Octavian Goga, fost deputat până în anul 2019, a fost arestat ieri la solicitarea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, pentru acuzații care au legătură cu fraudarea fondurilor europene.
În vârstă de 53 de ani, Goga este acuzat că, începând cu august 2018, încă de când era deputat în Parlamentul României și administrator de fapt al unei societăți comerciale, a folosit acte false pentru a obține pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Alături de fostul deputat, în dosar sunt anchetate și alte trei persoane fizice, dintre care două sunt administratori ai unor societăți comerciale. Politicianul a ocupat funcția de deputat în legislatura 2016-2020, inițial din partea Partidului Mișcarea Populară. În iunie 2017, Goga a trecut la Partidul Social Democrat, mandatul de deputat încetându-i în octombrie 2019.
La mai bine de 3 ani, procurorii spun că politicianul, „împreună cu administratorul de drept al societății pe care o controla, ar fi creat condiții artificiale pentru accesa fonduri nerambursabile necesare implementării unui proiect ce avea ca obiect Construire ferma vaci de lapte în localitatea Araci”.
„Concret, cei doi inculpați, beneficiind de ajutorul celorlalți doi, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) mai multe documente false, inexacte sau incomplete, care atestau fictiv executarea unor lucrări și livrarea unor materiale de construcții, în scopul îndeplinirii condițiilor impuse de finanțator. Prin aceste demersuri, ar fi fost obținute fonduri nerambursabile în valoare totală de 8.358.822 lei”, detaliază DNA.
Odată cu aceste acuzații, procurorii au solicitat instanței arestarea preventivă a politicianului, dar și a altor doi inculpați din dosar, solicitare care a fost considerată întemeiată de judecătorii Tribunalului Mureș:
„Admite propunerea procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Târgu- Mureş şi, în consecinţă: Dispune arestarea preventivă a inculpatului GO, cercetat sub aspectul săvârşirii infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarașii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obșinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, sub forma coautoratului, în formă continuată (5 acte materiale), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de azi, 30.032023 până la data de 28.04.2023 inclusiv.
II. Dispune arestarea preventivă a inculpatului GFD, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, sub forma coautoratului, în formă continuată (5 acte materiale), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de azi, 30.03.2023, până la data de 28.04.2023, inclusiv.
III. Dispune arestarea preventivă a inculpatei JD, cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată (2 acte materiale), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de azi, 30.03.2023 până la data de 28.04.2023, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă cu privire la inculpați pe o durată de 30 de zile, începând de la data de azi, 30.03.2023 până la data de 28.04.2023, inclusiv”.
Senatorii PNL, PSD și UDMR au votat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei, dincolo de care vorbim de infracțiune, acțiune care a iscat, cum era de așteptat, reacții în spațiul public.
Aseară, după vot, câteva sute de persoane au protestat în Piaţa Victoriei din Capitală, manifestanții afișând mesaje precum „Lupul (PSD) îşi schimbă părul (+PNL+UDMR), dar năravul (OUG 13) ba”, „Iohannis, în 2017 ai fost cu noi aici. Unde eşti acum?”, „Toți pentru justiție” sau „PNL, PSD, aceeași mizerie”.
Coaliția de guvernare pare să se fi înțeles însă pe acest aspect, dat fiind că atât liderul PNL, Nicolae Ciucă, cât și cel al PSD, Marcel Ciolacu, au ieșit public cu comunicări privind consensul.
„Am decis să susținem propunerea Ministerului Justiției privind pragul de 9.000 de lei la infracțiunea de abuz în serviciu.
L-am mandatat pe liderul grupului PNL de la Camera Deputaților, Gabriel Andronache, să depună acest amendament în numele Partidului Național Liberal, în vederea susținerii și adoptării lui”, a scris premierul Ciucă pe Facebook.
Aceleași asigurări au fost date și de președintele Camerei Deputaților, Ciolacu, arătând că a luat act „de răspunsul Ministerului Justiției la solicitarea pe care am făcut-o și de propunerea privind instituirea unui prag de 9 mii de lei în ceea ce privește abuzul în serviciu”, cu mențiunea că actuala coaliție de guvernare „va susține propunerea venită din partea specialiștilor din Ministerul Justiției”.
Totodată, liderul PSD a subliniat că au fost discuții „și cu premierul Ciucă și ne vom însuși amendamentele la această lege”. Aceasta în condițiile în care, anterior, Marcel Ciolacu a precizat că este vorba despre o reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sarcina de a gândi temeinic totul fiind la Ministerul Justiției:
„Ministerul Justiției trebuie să prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept.
PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au demarat cercetări într-un dosar penal privind modul în care se derulau controalele la agenți economici și unități administrativ – teritoriale, pe linie de protecție a mediului, fiind vizată, până în acest moment, activitatea din trei județe.
