După declarațiile de zilele trecute în care toată lumea asigura că nici nu se pune problema ca vârsta de pensionare să fie modificată și acuze între partenerii coaliției de guvernare, azi parcă lucrurile s-au mai relaxat un pic.
Inclusiv vicepremierul USR PLUS a arătat că a Ministerul Muncii se lucrează în prezent la o nouă lege a pensiilor.
E adevărat, Dan Barna nu a spus cu subiect și predicat că ar fi vorba despre creșterea vârstei de pensionare, însă aproape că a oftat atunci când a făcut referire la sistemul actual care poate să rămână „sustenabil”, co-președintele USR PLUS fiind mai ales îngrijorat pentru că generaţiile numite „decreţei” mai au un pic până la pensie, ceea ce cumva va destabiliza lucrurile. Și, din câte a explicat Barna, nu e niciun motiv de panică, în condițiile în care „speranţa de viaţă a crescut peste tot”.
„Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară.
De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor.
În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. În momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem.
Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite ‘decreţei’, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a spus Barna, citat de Agerpres.
DNA (Direcția Națională Anticorupție) are în plan achiziționarea unei tehnici pentru ca, pe viitor, să poată intercepta atât apelurile efectuate pe WhatsApp, cât și mesajele private. Însă cum socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg, achizițiile vor trebui să mai aștepte, întrucât banii de la Buget se primesc cu țârâita, iar cei care ajung în visteria DNA sunt folosiți, în general, pentru personal.
Crin Bologa, șeful DNA: „Nu avem aşa ceva în prezent”
„Există societăţi private în Israel sau în Italia care scot pe piaţă şi vând, la preţuri destul de importante, tehnologii care permit o interceptare a convorbirilor pe WhatsApp. Nu avem aşa ceva în prezent. Ăsta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru”, a mai spus Crin Bologa, întrebat despre posibilitatea achiziționării unor astfel de dispozitive care, ulterior, să ajute instituția în filaje.
Mai mult, potrivit interviului publicat de G4Media.ro, eventualele noi achiziții, a căror funcționalitate exactă rămâne încă un secret, de vreme ce Crin Bologa nu a dorit să răspundă în amănunt, ar putea duce DNA la nivelul următor, din punct de vedere al profesionalismului. Cu toate astea, Bologa a spus că „de-asta nici nu vreau să intru în detalii ca să vă spun ce dorim. Vreau sume de bani care să ne permită să cumpărăm”, adăugând că eventuala tehnologie ar intra la categoria „nişte jucării foarte bune, pe care ştim că alţii le au, ştiu că alţii le folosesc şi am vrea şi noi ca să ne putem face treaba şi dacă aş intra în detalii”.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a avut o primă reacție după ce social democrații au anunțat că, în data de 14 iunie, intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu.
Ludovic Orban crede că moțiunea de cenzură anunțată de PSD este „O bulă de săpun”
„Trebuiau și ei să depună o moțiune de cenzură”, le-a spus Ludovic Orban astăzi, jurnaliștilor, fiind de părere că PSD ar fi depus moțiune de cenzură cu sau fără PNRR. „Dar noi ne bucurăm că depun moțiune de cenzură pe tema PNRR pentru că avem din nou ocazia să prezentăm românilor ce vom face cu aceste resurse importante”, a continuat Ludovic Orban.
Social democrații au anunțat că vor depune moțiune de cenzură în data de 14 iunie
PSD a anunțat astăzi, după ședința în care premierul a prezentat PNRR, că are de gând să depună o moțiune de cenzură împotriva Executivului, acuzând PNRR că nu s-ar ridica la nivelul așteptărilor. „În pofida repetatelor apeluri ale PSD pentru organizarea unei ample dezbateri între partidele parlamentare, astăzi s-a făcut dovada că Guvernul Cîțu nu dorește o astfel de colaborare și ascunde cu premeditare ceea ce ar trebui să fie Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris PSD imediat după terminarea ședinței, adăugând că partidul nu poate fi de acord sub nicio formă cu un astfel de plan. Așadar, aceștia au promis că nu vor vota sub nicio formă astfel de măsuri.
