-8.6 C
București
luni, 12 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 192

Notari din Capitală, judecați în stare de arest la domiciliu pentru falsuri cu certificate de moștenitori

Sursa foto: www.g4media.ro
Sursa foto: www.g4media.ro

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest, a doi notari publici din Capitală – Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțari, într-un dosar legat de falsuri cu certificate de moștenitori.

În dosarul DNA, Seceleanu este acuzată de luare de mită, fals intelectual, comis în formă simplă și continuată (6 fapte), instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la uz de fals și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comis în formă simplă și continuată (4 fapte), în vreme ce Cuțaru va fi judecată pentru instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

Alte patru persoane fizice au fost trimise în judecată în stare de arest în același dosar, fiind acuzate de fals, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, înșelăciune și uz de fals, săvârșite în forma autoratului, a instigării și a complicității. În același timp, alți cinci inculpați persoane fizice au fost trimise în judecată în stare de libertate, sub acuzații de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, înșelăciune, tăinuire, fals și uz de fals, săvârșite în forma autoratului, a instigării și a complicității.

Inițial, în luna decembrie, procurorii anticorupție au propus arestarea a cinci persoane, inclusiv cei doi notari publici, propunere admisă și prelungită succesiv. La finalul lunii trecute, procurorii trimiteau dosarul în instanță cu 6 persoane în stare de arest preventiv, însă astăzi, Curtea de Apel București a dispus înlocuirea măsurii cu cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar pentru 5 dintre acestea, inclusiv a celor doi notari.

I. Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul Dănilă Florin, măsură pe care o menține până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. II. Dispune înlocuirea măsura arestării preventive, dispusă față de inculpata Seceleanu Lidia Simona, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 zile, de la momentul rămânerii definitive a prezentei încheieri. Impune inculpatei Seceleanu Lidia Simona obligaţia de a nu părăsi imobilul (date), fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară. Pe durata arestului la domiciliu, inculpata are următoarele obligaţii: a. să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b. să nu comunice cu inculpații, persoanele vătămate și martorii din cauză (cei indicați în citativul rechizitoriului). Pe durata măsurii, inculpata poate părăsi imobilul de domiciliu, în vederea prezentării în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

III. Dispune înlocuirea măsura arestării preventive, dispusă față de inculpata Cuțaru Eugenia, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 zile, de la momentul rămânerii definitive a prezentei încheieri. Impune inculpatei Cuțaru Eugenia obligaţia de a nu părăsi imobilul din (date), fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară. Pe durata arestului la domiciliu, inculpata are următoarele obligaţii: a. să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b. să nu comunice cu inculpații, persoanele vătămate și martorii din cauză (cei indicați în citativul rechizitoriului). Pe durata măsurii, inculpata poate părăsi imobilul de domiciliu, în vederea prezentării în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

IV. Dispune înlocuirea măsura arestării preventive, dispusă fa?ă de inculpatul Lăutaru Georgel, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 zile, de la momentul rămânerii definitive a prezentei încheieri. Impune inculpatului Lăutaru Georgel obligaţia de a nu părăsi imobilul din (date), fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii: a. să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b. să nu comunice cu inculpații, persoanele vătămate și martorii din cauză (cei indicați în citativul rechizitoriului). Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul de domiciliu, în vederea prezentării în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

V. Admite cererea formulată de inculpatul Georgescu Bogdan și dispune înlocuirea măsura arestării preventive, dispusă față de acesta, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 zile, de la momentul rămânerii definitive a prezentei încheieri. Impune inculpatului Georgescu Bogdan obligaţia de a nu părăsi imobilul din (date) fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii: a. să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b. să nu comunice cu inculpații, persoanele vătămate și martorii din cauză (cei indicați în citativul rechizitoriului). Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul de domiciliu, în vederea prezentării în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

VI. Înlocuieşte măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpata Ușurelu Ancuța Iuliana cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile de la momentul rămânerii definitive a prezentei încheieri. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscripție își are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. Pe timpul controlului judiciar, impune inculpatei să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu inculpații, persoanele vătămate și martorii din cauză (cei indicați în citativul rechizitoriului). j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme”.

Din ce detalia DNA, faptele ar fi fost comise începând cu anul 2019, în dosar fiind judecate inclusiv persoane angajate ale birourilor notariale. Între timp, „anterior trimiterii în judecată, la data de 26 mai 2023, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat, persoană fizică (de asemenea arestat preventiv în cauză), acesta acceptând încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 5 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, sens în care a fost deja sesizat Tribunalul București”.

Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.

Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (notarul public Cuțaru Eugenia și celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză – una dintre ele fiind angajată la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu ) ar fi eliberat în mod nelegal peste 20 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile.

În același context, inculpata ar mai fi emis și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare-cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane (printre care și o parte din cele cercetate în prezenta cauză) să achiziționeze în baza unor procuri ale căror efecte ar fi încetat de drept ca urmare a decesului titularilor, emise cu mai mult de 15 ani în urmă, terenuri situate în județul Ilfov, a căror valoare depășește 2 milioane de lei, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, evaluate la peste un milion de euro, etc.

În dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii pentru indisponibilizarea imobilelor ce nu au fost valorificate de inculpați până la data emiterii mandatelor de arestare preventivă, precum și pentru recuperarea prejudiciului produs prin înstrăinarea celorlalte imobile (aproximativ 583.912 euro, 1.128.994 lei și 33.901 USD)”, se arată într-un comunicat DNA.

Europarlamentarul Mihai Tudose, în mijlocul unui scandal sexual

Sursă foto: www.faramogul.ro
Sursă foto: www.faramogul.ro

Mihai Tudose, ales europarlamentar în 2019 pe listele Pro România și întors ulterior la „partidul-mamă” PSD, este cel mai recent „personaj” într-un scandal, cu acuzații de hărțuire sexuală.

În weekend, sub numele „Despre hărțuire și abuz de putere în Parlamentul European. Mărturii ale asistenților de eurodeputați”, romania.europalibera.org a publicat un material în care relata povestea unei asistente care a lucrat în Parlamentul European începând din 2007 și care s-ar fi angajat la biroul unui eurodeputat, care a început ulterior să îi facă avansuri. Deși l-a refuzat constant, hărțuirea a continuat, iar în final a ales să plece.

În articol nu se menționa vreun nume, însă ulterior G4Media a scris că este vorba despre Tudose. Ba chiar a fost luată o reacție de la acesta, evident, Mihai Tudose negând acuzațiile.

Potrivit sursei citate, europarlamentarul a declarat că el este cel care și-a concediat asistenta și nu invers, că femeia și-ar fi dat demisia, motivul pentru care ar fi renunțat la aceasta fiind acela că nu avea încredere în ea.

Nu m-a chemat nimeni, la nici o anchetă, nu a fost nici o acuzație oficială. Se trezește cineva să vorbească, nu intru în polemică. Am dat-o afară, a invocat că are burnout, nu intru în detalii”, a fost declarația lui Mihai Tudose pentru sursa citată.

Reacție după ce Carmen Iohannis a purtat la un eveniment bijuterii de 12.000 de euro: „Nu a existat niciun contract care să implice câștiguri financiare”

Sursa: Facebook

Discuții la adresa soției șefului statului, Carmen Iohannis, după ce aceasta a apărut în weekend într-o serie de fotografii purtând bijuterii în valoare de aproximativ 12.000 de euro, comentariile având drept replică un comunicat chiar din partea Administrației Prezidențiale.