Ieri, procurorii au coordonat mai multe percheziții efectuate de polițiști din cadrul Direcției Generale Anticorupție, pe raza județelor Botoșani, Suceava și Iași.
Concret, ar fi vorba despre percheziții privind obținerea autorizațiilor de mediu de către mai multe societăți, instituțiile vizate fiind la Garda de Mediu Botoșani, Agenția de Protecția Mediului Botoșani, Administrația Bazinală de Apă Botoșani, Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, primăriile orașelor Darabani, Ștefănești și Bucecea, dar și alte șase primării din Botoșani.
Potrivit DNA, sunt anchetate „infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada aprilie – octombrie 2022”.
În total, au fost efectuate percheziții domiciliare în 64 locații, situate pe raza județelor Botoșani, Suceava și Iași, din care 21 la sedii ale unor instituții publice, restul la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale.
Toni Greblă a fost eliberat oficial din funcția de prefect al Instituției Prefectului – Municipiul București, dat fiind că urmează a fi numit președintele Autorității Electorale Permanente (AEP).
După ce plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat pentru numirea lui Greblă în funcția de președinte al AEP, mai lipsea un pas.
Ieri, în Monitorul Oficial, a fost publicată Hotărârea de Guvern privind încetarea mandatului lui Toni Greblă, potrivit căreia acesta „se eliberează din funcţia de prefect al municipiului Bucureşti”. Hotărârea are în vedere „Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2023 privind numirea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Cererea nr. 5.844 din 28 martie 2023, precum şi prevederile art. 250 alin. (1) şi ale art. 251 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată”.
Toni Greblă, propus de PSD pentru a prelua conducerea AEP, a obținut 251 de voturi „pentru”, în timp ce Iulia Andreea Băbeanu a obținut 37, iar Cristian Preda – 73 de voturi. Votul majoritar acordat lui Greblă îl trimite pe acesta timp de 8 ani la conducerea AEP, cât este prevăzut a dura mandatul, dacă nu intervine ceva neprevăzut.
Fostul președinte al AEP, Constantin Florin Mituleţu-Buică, a demisionat însă aproape intempestiv, după ce a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că și-a angajat ilegal cumnata în instituție.
Toni Greblă a fost președinte al Curții Constituționale, secretar general al Guvernului Dăncilă, senator PSD în mai multe legislaturi, ba chiar prefect de Gorj. După ce a ieșit binemeritat la pensie, din luna mai 2022 Toni Greblă a fost numit prefect al Capitalei.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vrancea au derulat astăzi o acțiune în Vrancea, într-un dosar în care este cercetată exploatarea și valorificarea ilegală de pietriș și nisip.
Acțiunea a demarat cu 10 percheziții, inclusiv la Primăria Vânători – Vrancea, fiind totodată vizate domiciliile şi imobilele deținute sau folosite de mai multe persoane fizice, sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice.
În dosar, precizează DIICOT, ancheta are în vedere infracțiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală, executarea de activităţi miniere fără permis sau licenţă, exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor şi a malurilor, furt calificat în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, neglijenţă în serviciu şi abuz în serviciu.
De menționat că anul acesta, Recorder a publicat o investigație pe acest subiect, intitulată „Operațiunea balastul”. La câteva luni, procurorii DIICOT, împreună cu lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vrancea, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vrancea și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați au descins în mai multe locații, pe parcursul zilei de astăzi urmând a fi audiate 21 de persoane. Printre acestea, ar fi inclusiv primarul comunei Vânători.
„La începutul anului 2015 a fost constituit un grup infracțional organizat în scopul exploatării și valorificării ilegale de agregate (pietriș și nisip) din arealul concesionat până în luna martie 2023 de o comună din județul Vrancea.
Astfel, în anul 2009, o autoritatea locală comunală din județul Vrancea a concesionat un teren cu scopul realizării unui bazin piscicol și a unui parc de agrement, contract care în 2015 a fost preluat de o altă societate comercială în vederea finalizării clauzelor contractuale, cu toate că lucrările trebuiau finalizate din anul 2014. Folosindu-se de contractul de concesiune, membrii grupului infracțional organizat și-au însușit fără drept agregatele minerale naturale (balast, nisip și pietriș) existente atât pe suprafața concesionată cât și în perimetrele limitrofe. De asemenea, în vederea asigurării accesului autovehiculelor de mare tonaj către suprafețe exploatate, membrii grupului infracțional au construit un drum pe terenurile deținute de diverse persoane fizice, folosind documente false.
Exploatarea agregatele minerale naturale a avut loc în perioada 2009 – martie 2023, în ciuda faptului că obiectul contractului de concesiune încheiat în 2009 nu a fost realizat, fiind încheiate acte adiționale cu nesocotirea atribuțiilor autorității locale și nefiind verificat în toată această perioadă stadiul realizării contractului.