„PSD va depune o moțiune de cenzură pentru a împiedica Guvernul să pună în aplicare strategia ascunsă de distrugere a bunăstării poporului român”
Pentru simplul motiv că e vorba de niște bani cu care, teoretic, ar trebui să modernizăm, pe cât posibil, România. Și să și ieșim din criza indusă de pandemie. Să construim un plan fiabil, riguros, pe cât posibil departe de nepotisme și contracte aranjate, pentru ”mai bine”.
Am citit fiecare știre, am luat fiecare link la puricat, dacă mă trezești în mijlocul nopții cred că pot schița, în linii mari, toate reformele cuprinse de plan. Plus alocarea de fonduri. Plus unde găsești fiecare informație, în parte.
Nu spun că am ajuns la concluzia că e un plan perfect. Dar e un plan. Sunt bani care vor veni și care vor fi investiți în digitalizare, sănătate, educație, drumuri, mă rog, cam toate lucrurile pe care le-am fi vrut reformate, dar nu le-am făcut, din cauză de lipsă de bani.
PNRR sau cum românul îl ascultă pe ăla care țipă mai tare
De ceva timp, atât PSD, cât și AUR s-au inflamat, că PNRR e un plan diabolic. Știu ei! Vor să ne vândă, să devenim sclavii Europei, să ajungem la sapă de lemn, să sărăcim, să nu mai ieșim NICIODATĂ la pensie. Vor să ne golească de sânge, să ne înrobească, să ne taie pensii, salarii, alocații, să crească impozite, să ne verifice peste tot. Vai și-amar de capul nostru, va fi!
Am mai vorbit despre felul în care se propagă fake news. E de ajuns ca cineva să spună ceva destul de tare, în timp ce e înconjurat de cât mai multă lume. Nu contează că e adevărat sau nu, nu contează că are sau nu argumente, important e să ”le spună, dom`ne!” Și informația cu pricina va fi preluată și transmisă mai departe, și mai departe, până când unii vor crede că e chiar adevărată.
”De ce trebuie să luăm nişte bani condiţionat şi să fim verificaţi la vârsta de pensionare, la nivelul de impozitare, la nivelul de deficit, la nişele economice pe care impozităm sau nu?” se întreabă George Simion.
”PSD a scăpat România de împrumuturile de la FMI, iar actualul Guvern PNL – USR PLUS le va readuce în ţară. Vă folosiţi de PNRR pentru a vă justifica austeritatea şi viitorul acord cu FMI. Aici veţi ajunge”, afirmă, atotștiutor, Marcel Ciolacu.
”Ce fel de surprize mai ascund liberalii? Îngheţarea pensiilor şi a salariilor? Creşterea vârstei de pensionare?”, plusează Paul Stănescu.
Panica semănată la timp îți poate aduce voturi în plus
Nu e nici prima, nici ultima dată când această strategie dă roade.
Pentru că oamenii nu s-au învățat să caute și să verifice sursele. Iau drept bune afirmațiile anumitor persoane publice, mai ales dacă au un minimum de afinitate pentru ele.
Afirmațiile de mai sus, oricât de panicabile pot părea, nu sunt susținute de nicio dovadă.
N-am văzut niciun semănător din ăsta de panică să vină să spună: ”Uite, conform paragrafului cutare, din documentul cutare (pe care l-am verificat, să fie real, nu fabricat în sufrageria personală) se dovedește că am dreptate să vă acuz”.
Nu. Toate acuzele astea, lansate cu voce tare, nu se bazează pe nimic. Și nea` Gicu o să creadă și o să spună mai departe. Pentru că nici nea` Gicu nu va căuta să găsească sursa reală a panicii. O să ia și panica, și informația gata mestecate și le va transmite și altora.
Și de asta merge țara asta așa cum merge. Pentru că oamenii nu mai au răbdare și preferă să creadă pe ăla care țipă mai mult. Și care-l căinează mai tare.