Sâmbătă, 3 iunie, soții Iohannis au fost prezenți la o întâlnire cu primarul din orașul german Duesseldorf, Stephan Kaller, ocazie cu care Carmen Iohannis a apărut cu un colier de zece mii de euro și un inel de 2.5 mii de euro. De aici, „analizele” au curs.

Duminică, pe pagina de Facebook a Malvensky, care realizează în România bijuterii din aur, diamante și pietre prețioase, au fost publicate mai multe fotografii cu soția șefului statului, cu explicația că „Prima Doamnă a României, Carmen Iohannis, a ales să-și completeze ținuta elegantă cu o selecție excepțională de bijuterii din colecția Malvensky Grace Diamonds”.

Malvensky transmitea că „suntem mândri să creăm piese atemporale care onorează și celebrează frumusețea și individualitatea unică a celor care le poartă”.

Comentariile nu au fost tocmai pozitive, ci au curs criticile. Un exemplu, legat de problemele profesorilor și mișcările de protest, dat fiind că prima doamnă este cadru didactic: „Așa da! Doar nu va purta bijuterii de sărăntoci! Profesoara negrevistă ne arată de ce nu a fost nevoie să fie în grevă”.

Probabil din acest motiv, Administrația Prezidențială a explicat că la mijloc nu este vorba despre bani sau alte foloase:

Prima Doamnă, Carmen Iohannis, promovează creatorii români cu ocazia evenimentelor publice la care participă, atât interne, cât și externe.

La ceremoniile publice care au avut loc la finalul săptămânii trecute în Republica Federală Germania, Prima Doamnă a purtat bijuterii ale unui creator român, inspirate din opera lui Constantin Brâncuși, acesta fiind și motivul utilizării acestora. Bijuteriile au fost returnate creatorului la revenirea în țară, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată și cu ținutele vestimentare purtate de Prima Doamnă.

Nu a existat niciun contract care să implice câștiguri financiare în urma promovării bijuteriilor respective”.

EXCLUSIV zin.ro – Războiul etichetelor: Cum au ajuns românii să consume produse alimentare importate sub branduri românești

Steagul Romaniei - Foto Lucian Curelariu

Marea majoritate, un procent de 80% din procesatorii de lapte de vacă din România, dețin doar 15% din piața autohtonă a vânzării de lapte de vacă.

În schimb cele mai mari trei firme – aparținând francezilor, olandezilor și grecilor- au peste 55% din piață. Două dintre aceste trei firme se află pe lista celor mai mari importatori de lapte, care este vândut pe piața românească sub denumite denumiri, inclusiv românești.

În mod similar, piața zahărului este dominată puternic de fabrici deținute de companii străine, care aduc în țară zahăr din import și îl vând cu denumiri clasice românești, precum Mărgăritar, Coronița ori Diamant. Până și fabrica de la Bod, județul Brașov, cu capital românesc, vinde în acest moment zahăr adus din import.

Cât privește situația aluatului congelat importat de marile lanțuri de supermarketuri și vândut românilor ca pâine proaspătă, în ciuda uriașei controverse publice și a numeroaselor declarații patriotarde venite din zona politică, tendința a rămas de creștere a cantităților de pâine congelată importată.

Legea tricolorului pe etichetă

Dacă nu s-a reușit stoparea afluxului masiv de alimente provenite din import, în dauna celor românești, unii factori de decizie din politica autohtonă au apelat la ”soluția B”, de a miza pe informarea consumatorilor, care ar trebui să aleagă ce produse cumpără în cunoștință de cauză.

Un prim pas în această direcție a fost obligarea comercianților să afișeze la raft informația dacă pâinea și produsele de patiserie vândute sunt produse pe bază de aluat congelat. 

Astfel, Ordinul 183/2016 al ANPC arată că ”fiecare consumator are dreptul să știe dacă pâinea, covrigii sau prăjiturile pe care le cumpără au fost obținute din aluat decongelat”.

Operatorii economici care comercializează către populație pâine, produse de panificație și produse de patiserie obținute din produse congelate (…) au obligația de a informa consumatorii prin afișare la loc vizibil, lizibil, usor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea, după caz, pe un afiș, pe etichetă, ambalaj de vânzare, în meniul oferit, ori altele asemenea, ce însoțesc produsul, cu mențiunea ‘produs/din produs decongelat‘”, arată ordinul ANPC, potrivit ziare.com.

Teoretic, comercianții sunt obligați să afișeze la raft dacă pâinea a fost sau nu congelată dar, având în vedere că ordinul nu stabilește un mod unitar de afișare a acestor informații, fiecare comerciant îl aplică după cum consideră.

Mai nou, un grup de parlamentari PSD au înaintat o lege, aflată încă în dezbatere la Senat, care stipulează că toți comercianții vor fi obligați să se asigure că produsele provenite din materii prime românești sunt semnalizate prin aplicarea drapelului național, imediat lângă produs, astfel încât acestea să poată fi identificate mai ușor de către cumpărători.

Operatorii economici care desfășoară activități de comercializare a produselor, indiferent dacă această activitate se desfășoară în cadrul magazinelor fizice sau în mediul on-line, sunt obligați să se asigure că produsele provenite din materii prime românești sunt semnalizate prin aplicarea unui însemn reprezentat de drapelul național al României, imediat lângă produs, în câmpul vizual al consumatorului și ușor de identificat de către acesta”, se menționează în proiectul de act normativ, potrivit jurnalul.ro.

Se mizează astfel că românii vor cumpăra doar alimente românești, produse exclusiv din materii prime autohtone. Inițiatorii proiectului legislativ nu iau însă în calcul faptul că aceste produse sunt tot mai rare și tot mai greu de găsit, în valurile de importuri pe care nu le stăvilește nimeni.

Produse românești doar cu numele

Produsele de import cu nume românesc reprezintă soluția găsită de companiile străine pentru a-și vinde produsele alimentare pe piața autohtonă prin păcălirea consumatorilor care caută mărcile cu care sunt obișnuiți de ani de zile. 

În astfel de cazuri, firma-mamă e din țări precum Belgia, Germania, Austria, Franța ori altele, produsele sunt realizate în exterior cu materii prime din afara României, dar sunt vândute pe piața românească sub denumiri autohtone, la noi fiind cel mult ambalate.

De obicei pe eticheta unor astfel de produse scrie ”fabricat în UE”.

Mai este și situația produselor ambalate în România de companii străine care au cumpărat firme românești doar pentru a se folosi de brandurile pe care acestea le dețin, dar materia primă este adusă din import.

Legislația UE permite țărilor membre să producă sub diverse denumiri și rețete. Prin urmare multe din produsele alimentare vândute în țara noastră sunt românești doar cu numele, în cel mai bun caz și cu ambalajul.

Singura modalitate prin care producătorii români de produse alimentare se pot apăra este înregistrarea de rețete tradiționale consacrate românești, care să fie listate în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR) și postate pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

Cel mai cunoscut astfel de caz este poate cel al Magiunului de Topoloveni. Conform Ministerului Agriculturii, România a înregistrat până în prezent zece astfel de rețete: Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Scrumbia de Dunăre afumată, Cârnații de Pleșcoi, Telemeaua de Sibiu, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap și Plăcinta dobrogeană.