Prejudiciul cauzat unității administrativ – teritoriale concedente este estimat la o valoare de 12.366.300 de lei. O parte din sumele de bani încasate din valorificarea agregatelor exploatate ilegal nu au fost evidențiate în actele contabile ale societăților, nefiind calculate și plătite obligațiile fiscale aferente”, a transmis DIICOT.
Liderul UDMR Kelemen Hunor a anunțat că și-a depus candidatura pentru un nou mandat în fruntea partidului, decizie pe care a luat-o ca fiind cumva o datorie față de comunitatea sa.
Ieri, acesta a scris pe Facebook că „nu se poate construi o țară de succes fără RMDSZ (UDMR – n.r.)”, subliniind că „este mai bine să trăiești ca maghiar în România astăzi decât oricând în ultimii 40 de ani”.
Kelemen Hunor are și promisiuni, făcând cunoscut publicului său țintă că „noul obiectiv este de a face din Transilvania regiunea cu cea mai rapidă dezvoltare din România până la sfârșitul deceniului”.
„În acest deceniu, când țara are la dispoziție oportunități de dezvoltare fără precedent, trebuie să lucrăm mai mult, mai bine și mai inteligent pentru comunitatea noastră, pentru a face din Transilvania regiunea cu cea mai rapidă dezvoltare din România”, a arătat Kelemen Hunor, care și-a depus candidatura pe 28 martie.
Alegerile în sânul UDMR se vor desfășura în cadrul celui de-al 16-lea Congres, la Timișoara, în perioada 28 – 29 aprilie. Potrivit Agerpres, Kelemen Hunor are 12 ani de experiență în acest sens, ceea ce l-a făcut să mai vrea un mandat de 4 ani în fruntea UDMR.
„Dezideratele comunităţii maghiare, care nu s-au schimbat în 32 de ani, nu se vor schimba. Noi vrem să rămânem pe pământul nostru natal, în România, vrem să contribuim la dezvoltarea ţării aşa cum am făcut şi până acum şi, bineînţeles, vrem să ne păstrăm identitatea noastră etnică, lingvistică, culturală, de orice fel. Şi sunt convins că prin experienţa mea acumulată încă mai simt că am forţa şi motivarea necesară şi interioară să duc mai departe această muncă”, a declarat Kelemen Hunor pentru sursa citată.
Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) „Spiru Haret” organizează astăzi un protest în Piaţa Victoriei din București.
Potrivit organizatorilor, peste 1.000 de membri de sindicat sunt așteptați să se alăture protestelor anunțate deja de o lună, avertismentul fiind acela că „Tăcerea Guvernului e o invitație la noi proteste”.
Protestele sindicaliștilor se vor desfășura între orele 12.00 şi 13.00, însă nu doar în Piața Victoriei, ci sunt anunțate concomitent pichetări ale sediilor prefecturilor județene.
Astfel, astăzi, sunt anunțate marșuri de protest și pichetări în Giurgiu, Hunedoara, Ilfov și București, în timp ce mâine sindicaliștii sunt pregătiți să protesteze în Dâmbovița și Dolj. Demararea acțiunilor de acest fel a fost de altfel anunțată de ceva vreme, fiind deja organizate proteste în Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Brașov, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Sibiu și Sălaj.
„Suntem profund dezamăgiţi de lipsa de răspuns din partea Executivului şi considerăm că aceasta este, de fapt, o invitaţie la noi proteste, printre care şi demararea grevei generale în educaţie. Guvernul României se face responsabil în totalitate pentru starea sistemului de învăţământ naţional, dar şi de efectele acestor proteste asupra procesului de educaţie.
Salariaţii din învăţământ nu sunt dispuşi să renunţe la lupta pe care o duc în acest moment cu o clasă politică căreia nu îi pasă de viitorul şcolii româneşti, implicit de generaţiile de copii şi tineri care au nevoie de performanţă în educaţie”, atrag atenția sindicaliștii, care subliniază într-un comunicat că „tăcerea Guvernului nu e doar sfidătoare la adresa noastră, ci la adresa tuturor familiilor din România, care își duc copiii la școală și care așteaptă respect și implicare din partea legiuitorilor acestei țări”.
Avertismentul este că protestele vor continua şi în lunile următoare, respectiv pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023, marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023, declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai, plus alte acțiuni specifice. Lista revendicărilor, aici.
Europarlamentarul Eugen Tomac, lider al PMP, a vorbit aseară despre viitoarele evenimente din anul 2024, an electoral, când românii își vor alege inclusiv președintele.
Potrivit acestuia, partidul pe care îl conduce va susține fără rezerve „orice candidat pe care o coaliţie de dreapta îl va stabili ca şi candidatul cel mai potrivit” la alegerile prezidențiale, fiind convins că „un candidat de stânga, şi dacă merge singur în această bătălie electorală, va pierde”.