PNRR-ul cu surse de informare
Pentru cei care vor să afle mai multe, sursele de informare sunt la un click distanță. Trebuie doar să vrei să cauți și să fii dispus să gândești cu mintea ta, nu cu creierul altuia.
Asta, pentru cei care vor să citească. Pentru restul, se va găsi mereu măcar un politician care să-i spună că portocala e portocalie pentru că a fost injectată cu cine știe ce virus mortal. Să nu mai mănânce portocale, că va muri, să mănânce mere. Fără să vină și cu argumente, și cu probe valabile. Doar pentru că el, politicianul, nu are plantație de portocale, ci de meri. Și vrea să-și vândă merele.
Unul dintre cele mai recente exemple ale modului în care edilul din Banu Manta folosește proiecte pe care le-a găsit servite de către fosta administrație, pe care doar la nivel declarativ o înfierează cu mânie corporatistă de câte ori poate, dar ale cărei proiecte le folosește pentru a-și hrăni propriul ego și propria imagine, este acela al asfaltării străzilor de pământ care încă mai există în Sectorul 1.
Ce spune pagina de socializare a Primăriei Sectorului 1
„Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a dat luni ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a opt străzi din zona Chitila Triaj. Este vorba de străzi subdimensionate din punctul de vedere al cerințelor actuale de trafic: Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești și Drumul Gării, Eugen Brote și Drumul Lăpuș.”
„Astăzi, după 30 de ani de neputință și nepăsare din partea fostelor administrații locale, asfaltăm și modernizăm zonele defavorizate din Sectorul 1. Modernizarea acestor străzi era absolut necesară, erau simple drumuri de pâmânt, situații incompatibile cu statutul de capitală a unui stat european. Voi verifica periodic dacă aceste lucrări respectă standardele de calitate și prevederile din caietul de sarcini. Ne dorim ca la finalizarea lucrărilor locuitorii Sectorului 1 să beneficieze de toate avantajele asfaltării acestor drumuri: condiții civilizate de locuit, siguranță rutieră și un transport civilizat. Acesta este doar începutul,” a declarat Clotilde Armand.
Lucrările de modernizare a drumurilor constau în asfaltarea sistemului rutier, construirea de trotuare și realizarea canalizărilor pluviale. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 3,8 milioane de lei cu TVA. Anterior demarării acestor lucrări, au fost elaborate documentații de avizare a lucrărilor de intervenție și documentații tehnice conexe (studiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnică)”.
Numai că atât comunicatorii Primăriei Sectorului 1, cât și al primăriței uită să spună că proiectul fusese deja licitat de pe vremea fostei administrații. Sabotajul intern constant l-a împiedicat pe fostul primar Tudorache să semneze el ordinul de începere a lucrărilor.
Ce a uitat să ne spună doamna Armand
Povestea începe pe 9 iulie 2019, când consilierii locali din Banu Manta adoptau, și cu voturile USR, HCL 215/09.07. 2019 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivelor de investiții pentru modernizarea sistemului rutier pe străzile Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești, Drumul Gării, Eugen Brot, Drumul Lăpuș Sectorul 1 Bucureşti.
Desigur, doamna Armand este totuși posibil să nu cunoască acest amănunt, pentru că domnia sa tocmai părăsise neînsemnata și prost plătita funcție de consilier local, pentru cea mult mai importantă și mai bănoasă de europarlamentar.
Pentru reîmprospătarea memoriei domniei sale, dar și pentru a repune adevărul în drepturile sale istorice, iată cum a decurs ședința Consiliului Local al Sectorului 1 din 9 iulie 2019:
„Domnul Cristian Marian Neagu – Președinte de ședință: Punctul nr. 38 „ Proiect de hotărâre privind aprobarea principalilor indicatori tehnico- economici aferenți obiectivelor de investiții pentru modernizarea sistemului rutier pe străzile Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești, Drumul Gării, Eugen Brote și Drumul Lăpuș, Sectorul 1 București”. Votați, vă rog! Haideți domnul Goncea, ați votat? Mai avem un vot, vă rog frumos!