Aceste produse sunt departe însă de a asigura necesarul de consum alimentar al românilor.

Există de asemenea și un Registru național al rețetelor consacrate (R.N.R.C.), precum și un Registru național al produselor atestate conform rețetelor consacrate (R.N.P.A.R.C.) cu un total de 54 de atestate pentru produse obținute conform unor rețete consacrate – 28 de produse din carne, 24 produse din lapte și 2 produse de morărit și panificație/patiserie/cofetărie, conform datelor publicate de Ministerul Agericulturii

Importăm până și alimente de bază

Rețeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziției utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești (2 aprilie 2014), la care operatorii din sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării în R.N.R.C., potrivit agrointel.ro.

Ministerul Agriculturii este cel care ar trebui să se ocupe de acordarea și gestionarea atestatelor pentru rețete consacrate românești. Atestatele în cauză nu urmăresc însă materia primă folosită la producerea acestor rețete.

În anii din urmă, au existat numeroase semnale în presă că autoritățile din România au grijă să nu deranjeze prea mult marile supermarketuri străine care operează în țara noastră și care scot pe piață produse alimentare sub firmă proprie ori marile companii internaționale din domeniul alimentar care controlează piețele autohtone.

Incapacitatea factorilor de decizie de a lupta cu importurile de alimente și altfel decât prin declarații sforăitoare ne-au adus în situația neverosimilă ca în prezent nu mai puțin de 70% (!!!) din produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor să provină din import.

Iar importurile nu se limitează la produse alimentare pe care țara noastră nu are capacitatea să le producă, ci la cele mai elementare alimente de bază, cum ar fi laptele, zahărul sau pâinea.

Vina este aruncată pe supermarketuri

Lipsa unor strategii naționale și a unor politici de la nivel guvernamental pentru protejarea producătorilor români de produse agricole și din zona industriei agroalimentare a făcut ca rafturile supermarketurilor să fie inundate de produse aduse din import, deși țara noastră este mai mult decât capabilă să le producă pe plan intern.

Marii retaileri străini sunt acuzați că promovează pe rafturi produsele alimentare ale companiilor ce produc în țările lor de proveniență, în dauna celor românești.

Încercarea de a-i obliga prin lege să achiziționeze cel puțin 51% din produsele alimentare de bază de la producătorii români a eșuat în 2020.

Obligația era în vigoare, conform unei legi adoptate de Parlament în 2016, pentru începutul anului 2017, dar a fost eliminată inclusiv în urma presiunilor venite de la Comisia Europeană, care a deschis împotriva României o procedură de infringement, considerând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Prin urmare, marii comercianți de produse alimentare nu au mai fost obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, potrivit profit.ro.

Importurile de lapte au crescut de 25 de ori

În cazul laptelui de vacă, de exemplu, importurile au crescut de peste 25 de ori față de 1989, iar producția a scăzut în ultimii ani la jumătate, așa cum reiese din cartea ”Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020”, publicată la editura Academiei Române.

Potrivit datelor statistice, România importă lapte din Ungaria, Polonia, Cehia, Germania, Grecia, Franța, Belgia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Lituania, Italia, Olanda, Austria, Irlanda, Danemarca și Spania.

În timp ce producătorii români își aruncă laptele pe câmp, acuzând faptul că procesatorii le oferă preţuri prea mici pentru materia primă, pe care au ajuns să o valorifice cu prețuri sub costurile de producție, prețul laptelui în supermarketurile din România a ajuns să fie mai mare decât în multe din țările occidentale.

La capitolul lactate, producția internă acoperă doar 86,4% din necesarul de consum, față de 93% cu cinci ani în urmă. La unt, situația este și mai gravă: doar 44,8% din necesarul de consum este acoperit din producția internă, restul din importuri, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică.

La lapte şi produse lactate, importurile au crescut cu un amețitor 1846% în ultimii 30 de ani, scrie hotnews.ro.

Piață dominată de capitalul străin

Vânzările de lapte în retail au ajuns la 2,09 miliarde de lei în 2022, după un avans de 14% faţă de 2021, arată o analiză ZF pe baza datelor companiei de cercetare şi analiză de piaţă Euromonitor.

Grupul francez Lactalis are 5 din 10 cele mai vândute branduri de lapte din retail (Zuzu, La Dorna, Fulga, Poiana Florilor şi Albalact).

Cele mai vândute cinci branduri de lapte – deţinute de Lactalis, FrieslandCampina şi Hellenic Dairies – au peste jumătate din cota de piaţă, mai precis 55,6%, conform Euromonitor.

Din această cotă, grupul Lactalis are 36,5% cu brandurile Zuzu, La Dorna şi Fulga, FrieslandCampina are 12,2% cu brandul Napolact, iar Hellenic Dairies are 8,7% cu brandul Olympus.

Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăptăria cu caimac, este singura companie cu capital românesc din top şi se află pe ultima poziţie.

Închiderea fabricilor românești de lapte

Francezii de la Lactalis au devenit liderii absoluți ai pieței din România în 2016, după ce au cumpărat trei branduri autohtone de succes: LaDorna, Albalact și Covalact.

Imediat după preluare, Lactalis a păstrat doar brandurile cumpărate și a închis mai multe fabrici de producere a laptelui din România.

La trei ani după ce a preluat afacerea cu lactate LaDorna de la fondatorul acesteia, Jean Valvis, francezii au luat decizia închiderii fabricii de brânzeturi de tip Cottage din Suceava, a 14 centre de colectare a laptelui din Suceava, Constanţa şi Tulcea şi a două depozite de produse alimentare.

Unul dintre cei mai puternici jucători din industria mondială a laptelui, Lactalis a hotărât în 2020 să închidă unităţile de producţie din Floreni şi Vatra Dornei, judeţul Suceava, pentru a eficientiza activitatea companiei.

Asta după ce fabrica  de producție a laptelui de la Kogălniceanu, preluată de cei la Lactalis odată cu grupul LaDorna în 2008, a fost închisă în decembrie 2017, iar angajații concediați, potrivi zf.ro.

Grupul Lactalis include companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarău. Grupul francez este acuzat că a preluat cele mai importante branduri specializate pe colectarea laptelui românesc pentru a le distruge și a lăsa astfel loc importurilor de lapte și produse lactate.

Din informațiile pe care le deținem, în ultimii ani, lănsările sub brandul LaDorna pot fi numărate pe degete. Nu același lucru s-a intamplat la Albalact, unde nu trece trimestru fără să nu vedem noi produse în piață.

E adevărat, multe din lansările Albalact sunt sub branduri private sau sunt articole Fulga și Zuzu produse prin cine știe ce țări europene și importate în România. Pentru că și aici, la Albalact, articolele noi, produse în România, pot fi numărate pe degete.”, scria în 2020 economistul Florin Frăsineanu pentru brandprivat.ro.

La nivel mondial, grupul Lactalis deține și brandurile President, Galbani și Parmalat. Lactalis are pe plan global o cifră de afaceri de 28,3 miliarde de euro, fiind cel mai puternic jucător mondial pe piața produselor lactate, a brânzeturilor, al doilea pe piața internațională a laptelui de consum și al 10-lea cel mai mare grup alimentar global, potrivit site-ului oficial al companiei.   