Într-o intervenție la Prima News, Tomac a explicat că electoratul de dreapta nu va accepta ca România să fie condusă de un prezidențiabil de stânga, în sprijinul afirmațiilor sale venind cu exemplul voturilor din 2014 și 2019.
„Să nu uităm că 6,5 milioane de români au ieşit la vot în 2014 şi l-au votat pe Iohannis, 6,6 milioane au ieşit în 2019 şi l-au votat.
Avem o majoritate care se exprimă când atunci sunt momente decisive şi nu văd cum această majoritate care a ieşit şi şi-a spus punctul de vedere va accepta ca România să fie condusă de stânga după 2024. (…)
Oamenii de dreapta tac, înţeleg consecinţele războiul, criza energetică, criza din agricultură, dar oamenii de dreapta sunt oamenii care muncesc şi plătesc taxe în această ţară şi în momente cheie vor ieşi la vot. (…)
PMP va susţine orice candidat pe care o coaliţie de dreapta îl va stabili ca şi candidatul cel mai potrivit, în urma unor negocieri politice, a unor analize politice, a unor sondaje. (…) Contează să vezi posibilitatea de creştere, să intre în turul doi”, a opinat liderul PMP.
Totodată, acesta a comentat și vizavi de șansele ca liderul AUR, George Simion, să câștige alegerile prezidențiale, calificându-l pe acesta drept „un om care nu a reuşit nimic în viaţă în afară de zgomot”.
„Eu refuz că în România avem atâţia oameni naivi care pot vota un candidat cu gura mare care nu a muncit o singură zi. Cereţi-i cartea de muncă lui George Simion şi întrebaţi-l câte zile a muncit.
Un om care nu a muncit o singură zi cum poate reprezenta speranţele a milioane de oameni? Refuz să cred că trăiesc într-o asemenea societate, există o dezamăgire puternică în societate după toate crizele, dar funcţia de preşedinte al României este o pălărie prea mare pe care o visează, oricât l-ar prezenta unii şi alţii drept o soluţie.
Un om care nu a reuşit nimic în viaţă în afară de zgomot şi această oportunitate pe care au fructificat-o, însă este prea mult”, a punctat Eugen Tomac.
Acțiune la primele ore ale dimineții în mai multe județe ale țării într-un dosar de înșelăciune legat de comercializarea de mobilă la comandă, unde până acum au fost identificate peste 100 de părți vătămate, prejudiciul estimat fiind de milioane de lei.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Iași efectuează nu mai puțin de 42 de percheziții domiciliare, activitățile fiind derulate cu sprijinul polițiștilor de la serviciile de investigare a criminalității economice Brașov, Galați, Vaslui, Argeș, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Sibiu, Timiș, Mureș, Ilfov și București, al polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Iași – Secțiile 1-6 și Poliției Orașului Hîrlău, în timp ce suportul de specialitate este asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.
Potrivit Poliției Române, în dosarul penal privind infracțiuni de înșelăciune în domeniul contractării de mobilă la comandă cele mai multe percheziții, 13, sunt efectuate în județul Iași, iar 8 – în municipiul București.
Câte trei percheziții au loc în Brașov și Ilfov, câte două în Galați, Bihor și Vaslui, iar în Argeș, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Sibiu, Timiș și Mureș – una.
„Până în prezent, au fost identificate peste 130 de persoane vătămate, iar prejudiciul cauzat prin comiterea faptelor este de aproximativ 4.000.000 de lei“, transmite sursa citată.
Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța, este acuzat că a agresat o jurnalistă chiar în sediul primăriei.
Incidentul ar fi avut loc ieri, jurnalista în cauză relatând că edilul Constanței a devenit agresiv ca urmare a faptului că i-a adresat o întrebare legată de demisia city managerului.
Potrivit Info Sud-Est, Chițac ar fi negat acuzațiile și a prezentat o variantă mai „light” a incidentului, chiar dacă jurnalista agresată, Emilia Mihailă de la Radio Sky, a anunțat că va merge la IML și va face plângere penală.
„Am încercat să obțin un punct de vedere de la primarul Chițac privind demisia city managerului, Felicia Ovanesian, iar acesta a tras ușa, m-a împins și mi-a prins mâna la ușă. Acesta mi-a reproșat că nu am nici un drep să intru în Primăria Constanța, când vreau eu, deși mă aflam prezentă la o conferință de presă”, a scris jurnalista pe Facebook, care a pus și o poză „cu semnul lăsat la momentul în care a fost strânsă mâna cu ușa”.
Primarul Chițac a declarat însă că „afirmațiile nu se susțin”, iar jurnalista este „agresivă”.