Doamna Daniela Nicoleta Cefalan – Secretarul Sectorului 1: Proiectul nr. 38 va fi adoptat în conformitate cu prevederile art.5 lit. cc), art.139 alin.(3) lit.a), art.166 alin. (2) lit. k) și art. 196 alin. (1) lit.a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2019
Domnul Cristian Marian Neagu – Președinte de ședință: Unanimitate. Proiectul a trecut”
HOTĂRÂREA A FOST ADOPTATĂ CU UNANIMITATE – 23 consilieri locali prezenți!
Însă, dacă Clotilde Armand ar fi fost de bună credință, nu ar fi putut să-i scape, atunci când a semnat ordinul de începere a lucrărilor, faptul că anunțul de participare pentru procedura de achiziție publică simplificată fusese publicat pe SEAP pe 6 februarie 2020, având ca termen de deschidere a ofertelor data de 2 martie 2020.
Așadar, domnia sa a găsit proiectul gata „servit” și se grăbește să strige că-i aparține in integralitate. Din păcate pentru domnia sa, trebuie să-i aducem aminte că adevărul este puțin diferit și de această dată, plus că, din informațiile noastre se vor asfalta doar șase străzi, pentru că celelalte nu pot fi făcute din cauza blocării PUZ-ului de către… USR SECTOR 1.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a ținut, la rândul lui, să cuvânteze în Parlament, imediat după ce premierul Florin Cîțu a prezentat PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență). „Domnule Cîțu de data asta nu ați mai avut pe unde să fugiți. Afară vă asteaptă fermierii să vă întrebe de ce agricultura primeste zero euro prin PNRR”, i-a spus Ciolacu, premierului.
Marcel Ciolacu, imediat după prezentarea PNRR: „Domnule Cîțu, haideți cu curaj să nu mai fugiți azi”
Printre altele, șeful PSD a mai spus că, în opinia sa, este o mare rușine că premierul să fie forțat să vină în Parlament și să prezinte un plan care va influența România „în ultimii 5 ani”, reproșându-i premierului că ar fi vrut să ascundă adevărul din spatele PNRR.
„Dacă știu parlamentarii PNL, UDMR, USR ce conține acest plan îi invit aici”, a continuat Marcel Ciolacu, subliniind presupusa bătaie de joc cu care guvernanți ar fi pus la punctul planul, astfel că, în concluzie, PNRR ar fi fost refuzat de Consiliul European de două ori.
Nu știu dacă ați aflat, dar unii ministri au ajuns să fie subiect de banc în cancelariile europene.
Marcel Ciolacu
În toate planurile de redresare depuse la Comisie, fiecare țară a venit cu o strategie clară, a mai spus Ciolacu, amintind de Planul Germaniei, cel care are 1.241 de pagini, dar și de cel al Franței, care are 815 pagini. „În România nimeni n-a văzut nicio pagină. Guvernul a ținut planul la secret”.
Adresându-se premierului Cîțu și vicepremierului Barna, Marcel Ciolacu le-a transmis acestora că observă faptul că le place să creadă că sunt apostolii transparenței, dar în realitate ar fi „trompetele austerității și niște mincinoși”. „Cine v-a cerut să înghețati pensiile si salariile 5 ani de acum încolo, cine v-a cerut să lichidați CFR Marfă și Tarom? Nimeni nu v-a cerut să aduceți austeritatea în România”, a adăugat Marcel Ciolacu, în Parlament.
„PSD a scăpat România de împrumuturile de la FMI, dar actualul guvern le va aduce în țară”
În încheiere, liderul PSD a ținut să amintească faptul că social democrații vor continua să se poziționeze împotriva PNRR, fiind de părere că împrumuturile nu sunt oportune în acest moment și nici „vânzarea de țară”.
Mai mult, PSD a anunțat că va depune, în data de 14 iunie, moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.