A fi sau a nu fi din inima Ardealului

La rândul său, grupul Friesland Campina s-a confruntat de-a lungul timpului cu acuzații legate de originea laptelui de proveniență pentru laptele Napolact, care nu ar fi fost tocmai din Ardeal, așa cum se arată în reclamele realizate într-o notă idilică ale companiei, ci ar fi fost importat.

Astfel, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Cluj a dispus în 2010 verificarea provenienţei unui tip de lapte vândut sub marca Napolact, existând suspiciuni că acesta nu este produs la Cluj, ”în inima Ardealului”, conform reclamei.

Scandalul legat de importul materiei prime pentru laptele Napolact i-a făcut pe oficialii companiei să dea numeroase dezmințiri în presă. Directorul de vânzări al FrieslandCampina, Cornel Cărămizaru, declara în 2014 pentru Capital că laptele achiziţionat din import este folosit doar pentru produsele din gama Milli şi Ok ale grupului, în timp ce pentru brandul Napolact este folosit în proporţie de 100% lapte din inima Ardealului.

Cert este însă că FrieslandCampina, companie ce face parte din grupului olandez Royal FrieslandCampina, a coborât în 2020 două poziții, de pe trei pe cinci, în clasamentul  procesatorilor în funcție de cantitatea de lapte crud cumpărată ca prim cumpărători din România.

Olandezii de la FrieslandCampina, care dețin brandul Napolact, au ieșit din clasamentul celor mai mari trei procesatori de lapte autohton, potrivit unui clasament realizat de APIA pe baza raportărilor pe care procesatorii prim-cumpărători de lapte materie primă le-au făcut în 2020 pentru Registrul Prim Cumpărătorilor de lapte.

Friesland, care operează trei fabrici pe plan local, la Baciu, Târgu-Mureş şi Ţaga, unde procesează brânzeturi în colaborare cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania, a ajuns pe poziția 5, fiind devansată de francezii de la Danone.

Primele trei poziții sunt astfel dominate de jucători internaționali, cu Lactalis din poziția de lider, urmat de Fabrica de Lapte Brașov SA a grecilor de la Olympus și de Danone.

Lactalis controlează fabricile Rarăul, Albalact, Covalact și Lactate Harghita, în timp ce Olympus deține o singură unitate de producție, în județul Brașov.

Din datele APIA, în 2020 producătorii de lactate din România au procesat cu 4% mai puțin lapte românesc decât în 2019, adică aproximativ 948,7 milioane de kilograme.

Prizonieri ai importurilor

România este singura țară din Europa care nu are Observatorul Laptelui. ”Raportăm la 5 instituții diferite care nu împart datele între ele pentru a avea o imagine clară”, a explicat Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, pentru economica.net.

Potrivit clasamentului realizat de APIA, cele mai mari cantități de lapte cumpărat de la producătorii autohtoni în 2020 au fost achiziționate de SC Lactalis România SA, SC Fabrica de lapte Brașov SA, SC Danone Popa SRL, SC Simultan SRL, SC FrieslandCampina România SA, SC Hochland România SRL, SC Carmo-Lact Prod SRL, SC Tudia SRL, SC Unicarm SRL și SC Therezia Prodcom SRL.    

De cealaltă parte, Top 10 importatori lactate și produse lactate arată în 2019 după cum urmează: Lidl Discount SRL, SC Delaco Distribution SA, SC Hochland România SRL, SC Lacto Food SRL, SC Lactalis România SRL, SC Sole Mizo România SRL, SC Excelo Milk SRL, SC Danone – Producție și distribuție de produse alimentare SRL, Fabrica de lapte Brașov SA și SC Nutricia Early Life Nutrition România SRL.

Se poate vedea că liderul pieței în privința vânzărilor de lapte, Lactalis, se află în lista primilor 10 importatori, la fel ca și Fabrica de lapte Brașov SA, compania de procesare a grecilor de la Hellenic Dairies – Olympus, locul trei pe piață.

Prin politica de comercializare a mărcilor private, retailerul Lidl cumpără practic  mai mult lapte din import decât cei mai mari procesatori de lapte cu fabrici în România: Gigantul francez Lactalis, numărul unu în piață, Hochland Romania sau Danone.

Mai mult, Lidl a surclasat Delaco Distribution SA, unul dintre cei mai mari importatori de produse lactate de pe piața locală și unul dintre cei mai mari trei jucători de pe piața cașcavalului, se arată într-o analiză realizată de economica.net pe baza datelor INS.

Prezența procesatorilor  în clasamentul celor mai mari importatori de produse lactate înseamnă că aceștia fie folosesc ca materie primă lapte de import, fie că au în portofoliu produse pe care le aduc de peste granițe.

Poate fi, spre exemplu, situația Hochland Romania, a Lacto Food, Lactalis România, Danone, Fabrica de Lapte Brașov (Olympus), arată analiza citată.

”Oricâte declaraţii ar veni dinspre retailerii internaţionali privind susţinerea industriei alimentare din România, cifrele puse pe masă în discuţia cu autorităţile prezintă realitatea care face din piaţa românească o piaţă prizonieră a importurilor”, arată  Ziarul Financiar  într-un material în care precizează că opt din zece firme de prelucrare a laptelui din țara noastră sunt micro­întreprinderi şi firme mici, care generează 15% (850 mil. lei în 2021) din cifra de afaceri totală, cu 30% din salariaţi.

Fermierii români, în pragul falimentului

Micii producători români de lapte acuză Guvernul că acordul vizând scăderea prețului laptelui la raft îi va împinge la faliment.

Producătorii de lapte din Asociaţia Forţa Fermierilor susțin că ”era mai corect ca măsura anunţată de premierul Nicolae Ciucă să sune astfel: Obligăm producătorii de lapte din România să intre în faliment şi îi forţăm să scadă preţul la poarta fermei până la un nivel inacceptabil pentru ca reducerea de 20% să nu afecteze cu nimic cheltuielile şi profiturile procesatorilor şi retailerilor”.

Asociaţia Forţa Fermierilor a mai anunţat că în ultima perioadă numeroşi crescători de lapte au transmis asociaţiei informaţii cu privire la scăderi la preţul laptelui preluat de procesatori de la nivelul fermelor.

Aceste scăderi de preţuri nu le sunt justificate în niciun fel fermierilor, care se văd constrânşi să accepte scăderile, de teama de a nu le fi reziliate contractele. Membrii Asociaţiei Forţa Fermierilor apelează la Consiliul Concurenţei să nu devină groparul zootehniei româneşti şi să solicite acţiuni şi informaţii de la procesatori şi retaileri prin care reducerea de 20% a preţului la consumatorul final pentru laptele din comerţ să fie «suportată» prin micşorarea adaosurilor comerciale şi prin reducerea altor cheltuieli decât cele de achiziţie de materie primă.

Altfel, nu vom asista decât la o manevră politicianistă, de o ipocrizie şi un cinism ieşite din comun, care va avea un singur efect: diminuarea dramatică a numărului fermelor de vaci de lapte din România”, a mai transmis Asociaţia Forţa Fermierilor, potrivit economedia.ro.

Vorbim de 30% lapte mai ieftin în Europa de Vest şi vorbim de 30% costuri mai mari pe care le avem în momentul de faţă, dar pe care supermarketul şi procesatorii pe filieră nu vor să le acopere, ceea ce va duce inevitabil la falimentul fermierilor români. E o problemă doar de timp.”, a explicat situația dramatică a producătorilor autohtoni de lapte Directorul executiv al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci “HolsteinRo”, Ionuţ Lupu, potrivit spotmedia.ro.

