăria Generală a declarat, prin Nicușor Dan, că nu are fonduri pentru lucrările obligatorii de consolidare a pasajului, Primăria Sectorului 4 și-a asumat această sarcină, dar rezultatele sunt extrem de controversate.
”Este o chestiune care ţine exclusiv de Primăria Sectorului 4, care a preluat de la Administraţia Străzilor întreaga lucrare, şi cea trecută – pentru pasaj şi cea viitoare – pentru planşeu. Este e o chestiune pe care o să o lămurească autorităţile (…).”, s-a spălat din nou pe mâni de responsabilitate Nicușor Dan, în decembrie 2022, în urma numeroaselor accidente rutiere care au avut loc după executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a pasajului.
Primăria Sectorului 4 a anunțat în mai 2022 că va demara lucrări de reabilitare și punere în siguranță a pasajului, fapt pentru care o echipă de experți a inspectat construcția în vederea stabilirii măsurilor și intervențiilor necesare consolidării acesteia.
În septembrie 2022, redeschiderea circulației în pasaj a fost anunțată prin intermediul unui comunicat de presă triumfalist dat publicității de Daniel Băluță:
”În numai două luni, Sectorul 4 a pus în siguranţă cel mai important obiectiv de infrastructură din Capitală, care devine astfel cel mai tehnologizat şi modern tunel rutier din România!
Aşa cum a anunţat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, în data de 19 iunie, Pasajul rutier Unirii se redeschide circulaţiei înainte de începerea noului an şcolar. După 77 de zile de muncă, fără niciun fel de întârziere, lucrările de punere în siguranţă a celui mai important obiectiv de infrastructură din Capitală s-au încheiat. Urmare a unei investiţii de 12 milioane de euro, Pasajul rutier Unirii, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a devenit cel mai sigur tunel rutier, din punct de vedere al infrastructurii din România, dar şi cel mai tehnologizat din ţară(…)”.
”Am promis, am făcut! Alături de echipa mea de la primărie şi având parte de susţinerea oamenilor, am reuşit în timp record să punem în siguranţă Pasajul Unirii! Am arătat astfel, încă o dată, că SE POATE! Pentru toate acestea, mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea acestui obiectiv, proiectanţilor, constructorilor şi, în mod deosebit, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru sprijinul acordat în asigurarea finanţării!”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.
Pentru a crește vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat și bandă LED pe o suprafață de 4 kilometri. Totodată, la suprafață au fost instalați 30 de stâlpi de iluminat precum și 150 de proiectoare (pe rampă), astfel încât iluminatul în pasaj să devină un ghidaj de siguranță pentru șoferi.
Doar că după redeschidere șase vehicule de mari dimensiuni au rămas blocate, fie în poarta gabaritică, fie în tunelul rutier.
În primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii, care arată și verifică înălțimea maxim admisă.
Pe 8 septembrie, Pasajul Unirii, proaspăt reabilitat de Primăria Sectorului 4, a fost blocat de un TIR care a acroșat limitatorul de înălțime.
Apoi, pe 21 septembrie un camion a rămas blocat în Pasajul Unirii din Bucureşti, după ce şoferul a ignorat limitatorul de înălţime şi a forţat trecerea prin tunel, astfel că plafonul a fost deteriorat.
În 23 decembrie, o persoană a murit, iar alte 21 de persoane au fost rănite după ce un autocar cu aproape 50 de turiști greci au intrat în limitatorul de înălțime de la Pasajul Unirii din Capitală, potrivit ziare.com.
Și mai grav, în ianuarie 2023 s-a luat decizia închiderii traficului greu la suprafață, ca urmare a tasării șoselei deasupra pasajului, iar Primăria Sectorului 4, în loc să primească laude pentru lucrările de reabilitare, a ajuns să fie ținta acuzațiilor și nemulțumirilor.
Una dintre cele mai grave acuzații este că primăria a cheltuit 12 milioane de euro pe lucrări de fațadă, în loc să pună pe primul plan siguranța circulației în zonă.