Cu toate că a primit sancțiune cu nu mult timp în urmă, Diana Șoșoacă continuă să fie prezentă la absolut orice acțiune, mai mică sau mai mare. Iar cum astăzi vorbim despre o acțiune importantă, cea de prezentare a PNRR, senatoarea independentă nu s-a putut abține nici de data aceasta și a comentat așa cum știe ea mai bine. Ba chiar, la un moment dat, l-ar fi lăsat pe Mihai Eminescu să vorbească pentru ea, recitându-i versurile, probabil pentru a sublinia patriotismul care le lipsește, în opinia acesteia, guvernanților.
Diana Șoșoacă: „Distrugeți CFR Marfă unde aveți interes privat”
„În sfârșit domnul Cîțu nu fuge, dar o să fugă curând. Suntem împrumutați pe 500 de generații. Vreți bani? Impozitați cifrele de afaceri ale multinaționalelor”, a comentat Diana Șoșoacă, în de la pupitru, adăugând întrebător: „Vreți bani? Impozitați cu 66% tot profitul către offshore-uri! Aveți firme cu offshore”.
Asistăm la cel mai mare circ, vorbim de ce nu am văzut. Vreți bani la buget, impozitați cifra de afaceri a multinaționalelor. Faceți-mi dosar ca lui Liviu Dragnea.
Diana Șoșoacă, astăzi
Imediat după ploaia de comentarii, întrebări și acuze, Diana Șoșoacă a trecut la nivelul următor, preferând să se exprime cu ajutorul lui Mihai Eminescu și recitând versuri din poeziile patriotice ale marelui poet național.
Vizibil deranjat de discursul Dianei Șoșoacă, Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților și, totodată, cel care a prezidat ședința, i-a atras atenția acesteia în legătură cu timpul scurs, astfel că i-a închis acesteia microfonul de urgență.
„Lăsați domnule Orban, că dumneavoastră nici măcar un minut nu rezistați”, i-a replicat Șoșoacă lui Orban.
Diana Șoșoacă a fost sancționată de colegii senatori, astfel că aceasta nu mai are voie să reprezinte Senatul de-acum încolo, în calitate oficială. „Cu majoritatea voturilor membrilor comisiei au fost constatate un număr de 5 abateri de la prevederile regulamentului, care se subscriu aplicării unei sancțiuni: nerespectarea legilor în vigoare și a prevederilor regulamentului Parlamentului, exercitarea în mod abuziv a mandatului, comportament injurios și calomniator la adresa altor membri ai parlamentului în cadrul ședințelor de plen și încălcarea solemnității ședințelor de plen prin nerespectarea regulilor privind luarea de cuvânt”, declara Iulia Scântei, la acea vreme.
Hunedoara poate fi considerată tărâmul tuturor posibilităților. Cu peisaje de basm, județul care ar fi putut fi unul dintre polurile turistice ale țării noastre zace în nepăsare și uitare, degradându-se văzând cu ochii. Astfel, potrivit zhd.ro, multe dintre drumurile turistice ale județului se află ori în paragină, ori în starea lor incipientă, așa cum le-a lăsat natura.
Infrastructura rutieră din Hunedoară, un vis frumos
Conform sursei citate anterior, Consiliul Județean Hunedoara ar fi anunțat, în urmă cu aproximativ cinci ani, că va moderniza un număr de zece șosele turistice importante din județ. Promisiunea a rămas la stadiul de promisiune, întrucât de cinci ani încoace nu s-a rezolvat nimic. Studii de fezabilitate și ridicat din umeri. „Nu sunt bani” au replicat, în repetate rânduri, autoritățile județene. Asta în condițiile în care, aceleași autorități, care ar fi putut anticipa lipsa banilor sau imposibilitatea obținerii lor, au cheltuit bani cu nemiluita pe studii de fezabilitate, cele cărora avea să le lipsească finalizarea. Mai exact, studiile de fezabilitate, însă și documentațiile tehnice, au costat aproape trei milioane lei. Totul fără finanțări externe.