Întrebat de unde apare această diferenţă de preţ, Ionuţ Lupu a răspuns: “Lăcomia supermarketurilor, în momentul de faţă, este la un nivel cu mult mai mare decât ne putem închipui (…).

E o lipsă totală de transparenţă şi o lipsă totală de respect faţă de consumator atât timp cât în România este un lapte cu 30% mai scump la raft decât un lapte plătit de un consumator spaniol, atunci lucrurile sunt foarte clare, în condiţiile în care noi producem un lapte sub costurile de producţie şi un lapte care este în momentul de faţă sub media europeană”.

Realitate amară pe piața zahărului

Potrivit statisticilor realizate de INS, producția internă de zahăr acoperea în anii trecuți doar 35% din necesarul de consum, față de 100,6% în 2015.

Trei sferturi din zahărul consumat în România provine din import și țara noastră ajunsese în 2022 în situația de a avea doar două fabrici de zahăr, deținute de grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar și Coronița, potrivit mediafax.ro.

Fabricile se află în Roman, județul Neamț și în Buzău, cea din urmă producând zahăr exclusiv prin rafinarea materiei prime brute obținute din trestie de zahăr, deci din import.

Fabrica de zahăr de la Oradea, care producea brandul Diamant, a fost închisă în 2018 de noii proprietari, germani de la Pfeifer&Langen, liderii pieței europene de zahăr, care au anunțat că după epuizarea stocurilor din producție autohtonă vor alimenta piața din România cu zahăr din Polonia și Gemania, păstrând însă denumirea Diamant.  

Producția de sfeclă de zahăr a scăzut în România de 5 ori din 1990 și până în prezent, importurile depășind 100 de milioane de euro în 2021.

Producătorii români de sfeclă de zahăr au rămas practic fără soluții pentru a le fi prelucrată materia primă după închiderea în 2019 a fabricii din Bod, județul Brașov.

Una din cele mai reprezentative fabrici de zahăr din țara noastră, fabrica și-a anunțat redeschiderea în anul 2023, în urma eforturilor producătărilor de sfeclă de zahăr din România, rămânând singura fabrică din domeniu cu capital românesc.

Totuși, la finele lui 2022 și începutul lui 2023, zahărul comercializat sub brandul Bod provenea din import, așa cum au precizat reprezentanții fabricii pentru rostonline.ro.

Dispariția fabricilor care să prelucreze sfecla de zahăr produsă în România i-a făcut pe fermierii români să renunțe să mai o cultive, astfel că unitățile de producție rafinează în prezent în cea mai mare parte materie primă din import.

În acest moment, se foloseşte materie primă sau chiar se ambalează zahăr din Republica Moldova sau Ucraina, potrivit antena3.ro.

Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, formată din aproximativ 300 de fermieri din județele Mureș, Cluj, Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, susține că acum, după preluarea fabricii de zahăr din Luduş de către doi antreprenori români, salvarea societății depinde exclusiv de fermieri și a făcut un apel la aceștia să înceapă să cultive din nou sfeclă de zahăr.

Zeci de mii de tone de pâine congelată

România exportă masiv materie primă și importă hrană procesată cu valoare adăugată mare. La fel se întâmplă și în domeniul produselor de panificație și patiserie, unde tendința importurilor de produse congelate este în continuă creștere.

Presedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, susținea cu mai mulți ani în urmă, în 2016, că aproximativ 4-5% din totalul pâinii care se vinde în România este congelată.

Președintele ROMPAN a mai precizat că în România consumul lunar de pâine este de 180.000 de tone, acesta fiind asigurat preponderent din producția internă.

Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru, declara însă în același an că în România intră zilnic 25 de tiruri cu pâine congelată din import, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 de tone pe an.

Potrivit unor estimări făcute în 2018, una din patru pâini de pe mesele românilor provine din aluat congelat, adus din import. Estimările oficiale la nivelul acelui an vorbesc despre 20.000 de tone de pâine congelată pe care le importă anual țara noastră.  

Liderul pieței, Vel Pitar, a avertizat de altfel cu niște ani în urmă asupra faptului că România importă constant pâine congelată, pe care lanturile de magazine o decongelează şi o vând ca proaspătă.

Ulterior compania a luat decizia de a scrie pe ambalajele produselor sale mesajul ”Această pâine nu a fost anterior congelată”, tocmai pentru a-i avertiza pe consumatori și a se diferenția de ceilalți producători.

România a importat în 2020 pâine în valoare de 2,3 milioane de euro doar din Polonia, rezultat apropiat de cel din 2019 şi de opt ori mai mare faţă de 2010, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor de la INS.

”Importurile noastre de pâine din Polonia au crescut cu 10-12% în 2020 faţă de anul anterior. În 2020, unii dintre cei mai mari retaileri din România au semnat contracte directe cu furnizorul nostru (Inter Europol – n.red.) din Polonia, pentru că au renunţat la producţia proprie de pâine şi produse de patiserie şi au externalizat acest serviciu“, a declarat pentru zf.ro Ştefan Radu, acţionar şi administrator al companiei European Pastry Prod.

Numele companiei apare pe ambalajele unor tipuri de pâine comercializate în Bucureşti, în reţeaua Mega Image, pâine produsă în Polonia.

European Pastry, cu afaceri de 8,6 mil. lei în 2019,  are o fabrică proprie de pâine şi produse de panificaţie la Ştefăneştii de Jos (jud. Ilfov), unde realizează atât produse congelate precoapte, cât şi produse în stare proaspătă.

Tendința este dată de reprezentanţii marilor lanţuri de magazine, care preferă pâinea precoaptă congelată, pentru că are o durată de valabilitate mai mare și prezintă din punctul lor de vedere avantajul că risipa este zero, căci se coace cât se vinde.

Cartel ALFA cere demiterea ministrului Budăi

Sursa: Facebook

Ministrului Muncii Marius Budăi i se cere demisia de către Confederația Națională Sindicală (CNS) Cartel ALFA, în contextul „frământărilor” sociale din ultimele două săptămâni.

Într-un comunicat de presă citat de Agerpres, sindicaliștii subliniază că ministrul Muncii interpretează „într-un mod personal şi dictatorial dialogul social” și că acesta se „așează” la masa dialogului doar cu anumiți parteneri sociali, „după criterii care nu se regăsesc în nicio lege a dialogului social”.

În acest context, Cartel Alfa subliniază că „primul pas necesar pentru gestionarea conflictelor este demiterea actualului ministru al Muncii şi intrarea intr-un dialog social real şi responsabil”, dar și, ca o „a doua măsură prioritară” „este revenirea la un sistem fiscal echilibrat, cu transferul imediat a unui procent din contribuţiile sociale ale angajaţilor înapoi către angajator”.