„Afirmațiile doamnei Emilia Mihăilă, potrivit cărora aș fi agresat-o astăzi, nu se susțin. Doamna a intrat în instituția noastră prin ușa interioară (de uz intern), utilizată de către angajații Primăriei în relația cu celelalte instituții care își desfășoară activitatea în același imobil (Consiliul Județean și Prefectura) și a avut în permanență un comportament agresiv.
La intrarea mea în sediul instituției, venind dinspre Consiliul Județean spre primărie, am deschis și închis după mine ușa de acces, nesesizând producerea vreunui incident. De altfel, nici doamna Emilia Mihăilă nu a acuzat, la momentul respectiv, producerea incidentului de care a menționat ulterior în spațiul public.
Aceste afirmații, potrivit cărora aș fi agresat-o, nu corespund realității și sunt calomnioase, înscriindu-se totodată în nota agresivă manifestată de doamna Emilia Mihăilă”, a transmis Vergil Chițac pentru Info Sud-Est.
Aceeași sursă notează că la incident a asistat și o altă colegă de presă, conform spuselor Emiliei Mihăilă, care a mai transmis că „s-a ajuns prea departe”.
După o „liniște” de peste două săptămâni de la condamnarea sa definitivă la închisoare cu executare pentru fapte de corupție, președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, s-a predat în Italia.
Informația a fost făcută publică de Adevărul, care citează surse judiciare, potrivit cărora Arsene s-a predat şi a fost reţinut, fiind în prezent arestat la Bari, Italia. Conform procedurilor, urmează ca instanţa din Italia să decidă asupra confirmării mandatului de arestare emis în România.
Pe 10 martie, Ionel Arsene a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bacău la o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni cu executare, într-un dosar trimis în instanță în anul 2018.
Mandatul trebuia pus în executare de poliţişti, dar Arsene nu a fost găsit la domiciliul din Târgu Neamţ, astfel că acesta a fost dat în urmărire, apărând pe site-ul Poliției Române, la rubrica „most wanted”:
„Condamnare: 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influența. Fapta: Persoana a săvârșit două fapte de trafic de influență în perioada iunie-iulie 2015. Semnalmente: înălțime – 1,85m; greutate – cca.85 kg; constituție normală; păr grizonat; ochi căprui”.
Potrivit acuzațiilor, „în cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat”.
Așa arată o afacere pe bani publici. Este un răspuns la întrebarea de ce nu sunt amplasate subteran cablurile de pe străzile marilor orașe
Un altfel de „litigii de muncă” judecate de instanțele din Galați
Pe rolul Curții de Apel Galați a ajuns pe 7 martie dosarul nr 5026/121/2021 în care va judecat recursul într-un litigiu de muncă între societatea de transport public din Galați, Transurb SA și mai mulți angajați și foști membri ai consiliului de administrație (CA).
Dincolo de încadrarea cauzei la „litigii de muncă”, adevărata miză a acestui proces este de natură economică, asta rezultând și din obiectul dosarului „despăgubire Rejuderare Dosar nr 696/121/2017”. Este vorba de recuperarea unor daune de milioane de lei, aduse societății de transport la închirierea stâlpilor rețelelor de contact ale liniilor de troleibuz și tramvai din oraș.
Galați – troleibuze, cabluri pe stâlpi și afaceri pe bani publici
„Chiriașii” sunt companii importante, Vodafone, Orange, Telekom, RCS & RDS și Telecomunicații CFR, care au încheiat cu Transurb SA Galați contracte de închiriere în baza cărora să poată amplasa pe stâlpi cablurile rețelelor de internet, telefonie și televiziune prin cablu.
Afacerile cu stâlpii de pe străzile Galațiului, descoperite la un control de rutină al Curții de Conturi
Acest gen de afaceri a fost descoperit la un control de rutină efectuat de Curtea de Conturi la societatea de transport din Galați. Evident, în raportul de control a fost cerută recuperarea prejudiciilor. S-a ajuns la puzderie de procese, unele de contestare a raportului Curții de Conturi de către conducerea Transurb SA, altele pentru obligarea companiilor de televiziune prin cablu și internet la plata unor debite și penalități. Nu s-a întâmplat mai nimic, dovada fiind că și în prezent în instanțele din Galați este disputată recuperarea pagubelor aduse banului public.
Raportul Curții de Conturi demonstrează că dincolo imaginea banală a stâlpilor încărcați cu cabluri sunt vehiculați foarte mulți bani, sunt contracte, tarife, termene de plată, penalități. Și din moment ce avem un prejudiciu de milioane adus banului public, concluzia este că se fac afaceri și cu stâlpii de pe trotuare.