Există 1.300 kilometri de drum județean în Hunedoara, dintre care 140 km sunt de pământ, iar 230 km sunt de pietriș
Lotul I cuprinde DJ 687 D Teliuc – Topliţa (15,1 kilometri) şi DJ 687 E Hunedoara -Teliucu Inferior – Ghelari – Poeniţa Voinii – Vadu Dobrii (30 de kilometri), din Ţinutul Pădurenilor. Costurile estimate pentru reabilitarea celor două drumuri se ridica la 51,6 milioane de lei.
Lotul II cuprinde DJ 687 A Hăşdat – Haţeg (16 kilometri), DJ 687 C Haţeg – Răchitova (17 kilometri) şi DJ 687 L – DJ 687 C – DJ 687 G (doi kilometri), din Ţara Haţegului. Costurile modernizării şoselelor au fost estimate la 38,5 milioane de lei.
Lotul III cuprinde DJ 686D Brazi (DJ 685) – Râu de Mori (2,3 kilometri), DJ 668 – Subcetate – Cabana Râuşor (27,6 kilometri) şi DJ 668 Sântamaria Orlea (DN66) – Bucium – Orlea – Bercu – Covragiu – Gânţaga – Bretea Română – Băţălar –Streisângeorgiu – Valea Sângiorgiului – Dâncu Mare – Turmaş – DN 7 (9 kilometri) de pe Valea Streiului. Investiţia în modernizarea şoselelor era estimată la 44,3 milioane de lei.
Lotul IV cuprinde DJ 687G Toteşti – Densuş –Ştei (15 kilometri) şi DJ 685 Cârneşti (DN68) – Ostrov – Clopotiva – Gura Zlata – Baraj Retezat – Cabana Rotunda (32,8 kilometri), din Retezat. Investiţia în reabilitarea celor două tronsoane era estimată la 60.9 milioane de lei, notează ZHD.ro.
Premierul României, Florin Cîțu prezintă, miercuri, în plenul Parlamentului, Planul Național de Redresare și Reziliență.
Planul prevede o alocare maximală de 29,2 miliarde euro din fonduri europene (granturi nerambursabile și împrumuturi) pentru proiecte guvernamentale. pe ordinea de zi a plenului reunit al Parlamentului se află, pe lângă prezentarea PNRR, și tratatul EURATOM prevede creșterea contribuției de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut.
PSD a condiționat votarea Tratatul EURATOM de prezentarea de către premierul Cîțu a PNRR în fața plenului Parlamentului.
„Liviu Dragnea a participat la programe educative și dânsul a cerut să participe, dar i s-a spus că unele sunt sub pregătirea dânsului. La cele care a participat, unele privesc medicina, sunt teste grilă. Dacă iei punctaj maxim, iei credit. Dacă nu, nu. Liviu Dragnea a inginer. Faptul că nu a luat punctaj maxim nu înseamnă că n-a fost activ. S-a susținut că n-a participat la programe religioase. El e credincios, a participat la toate slujbele religioase. Legea cere să ai un comportament corect, nu să fii Superman”, a declarat avocata lui Liviu Dragnea, după proces.
Dragnea, schimbare de abordare
Dragnea a fost audiat, în sistem videoconferință. Întrebat de judecător în mod direct despre „opinia referitoare la condamnare”, pe care Dragnea a explicat că a îmbunătățit viața a milioane de români, potrivit Știri pe surse. „Am îmbunătățit viața milioane de români fără sa cer nimic in schimb. Am înțeles motivele pt care a fost trimis…”, a spus acesta.
Se pare că Dragnea și-a schimbat modul de abordare al discuțiilor cu magistrații, după ce luna trecută declarase că a stat destul în închisoare și că nu prezintă un pericol pentru societate.
Aviz favorabil privind reabilitarea
În vederea liberării condiționate, Liviu Dragnea avea de partea sa, la data judecării pe fond, la Judecătoria Sectorului 5, avizul favorabil privind reabilitarea, acordat de Penitenciarul Rahova, unde ispășește pedeapsa, precum și decizia definitivă a magistraților, care i-au dat dreptate fostului președinte al PSD în dosarul în care a cerut recunoașterea a 49 de zile de muncă în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 şi 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, cât timp dreptul la muncă i-ar fi fost încălcat.