Haosul politic nu este creat de către lucrătorii care sunt în stradă sau ameninţă cu greva. Răspunsul acestora vine după şiruri lungi de nemulţumiri în care negocierile au eşuat, iar doleanţele lor nu au fost luate în seamă. Nu doar incompetenţa domnului Budăi ne-a adus în acest prag, ci şi lipsa de preocupare, empatie şi solidaritate cu oamenii muncii, ruptura majoră dintre clasa politică şi cetăţeni. Politicienii tratează sindicaliştii din educaţie precum un cartof fierbinte, l-au pasat de la unul la celălalt, fără a zice ceva clar. Accentul se pune pe „nevoia de terminare a grevei” şi nu pe soluţionarea problemelor şi a cauzelor acestora”, subliniază sindicaliştii Cartel Alfa, confederaţie care reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.


Conflictul social amplu existent astăzi în România şi care cuprinde din ce în ce mai multe categorii socio-profesionale este rezultatul direct al unor decizii politice greşite (precum mutarea integrală a poverii fiscale asupra lucrătorilor); al lipsei de responsabilitate a guvernanţilor, care au produs şi întreţinut un adevărat haos legislativ, prin adoptarea de legi pe care apoi le-au blocat de la aplicare şi prin întreţinerea unor inechităţi majore în societate; al incompetenţei promovate la toate nivelurile de decizie; al lipsei de consultare cu partenerii sociali. În fapt, lipsa unei consultări reale este sursa principală a tuturor conflictelor. Obstrucţionarea dialogului social şi atitudinea arogantă a guvernanţilor au dus la blocajele actuale ce au amplificat nemulţumirile lucrătorilor. (…)”, se mai arată în comunicat.

Kelemen Hunor, de Ziua unităţii naţionale maghiare: „Să fim mândri de noi înșine, de comunitatea noastră și de identitatea noastră”

Sursa foto: Facebook/Kelemen Hunor
Sursa foto: Facebook/Kelemen Hunor

Ieri, 4 iunie, a fost Ziua unității naționale maghiare, ocazie cu care liderul UDMR Kelemen Hunor – totodată vicepremier și membru al coaliției de guvernare – a ținut să transmită un mesaj comunității sale.

Ziua unității naționale maghiare sau, mai corect, Ziua Tratatului de la Trianon, este o sărbătoare publică în România care comemorează semnarea Tratatului de la Trianon în 1920.

Sărbătorită relativ recent, grație unei legi promulgate în noiembrie 2020 de președintele Klaus Iohannis, Ziua unităţii naţionale maghiare a fost propusă pentru prima dată în 2015 de social democratul Titus Corlățean.

Iar despre această zi a scris pe Facebook liderul UDMR, care consideră că 4 iunie este un motiv de mândrie pentru maghiarii care trăiesc pe teritoriul României. Cu toate acestea, Kelemen Hunor subliniază că „a trăi în comunitate și a menține puternică acea comunitate nu este o sarcină ușoară”:

Pentru noi este la fel de natural ca și respirația: a vorbi în limba maghiară în familie și între prieteni, a ne trimite copiii noștri la școală cu predare în limba maghiară, a citi în limba maghiară și a consuma cultură maghiară fac parte din viața noastră de zi cu zi.

Ziua de 4 iunie, Ziua unității naționale maghiare, este o zi în care sărbătorim aceste activități obișnuite, dar totuși importante. Să fim mândri de noi înșine, de comunitatea noastră și de identitatea noastră. Nu putem rescrie trecutul și nici nu dorim să o facem. Dar suntem cu toții responsabili pentru viitor, pentru viitorul nostru”.

Lider de sindicat, despre continuarea grevei din Învățământ: „Nu există un angajament al clasei politice”

Sursa: Facebook FSE Spiru Haret

Greva declanșată de angajații din Învățământ intră în a doua săptămână și nu sunt semne că spiritele s-au liniștit.

Deși reprezentanții Guvernului consideră că s-a făcut tot posibilul pentru a îndeplini revendicările cadrelor didactice și ale personalului auxiliar, iar liderii politici s-au întrecut în declarații optimiste, Marius Nistor, președinte Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, avertizează că mișcările de protest vor continua.

Într-o intervenție pentru B1 TV, liderul „Spiru Haret” a dezvăluit că greva va continua, deoarece nu au fost respectate promisiunile făcute profesorilor.

Potrivit acestuia, decizia de a continua greva aparține „colegilor din unitățile de învățământ preuniversitar”, „după ce s-a analizat Ordonanța de Urgență care a fost promovată de Guvernul României, fără a exista un acord din partea noastră”.

Colegii noștri consideră că rezultatele nu sunt cele așteptate de ei, iar în privința viitoarei grile de salarizare care ar trebui să facă obiectul Legii unitare de salarizare nu există niciun fel de garanție. Atâta timp cât referirea la salariul debutantului cu studii superioare apare doar într-o notă de fundamentare care nu are nicio putere din punct de vedere juridic.

Este doar un document care însoțește o ordonanță de urgență. Ei trag concluzia în momentul de față că de fapt politicienii ezită să își ia angajamentul în folosirea acestui reper când se va discuta despre Legea unitară de salarizare. Nu am fi ajuns la greva generală dacă în proiectul Legii învățământului preuniversitar articolul respectiv cel care făcea referire la salariul debutantului cu studii superioare de lungă durată care ar trebui să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie ar fi rămas acolo.

Cu toate insistențele noastre, varianta a plecat fără să conțină articolul în cauză iar în Parlament, când au avut loc dezbaterile cu toate insistențele noastre, majoritatea a votat votat fără să conțină acest articol atât de important pentru noi. Din start rezultă foarte clar că nu există un angajament al clasei politice pentru păstrarea articolului respectiv și de punere în aplicare a unei grile de salarizare care a fost negociată cu Guvernul României care ar fi stabilit o salarizare decentă.

Vorbim despre o grilă care prezintă un mare semn de întrebare ca și aplicabilitate. Sunt niște probleme care s-au acutizat în ultimii ani, probleme la care trebuie să răspundă și nu se mai poate amâna prea mult”, a spus liderul de sindicat pentru sursa citată.

De altfel, și pe pagina de Facebook a Federației se arată același lucru: greva continuă, pentru că „textul OUG 53/2023 este nemulțumitor”:

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, în numele salariaților din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, cer în continuare Guvernului și partidelor aflate la guvernare să-și asume printr-un act normativ articolul scos din Legea Învățământului Preuniversitar și care nu a fost inclus nici în textul OUG 53/2023, ci doar în Nota de fundamentare a ordonanței, potrivit căruia salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic. Această atitudine a Guvernului României este interpretată ca o neasumare a Executivului de a aplica principiul menționat mai sus în noua lege a salarizării.

Atragem atenția că salariații din învățământ aflați în grevă sunt nemulțumiți și de promisiunea Guvernului de a aplica ipotetica grilă de salarizare pentru învățământ în maximum trei ani, solicitând scurtarea acestei perioade. Menționăm că și majorările salariale prevăzute în OUG 53/2023 au fost respinse de federațiile sindicale, după consultarea membrilor de sindicat aflați în grevă, aceștia considerând sumele prea mici.

După cum am spus încă de la început, această grevă nu este doar pentru salarii. Acest protest extrem este și despre viitorul educației, despre percepția pe care o are societatea asupra meseriei de dascăl. Însă, modul în care Guvernul și liderii partidelor politice aflate la guvernare au gestionat evenimentele ce s-au desfășurat începând cu 10 mai 2023 (primul miting organizat de angajații din învățământ) și până în prezent ne face să credem că, după ce se va încheia această grevă, vor reveni la vechile obiceiuri, adică: vor continua să nu investească în educație și în angajații din învățământ.