Pe hârtie, circuitul banilor este bine reglementat
Fiecare stâlp de pe străzile unei localități are un proprietar, care de obicei este primăria, instituția care asigură iluminatul public și transportul cu tramvaie și troleibuze. Sunt și excepții. Spre exemplu, stâlpii fostei societăți de telefonie, Romtelecom SA, sunt în proprietatea Telekom Romania Communications. La Galați, stâlpii rețelelor de contact pentru alimentarea troleibuzelor și tramvaielor sunt în proprietatea primăriei, dar sunt preluați în administrare de societatea de transport local Transurb SA care în baza unui tarif aprobat de proprietar, Consiliul Municipal Galați, îi poate închiria pentru amplasarea traseelor de cabluri televiziune prin cablu și interne sau a unor banere sau panouri publicitare.
Prin hotărârea nr 306/05.07.2007, Consiliul Municipal Galați a aprobat tarifele pe care le percepe Transurb SA pentru închirierea stâlpilor rețelelor de contact. Chiriile sunt de 7 euro/stâlp/lună fără TVA dacă operatorul închiriază până la 299 de stâlpi, 6 euro/stâlp/lună dacă închiriază între 300 și 400 de stâlpi și 5 euro/stâlp/lună pentru închirierea a peste 400 de stâlpi. Sunt tarife fixe, care nu pot fi negociate.
Tarifele aprobate de Consiliul Municipal Galați
Cum stâlpii sunt proprietatea Consiliului Municipal și sunt preluați în administrare de Transurb SA, 50% din sumele încasate sunt virate la bugetul local. Chiriile se indexează anualcu indicele de inflaţie comunicat de INS.
Un prejudiciu de 1,3 milioane adus bugetului local prin „ieftinirea” chiriei
Problemele au apărut în momentul în care conducerea Transurb SA a preferat să aibă o marjă mai mare de negociere la încheierea contractelor cu Vodafone, Telekom, Orange și RCS & RDS și a practicat tarife mai mici decât cele stabilite de Consiliul Municipal Galați.
La un control efectuat de Curtea de Conturi la SC Transurb SA Galați a fost descoperit un prejudiciu de ordinul milioanelor de lei produs după ce în 2012, consiliul de administrație al societății nu numai că nu indexase tarifele cu indicele de inflație, ci hotărâse chiar o scădere a chiriei pe stâlpi, care avantaja companiile de televiziune prin cablu și internet. Prejudiciul constatat de Curtea de Conturi prin practicarea unor chirii mai mici era de 1,3 milioane de lei.
„Prin adoptarea de către Consiliul de Administrație a Hotărârii nr 9 s-au diminuat tarifele pentru închirierea stâlpilor aflați în administrarea societății cauzând societății un prejudiciu în valoare de 1.300.783 lei”, se spune în Raportul follow-up nr. 13.500/19.10.2018 al Curții de Conturi.
Lista operatorilor avantajați de scăderea tarifelor: Vodafone, Telekom, RCS & RDS, Telecomunicații CFR
După primul control, inspectorii de la Curtea de Conturi au efectuat mai multe controale „follow-up” prin care au verificat cum sunt puse în practică măsurile de recuperare a prejudiciului produs bugetului Galațiului. De fiecare dată, a fost prelungit termenul. La începutul lui 2017, numai prejudiciul din practicarea unor tarife de închiriere mai mici era de 1,3 milioane de lei.
„Valoarea abaterii reprezentând diferențe de tarif dintre Hotărârea Consiliului Local Galați nr 306, adoptată în ședință publică la data de 05.07.2007 și Hotărârea nr 9 adoptată de către Consiliul de administrație al societății Transurb SA Galați, cât și penalitățile aferente, este, la data de 31.01.2017, în cuantum de 1.300.783 lei, după cum urmează:
• VODAFONE ROMANIA SA: debit 700.242 lei și 1.230 lei taxe;
• TELEKOM ROMANIA COMUNICATIONS SA: debit 173.439 lei și 4.666 lei taxe;
• TELECOMUNICATII CFR SA Sucursala Galați: debit 408.949 lei și 8.016 lei taxe;
• RCS & RDS BUCUREȘTI SA: debit 4.238 lei”, se spune în raportul Curții de Conturi.
Altă „gaură” în bugetul orașului, de 900.000 de lei, pentru cei peste 1.800 de stâlpi cu fibra optică „netaxată”
Inspectorii de audit au constatat că exista o diferență și între numărul de stâlpi pe care operatorul de transport îi are în administrare și numărul de stâlpi pentru care existau contracte de închiriere și au cerut ca Transurb să inventarieze stâlpii cu cabluri pe ei. La Galați, fiecare stâlp de pe un traseu de tramvai sau troleibuz este inscripționat cu un număr de inventar scris cu vopsea, așa că a fost posibilă și identificarea stâlpilor „netaxați”.
Aparent, vina aparținea angajaților operatorilor, care au instalat cabluri și pe stâlpii care nu erau trecuți în contracte, dar inspectorii de la Curtea de Conturi au considerat că erau mai vinovați angajații Transurb care nu au urmărit ca la derularea contractelor să fie încasate sumele reale, potrivit situației din teren.