Autorităţile din Italia au reţinut trei persoane în urma tragediei de duminică din Piemont, în care 14 oameni, între care doi copii, au murit după ce telecabina cu care se deplasau s-a prăbuşit, informează miercuri ANSA şi dpa, citate de Agerpres.
Cele trei persoane, proprietarul societăţii care operează instalaţia de teleferic, Ferrovie Mottarone srl, directorul acesteia şi şeful serviciului operativ, au acţionat „în mod conştient”, potrivit procurorului public din provincia Verbania, Olimpia Bossi.
Procurorul a declarat că, din fotografiile realizate de anchetatori după producerea accidentului, se vede cum sistemul de frânare de urgență părea să fi fost modificat, în sensul că fusese fixată o menghină care a blocat frânele, iar ea a fost lăsată deliberat acolo până la noi reparații. Din investigații a reieșit că acest lucru a fost motivat de necesitatea de a evita întreruperile și blocajele continue ale funcționării telecabinei, relatează La Republica.
Cei trei reținuți ar putea fi acuzaţi de omucidere, distrugere fără intenţie şi vătămare corporală, dar ancheta continuă. Imaginile cu accidentul surprinse de camerele de supraveghere, examinate de procuratură, arată cum, cu puţin înainte ca telegondola să ajungă la destinaţie, pe vârful muntelui Mottarone, un cablu se rupe şi cabina începe să alunece înapoi spre vale, iar câţiva dintre cei 15 turişti cad, a relatat presa locală.
Un copil de 5 ani, singurul supraviețuitor
Singurul supravieţuitor al accidentului este un băieţel de cinci ani, care şi-a pierdut ambii părinţi şi un frate mai mic, dar și străbunicii materni, şi care este internat în stare stabilă la un spital din zonă.
„A petrecut o noapte liniștită și starea lui este stabilă. Acest lucru a determinat echipa de medici să înceapă procesul de trezire a copilului, care constă în reducerea medicamentelor”, declară medicul Giovanni La Valle, scrie La Stampa. Totodată medicii atrag atenția și cu privire la aspectul psihologic, copilul având nevoie de sprijinul psihologilor atât în timpul trezirii, cât și după trezire, dar fiind faptul că acesta rămas orfan. De altfel, pronosticul medicilor este unul rezervat, aceștia tratând situația cu multă precauție.
Jocurile Olimpice, cele mai prestigioase competiții sportive la nivel mondial, sunt un țel de atins în cariera oricărui sportiv. De-a lungul istoriei lor, moderne, au fost ceva schimbări, adaptate vremurilor, prin scoaterea unor probe sau adăugarea unora noi.
Jocurile Olimpice antice au fost atestate documentar în anul 776 î.Hr, la Olympia (Grecia) și s-au desfășurat până în anul 393. Concurenții erau în mare parte bărbați, de altfel și probele erau „probe de război”, foarte dure, ce necesitau multă forță: aruncarea suliței, alergarea la curse lungi pentru a testa rezistența ori scurte, pentru testarea vitezei, săritura în înălțime erau cele mai cunoscute probe la acea vreme, dar și cursele cu cai sau luptele moderne, alte două probe care îi provocau pe sportivi să-și dovedească abilitățile. Un alt sport introdus a fost boxul. De precizat că sportivii puteau participa la competiție indiferent de statutul social, economic sau politic, din orice colț al Greciei. Existau totuși și excepții, femeile căsătorite nu aveau dreptul să concureze, pentru că ele trebuiau să se ocupe de familie, însă cele singure puteau face acest lucru.