Aici, domnilor politicieni, domnule Președinte, este problema. Nu ne-ați convins că, după încheierea grevei, veți investi cu adevărat în acest domeniu. Iar primul exemplu în acest sens este că nu v-ați asumat printr-un act normativ că, odată cu apariția noii legi a salarizării, salariul profesorului debutant va fi cel puțin egal cu salariul mediu pe economie.

Ținem să vă reamintim și că unul dintre punctele pentru care colegii au semnat pentru grevă este creșterea finanțării. Degeaba ați votat în Parlament o lege care prevede alocarea pentru învățământ a unei finanțări egale cu minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat, dacă nu aveți de gând să o și respectați și veți proroga aplicarea acestui articol, așa cum ați prorogat, timp de peste 10 ani, articolul privind alocarea a 6% din PIB pentru Educație. Spunem asta pentru că, deja, pe surse, am aflat că nu veți acorda, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce prevede Legea Învățământului Preuniversitar, pentru că bugetul nu permite această „cheltuială“. Aveți însă 6 luni să vă pregătiți. Aveți 6 luni în care puteți reforma statul, în așa fel încât, de la 1 ianuarie 2024, să puteți acorda minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat pentru învățământ.

Avem nevoie de educație, iar educația are nevoie de finanțare! Nu ne mai certați, nu ne mai trimiteți la clase! Schimbați-vă discursul și asumați-vă că educația va fi, începând de astăzi, prioritate națională! Și nu numai pentru noi, angajații din sistem, ci și pentru cei peste 3.000.000 de elevi în spatele cărora vă ascundeți și pe care încercați, prin declarații, să-i întoarceți împotriva noastră”.

Indemnizații pentru creșterea copilului obținute în baza unor documente de angajare false; prejudiciul, estimat la peste 5.550.000 lei

bani

Anchetă în derulare în București, vizate fiind zeci de persoane care ar fi obținut indemnizații pentru creșterea copilului în baza unor documente de angajare false.

Faptele cercetate s-ar fi petrecut timp de trei ani, până în 2020, în cauză fiind bănuite 66 de persoane, care „ar fi beneficiat de venituri de la stat sub forma indemnizațiilor pentru creșterea copilului, ca urmare a depunerii la o instituție publică, din municipiul București, a unor documente de angajare fictivă”.

Aceasta transmite Poliția Română, cu mențiunea că „prejudiciul produs este de peste 5.550.000 de lei” și că acheta a fost derulată în cadrul unor acțiuni efectuate de poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţii economice.

Astfel, în perioada 12 – 31 mai 2023, au fost efectuate 246 de percheziții în cadrul dosarelor penale întocmite pe numele unor persoane bănuite de infracțiuni economice, fiind instituite „măsuri asigurătorii în valoare de peste 10 milioane de lei și au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste 750.000 de lei”.

În total, în cauzele penale instrumentate, 2 persoane au fost arestate preventiv, 8 au fost plasate sub control judiciar, una sub control judiciar pe cauțiune și 11 au fost reținute. Totodată, pentru recuperarea prejudiciului cauzat, au fost aplicate măsuri asigurătorii în valoare de 10.640.404 lei, iar pe alt palier au fost ridicate, în vederea confiscării, 420.100 de bucăți de țigarete și alte bunuri, în valoare totală de 751.051 de lei.

Cât despre dosarele cu acte false pentru obținerea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, se precizează că, „la data de 22 mai a.c., polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Inspectoratul General al Poliției Române, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, au desfășurat 6 percheziții domiciliare, în municipiul București, la persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în declarații.

Până în prezent au fost încheiate 10 acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind recuperați aproximativ 800.000 de lei. Activitățile operative au vizat persoanele care s-ar fi ocupat de falsificarea documentelor de angajare, respectiv de întocmirea adeverințelor de venit, a contractelor de muncă, a deciziilor de suspendare/încetare a contractelor de muncă”.

Cioloș, atac la Iohannis: „A golit de sens rolul de mediator pe care Preşedintele ar trebui să îl aibă”

Dacian Cioloș critică cele mai recente declarații făcute de șeful statului, vizavi de decizia sindicaliștilor din Educație de a continua greva și săptămâna viitoare.

Luni, se intră în a doua săptămână de grevă generală în unitățile de învățământ, dat fiind că ultimele negocieri au eșuat, decizie care l-a făcut pe Klaus Iohannis să aibă o reacție destul de dura.

În acest context, liderul REPER, europarlamentarul Dacian Cioloș, punctează că Iohannis a eșuat în rolul său de mediator și că acesta dă dovadă de „metehne vechi”.

Țâfnă. Cu țâfnă îi tratează preşedintele Iohannis pe profesorii, învățătorii şi educatorii care au decis să continue greva. Din păcate, Guvernul şi Președintele îi servesc României educate nervi şi oprirea dialogului.

Este inadmisibil ca oameni care își cer drepturile – fie că sunt sau nu îndreptățiți, fie că Guvernul are sau nu are de unde să îndeplinească cerințele – să fie certați, de la cel mai înalt nivel al statului român. Este simptomul unor metehne vechi prin care autoritățile, în loc să îi servească, tratează cetăţenii cu dispreţ.

Mă așteptam la o mediere înțeleaptă, nu la opacitate și reacții nervoase. În acest moment, Iohannis a golit de sens rolul de mediator pe care Preşedintele ar trebui să îl aibă în societate”, scrie Cioloș pe Facebook.

Ieri, Iohannis opina că greva ar trebui să înceteze, însă nu doar atât:

Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. (…)

Cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea.

Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva? Greva a durat un pic mult. Și se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, pentru că liderii vin și pleacă, ei sunt un fel de interfață”.

Cu toate acestea, imediat după primele negocieri, liderii sindicali din Educație au subliniat că mandatul lor a rămas neschimbat, de a respinge oferta Guvernului, cu mențiunea profesorii sunt cei care vor decide dacă încetează greva sau nu.

Urmează o grevă în Sănătate? Ministrul Rafila „Întotdeauna există o posibilitate”

Sursa: Facebook

Se prefigurează noi proteste, în condițiile în care sindicaliștii din Sănătate au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 7 iunie, având o serie de revendicări.

Și este foarte posibil ca această formă de protest să se transforme chiar într-o grevă generală, aspect recunoscut chiar de Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Declarațiile au fost făcute la Antena 3, ministrul Sănătății arătând că „întotdeauna există o posibilitate” ca angajații din sistem să demareze la rândul lor proteste de amploare, după exemplul altor categorii profesionale.

În urmă cu câteva zile, SANITAS anunța că „va menține o presiune continuă asupra autorităților decidente ca avertisment”, urmând un referendum „în rândul membrilor noștri de sindicat referitor la desfășurarea acțiunilor de protest”. Greva japoneză este certă, „fără întreruperea activității până la rezolvarea revendicărilor”, timp în care vor fi continuate negocierile cu factorii de decizie.

Cu toate acestea, Rafila a subliniat că multe dintre revendicările SANITAS au fost deja rezolvate:

Eu am participat la multe runde de discuții, atât cu Sanitas, cât și cu Solidaritatea Sanitară. Ultima discuție a fost la sediul Guvernului României cu primul ministru și cu domnul președinte Ciolacu, iar șapte dintre revendicările sindicaliștilor de la Sanitas au făcut obiectul nu numai a discuției, ci și a unui agreement.