Prejudicul pentru stâlpii ”netaxați” – aproape 900.00 de lei
„În perioada 08.12 – 30.12.2015, entitea (Transurb SA – n red) a inventariat pe teren stâlpii utilizați ca suport pentru fibră optică de către Vodafone Romania SA, UPC Romania SA, Telecomunicații CFR SA Sucursala Galați, Orange Romania SA București, RCS & RDS București SA, Telekom Romania Communications SA și a constatat în unele cazuri că au fost efectuate extinderi de rețea față de rețeaua de cablu fibră optică contractată. (…) Pentru extinderile rezultate ca urmare a inventarierii au fost identificați un număr de 1.823 de stâlpi suplimentari și pentru care ulterior au fost încheiate acte adiționale”, se spune în raportul Curții de Conturi. Pentru cei 1.800 de stâlpi Transurb SA ar fi trebuit să încaseze 879.512 lei, dar a primit o sumă modică, de numai 4.212 lei.
Sunt buni de plată, membrii CA și șefii Transurb care au semnat contractele cu Vodafone, Telekom, Telecomunicații CFR
Inspectorii de la Curtea de Conturi au considerat că sunt vinovați de producerea prejudiciului membrii CA-ului și șefii Transurb SA, care, evident, au fost puși în funcții de liderii organizațiilor locale ale PSD, PC, PNL, PDL. Din CA-ul Transurb făceau parte Genica Totolici (director general, PC), Viviana Stoianof, Viorel Munteanu (PSD), Gelu Bănilă (PC), Ion Năvălici (PC), Sorin Grecu (PC), Ionela Dumitru (PSD). Lor li se adăugau „executivii” care au semnat contractele cu firmele de telefonie și internet.
Curtea de Conturi i-a considerat vinovați pe membrii CA, dar și pe șefii executivi de la Transurb SA
„Se impune atragerea în mod solidar la răspundere a persoanelor arătate mai sus (membrii CA – n red), care îndeplineau funcțiile de administratori ai societății și care au votat în unanimitate Hotărârea CA, precum și persoanele având calitatea de angajați ai Transurb SA care au semnat contractele cu VODAFONE ROMANIA SA , ROMTELECOM SA și TELECOMUNICAȚII CFR SA, director general – Totolici Genica, director economic – Grama Ion, director Exploatare Comercial – Graur Constantin, Serviciul Control Financiar – Pălimaru Rodica, Serviciul Comercial – Neagu Narcis, Serviciul Marketing – Lica Mioara”, se spune în Raportul „follow up” al Curții de Conturi.
Praful de pe tobă. Paguba pentru stâlpii „netaxați” nu a fost recuperată din cauză că „afacerile” s-au prescris
Au fost câteva încercări de recuperare a unei părți din prejudiciu, respectiv a sumei de 875.229 de lei pentru stâlpii „netaxați”. Au fost deschise mai multe acțiuni în instanță, care au eșuat deoarece povestea cu stâlpii „netaxați” s-a prescris și Transurb SA s-a ales cu praful de pe tobă.
În dosarul nr 1031/121/2015, în care Transurb SA a dat în judecată VODAFONE ROMANIA SA pentru plata a 441.500 lei, iar instanța Tribunalului Galați a respins acțiunea ca nefondată.
Același lucru s-a întâmplat și în dosarul 990/121/2015, în care Transurb a dat în judecată TELECOMUNICAȚII CFR, solicitând plata a 291.121 lei, dar instanța a respins acțiunea ca fiind prescrisă și nefondată.
În dosarul 5499/233/2015 a fost dată în judecată TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS, Transurb SA solicitând plata a 115.192 lei, dar în acest dosar Judecătoria Galați a respins acțiunea.
În dosarul 2915/233/2016, Transurb SA Galați a obținut o mică victorie, pentru că magistrații au obligat RCS & RDS să îi plătească 4.238 lei, o sumă modică.
Plus o mică „țeapă” de la PPDD-ul lui Dan Diaconescu
În Raportul follow-up nr. 13.500/19.10.2018 al Curții de Conturi am descoperit un pasaj interesant, despre modul în care societatea de transport din Galați a fost „țepuită” și de Partidul Poporului Dan Diaconescu, care și-a amplasat bannere și panouri de campanie electorală pe stâlpii Transurb SA dar a „uitat” să plătească.
Transurb SA avea de încasat de la PPDD suma de 127.638 lei, din care debitul era de 55.665 lei, iar 71.973 lei penalități de întârziere. Conducerea Transurb a recuperat numai 10.588 lei, dar restul de bani nu au putut fi recuperați nici prin executare silită, din cauză că PPDD nu avea bunuri pe care să fie pus sechestrul.