Unele dintre ele sunt realizabile în perioada imediat următoare, e vorba de blocarea posturilor din sistemul de sănătate, scoaterea lor la concurs. De asemenea, semnarea contractului colectiv de muncă. În plus, sunt alte revendicări care au fost de comun acord, agreate, respectiv finanțarea voucherelor de vacanță, dintr-un fond separat de bugetul spitalului”, a spus Alexandru Rafila pentru sursa citată.

Kindred Group, noi pași către unul din obiectivele principale ale companiei: venituri exclusiv din jocul responsabil

Kindred Group, una dintre cele mai importante companii din domeniul jocurilor de noroc la nivel mondial, și-a făcut un obiectiv clar din promovarea distracției responsabile, fără efecte dăunătoare. Obiectivul Kindred Group este să reușească să obțină venituri doar din activitatea clienților care practică un joc responsabil 100%, iar rezultatele se pot observa de la un trimestru la celălalt.

Astfel, în primul trimestru al anului 2023, ponderea veniturilor Grupului Kindred din jocurile de noroc dăunătoare a scăzut la 3.0%, iar efectul de îmbunătățire după diferite intervenții ale companiei a fost de 83%, potrivit unui comunicat al companiei. Kindred folosește numeroase instrumente din dorința de a preveni jocurile de noroc dăunătoare. Spre exemplu, efectele soluțiilor tehnologice automatizate, cum ar fi detectarea și interacțiunea cu clienții expuși riscului prin intervenții automate, arată semne inițiale ale unei tendințe pozitive.

Această tendință este observată și dacă ne uităm pe rezultatele din precedentele trimestre. Transparența este parte din politica Kindred Group, motiv pentru care compania publică aceste date trimestrial. Se poate observa așadar că ponderea veniturilor din jocuri de noroc dăunătoare era de 3.8% în trimestrul 3 din 2022, a scăzut la 3.3% în trimestrul 4 de anul trecut, iar în primul trimestru din 2023 a continuat scăderea până la 3.0%. În plus, se poate observa și că efectul de îmbunătățire după intervenții este în creștere față de ultimul trimestru din 2022, de la 82.1% la 83%

Kindred și-a făcut un obiectiv clar: Journey towards Zero

Kindred Group și-a propus să promoveze doar distracția responsabilă, motiv pentru care eforturile de a elimina jocurile de noroc dăunătoare sunt susținute de fiecare angajat al companiei, potrivit fostului CEO Henrik Tjarnstrom. Instrumentele multiple pe care Kindred le are contribuie astfel din plin la promovarea distracției responsabile și la prevenția ori eliminarea comportamentului dăunător.

„Am subliniat continuu importanța detectării și a interacțiunii cu clienții noștri care prezintă semne că ar putea avea probleme de acest gen. Pentru a preveni un comportament dăunător, intervenția timpurie este esențială și mă bucur că putem vedea rezultatul lansării intervențiilor automate pe care le-am făcut pe unele dintre piețele noastre”, spune Henrik Tjarnstrom, CEO al Kindred Group.

„În viitor, aștept cu nerăbdare să urmăresc abordarea holistică și colaborarea între diferite echipe din cadrul Kindred. Jocul de noroc responsabil nu este un factor doar pentru o singură echipă, ci este ceva la care fiecare angajat contribuie prin cunoștințele și angajamentul său de a reduce veniturile dăunătoare. Prin echipele noastre tehnice care lucrează mână în mână cu echipele responsabile cu jocurile de noroc și cu clienții, putem lansa rapid intervenții îmbunătățite pe diferite piețe. Totul este în concordanță cu misiunea noastră, Journey towards Zero (drumul spre zero)”, conchide Tjarnstrom.

Unibet și Vlad Cazino – brandurile Kindred Group în România

Kindred Group este un gigant la nivel internațional din domeniul jocurilor de noroc, iar în țara noastră compania este prezentă cu Unibet și Vlad Cazino, doi dintre operatorii care se bucură de o mare popularitate printre utilizatorii români.

Sloganul Unibet este „De la jucători, pentru jucători”, iar acest lucru se poate observa și din serviciile de calitate pe care operatorul le oferă utilizatorilor, din dorința de a le genera o experiență distractivă de neuitat. Pe Unibet, utilizatorii se pot bucura de o secțiune impresionantă de pariuri sportive cu funcții inovatoare, dar și de jocuri de casino de la cei mai importanți furnizori de pe piață, atât în versiunea clasică dar și live.

În schimb, Vlad Cazino este un cazinou online inspirat din celebrul mit al lui Dracula care atrage anual mii de turiști. Acest brand cu specific românesc a dus distracția la alt nivel și a creat rapid o comunitate mare de utilizatori, atrași de serviciile de calitate, oferta variată și de campaniile de fidelizare. Pe Vlad Cazino, utilizatorii pot încerca cele mai tari sloturi, numeroase mese de ruletă live, blackjack și baccarat, bingo, jocuri de poker, dar și pariuri virtuale.

Ciolacu, sigur pe mandatul său de premier: „Sunt foarte pregătit și nu am nicio problemă”

Sursa: Facebook

Rotativa guvernamentală, care trebuia ca astăzi să aibă deja loc, întârzie, în contextul frământărilor din țară și a protestelor declanșate de angajații din mai multe sectoare.

După cum a și subliniat Marcel Ciolacu, a fost stopată „orice negociere politică până la rezolvarea problemelor sociale din țară”, însă aceasta nu înseamnă că liderul PSD nu va prelua, la un moment dat, mandatul de premier.

Într-o declarație făcută de Ciolacu ieri, pe holurile Parlamentului, Ciolacu a asigurat că rotația va avea loc și că în mod „categoric”, după ce se va ajunge la un acord cu sindicatele din Educație, se vor relua discuțiile pentru rocada guvernamentală.

În acest moment avem un protocol. Nu avem o decizie care să infirme… (…) În acest moment nu sunt discuții pentru modificarea protocolului”, a afirmat Ciolacu.

Totodată, Ciolacu a asigurat că nu își face probleme privind preluarea mandatului de șef al Executivului: „După cum vedeți, sunt la fel de activ ca și până acum. Sunt foarte pregătit și nu am nicio problemă”, cu mențiunea că rotația premierilor, va avea loc „foarte repede”.

Primele semnale potrivit cărora negocierile dintre liderii coaliției ar cam trebui puse pe pauză a fost dat de președintele țării, în fața presei. Chiar în ziua în care premierul Nicolae Ciucă ar fi trebuit să își depună mandatul, Klaus Iohannis a subliniat că „nu cred că rotaţia se va face în timpul unor negocieri”, ceea ce s-a și adeverit.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
-8.6 ° C
-7.8 °
-9 °
94 %
3.6kmh
20 %
lun
-4 °
mar
-2 °
mie
0 °
J
3 °
vin
1 °

Ultimul articol

Anchetă penală și disciplinară la Spitalul Județean Buzău, după moartea unui pacient

Anchetă pe toate planurile la Spitalul Județean de Urgență Buzău după ce, la începutul acestei săptămâni un tânăr de doar 25 de ani a...

Un notar, un executor judecătoresc și un avocat, acuzați de DNA Constanța că ar...

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...

Ministerul Justiției a început să caute procuror general, plus șefi la DNA și DIICOT

Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...