„În cazul PPDD, entitatea a obținut titlul executoriu prin Sentința Civilă nr 6.937 a Judecătoriei Galați, prin care pârâta a fost obligată la plata penalităților. Întrucât debitorul nu a achitat sumele datorate, entitatea a formulat cerere de executare silită, solicitând Biroului Executor Ștefan Tudorie executarea Sentinței Judecătoriei Galați.
Prin încheierea nr 309, Biroul Executor Ștefan Tudorie a dispus: <<Încetează executarea silită pornită la cererea creditorului SC Transurb SA întrucât executarea silită nu poate fi efectuată din cauza lipsei bunurilor urmăribile ale debitorilor PPDD>>. Consiliul de Administrație al Transurb SA a aprobat trecerea pe cheltuieli a sumelor datorate de PPDD”, se spune în Raportul Curțiide Conturi. Restul prejudiciului, de 117.000 lei, a fost trecut la „datoria publică” și a fost plătit de gălățeni.
Recuperea prejudiciului e foarte complicată. Instanța a dispus trimiterea dosarului la arhivă „spre conservare”
Recuperarea prejudiciilor s-a transformat într-o lungă aventură judiciară, cu zeci de procese. După ce Curtea de Conturi a emis decizia prin care obliga conducerea Transurb SA să recupereze prejudiciul de la membrii CA, care au scăzut chiriile pe stâlpi și șefii care au semnat contractele cu Vodafone, Telekom, RCS & RDS și Telecomunicații CFR, directoarea de la vremea aceea, Genica Totolici, a atacat în instanță raportul de control. Curtea de Apel Galați a respins contestația.
În condițiile în care Curtea de Conturi solicita în continuare recuperarea prejudiciului, iar ignorarea acestor măsuri se putea solda cu sesizarea Parchetului, a fost demarată o nouă acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciului de 1,3 milioane lei produs prin „ieftinirea” chiriilor pe stâlpi. În dosarul 696/121/2017, Tribunalul Galați a respins acțiunea ca neîntemeiată, pentru lipsa documentului de reprezentare a celui care a deschis acțiunea în instanță în numele AGA Transurb și a Consiliului Municipal Galați.
O decizie descurajantă a instanței – ,,înaintarea dosarului la arhiva spre conservare”
A fost deschisă o nouă acțiune, în dosarul 5066/121/2017, având ca obiect „despăgubire, disjungere din dosar 696/121/2017”. Tribunalul Galați a dispus de două ori suspendarea cauzei, iar la termenul de pe 9 februarie 2022 instanța a dispus trimiterea dosarului la arhivă: „Solutia pe scurt: (Instanța) menține măsura suspendării. Dispune înaintarea dosarului la arhivă spre conservare”, se spune în încheierea de pe 09.02.2022.
Final previzibil. Prejudiciul de 2,5 milioane de lei va fi acoperit din impozitele plătite de gălățeni
Războiul în instanță a continuat. După ce a rămas în „conservare” dosarul nr 5066/121/2017, având ca obiect „despăgubire, disjungere din dosar nr 696/121/2017”, a fost deschis un nou dosar, nr 5026/121/2021, în care obiectul judecării cauzei este „despăgubire Rejudecare dosar nr 696/121/2017”. Totul se învârte în jurul dosarului 696/121/2017, care (surprinză!) nu poate fi găsit pe „Portalul instanțelor de judecată”.
Pe 13 februarie, în dosarul 5026/121/2021, Tribunalul Galați a respins acțiunea actualei conduceri a Transurb, dând dreptate foștilor membri CA. Pe 7 martie, dosarul ajuns pe rolul Curții de Apel Galați și este în procedura de „filtru”, urmând să fie stabilită instanța care îl va judeca și data primului termen.
Dar unele din apărările formulate de foștii membri CA și foști și actuali angajați ai Transurb SA Galați care au contat în victoria obținută la Tribunal sugerează ideea că paguba de 2,5 milioane lei va fi trecută la „datoria publică”.
În procesul de la Tribunal, unii au susținut că „pretinsa pagubă” constatată de Curtea de Conturi s-a prescris. Alții au motivat că tarifele de închiriere nu puteau fi stabilite de Primărie și Consiliul Municipal Galați, pentru că tarifele trebuiau negociate la încheierea contractelor „titularul dreptului de proprietate (Municipiul Galați) neavând niciun drept in acest sens”. În alt pasaj din decizia nr 158/13.02.2023 a Tribunalului Galați se spune că „pârâţii au formulat cerere de chemare în garanţie a Municipiului Galați, respectiv Consiliul Local Galați”.
Din moment ce la victoria de la Tribunal au contat puncte de vedere conform cărora Primăria și Consiliul Municipal Galați, care sunt proprietarii stâlpilor nu aveau dreptul să stabilească tariful chiriei și au și fost chemate „în garanție”, ca să gireze acoperirea prejudiciului, e clar că pagubele de 2,5 milioane de lei vor fi plătite din impozitele gălățenilor.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