Foto Descoperă.ro
Pierre de Coubertin, „tatăl jocurilor olimpice moderne”
După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice, iar acest lucru a putut fi posibil datorită francezului Pierre de Coubertin, considerat „tatăl jocurilor olimpice moderne”. De altfel, baronul de Coubertin a fost și fondatorul Comitetului Olimpic Internațional (CIO) și președinte al acestuia, în perioada 1889-1916, respectiv 1919-1925.
Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost Jocurile de la Antwerp din 1920. Din anul 1924, deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic),însă, de departe, jurământul olimpic este cel mai aproape de idealurile lui Pierre de Coubertin.
Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți bine
Baronul Pierre de Coubertin, „tatăl” Jocurilor Olimpice moderne
Amploarea acestei competiții s-a văzut de-a lungul timpului prin numărul de sportivi, dar și de țări participante. Astfel, dacă la prima ediție a JO moderne au fost numai 241 de sportivi din 14 țări, s-a ajuns la 10.320 de sportivi, din 197 de țări, la ediția din 1996 de la Atlanta (SUA), respectiv la 10.625 din 201 de țări, la Jocurile Olimpice din 2004, de la Atena. Numărul participaților la Jocurile de iarnă este mult mai mic, la Olimpiada din 2006, de la Torino, au fost 2.633 de sportivi din 80 de țări.
Și numărul ramurilor sportive s-a modificat de-a lungul vremii, în acest moment fiind 32 de sporturi de vară: atletism, badminton, baschet, box, călărie, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, golf, haltere, handbal, hochei pe iarbă, înot, judo, kaiac-canoe, karate, lupte, pentatlon modern, polo pe apă, rugby, sărituri în apă, scrimă, taekwondo, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul, triatlon, volei și yachting; respectiv 13 de iarnă: biathlon, bob, combinată nordică, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi alpin,schi fond, schi sărituri,short-track, skeleton și snowboard.
După 70 de ani, Jocurile Olimpice de iarnă au fost decalate de cele de vară
Dacă prima ediție a JO moderne a avut loc în 1896, cea de iarnă s-a desfășurat abia după primul Război Mondial, în 1924, la Chamonix (Franța). Timp de aproape șapte decenii, până în 1992, Jocurile Olimpice de vară se disputau în același an cu cele de iarnă, la fiecare patru ani. O schimbare importantă a avut loc în 1994, din acel moment JO de iarnă urmau să se desfășoare tot la patru ani, dar decalate cu doi ani față de cele de vară. Un lucru benefic, atât pentru federațiile și comitetele naționale olimpice, respectiv organizatori, cât și pentru public, care astfel se putea delecta, din fața televizoarelor sau de la fața locului, din doi în doi ani.
Cinci ediții anulate, una amânată
De-a lungul timpului, Jocurile Olimpice moderne au fost anulate de cinci ori, în timpul celor două Războaie Mondiale, astfel: ediția din 1916, din Germania (Berlin), 1940, din Finlanda (Helsinki) și 1944, Marea Britanie (Londra), la cele de vară, respectiv, 1940, Germania (Garmisch-Partenkirchen) și 1944, Italia (Cortina d’Ampezzo).
Cea de-a 32-a ediție a JO, ce trebuia să aibă loc anul trecut, la Tokyo, a fost amânată cu un an, din cauza pandemiei de coronavirus, declarată pe 11 martie 2020. Această situație a dat planurile tuturor peste cap, fie că vorbim de organizatori, federații, sportivi sau spectatori.
Boicotarea Jocurilor Olimpice
Este cunoscut faptul că sportul este cel mai bun ambasador al omenirii, iar unele dintre declarațiile făcute, verbal sau nu, pot atrage atenția publicului sau chiar a organizatorilor.
De-a lungul timpului au fost mai multe boicoturi ale Jocurilor Olimpice, unele din motive sportive, altele ca declarații politice pe diverse probleme ale momentului. Potrivit DW, primele două boicoturi din istoria Jocurilor Olimpice au fost motivate în plan sportiv. În 1928, atletele britanice au refuzat să participe la Jocurile Olimpice din Amsterdam, pentru că din cele zece competiţii atletice pentru femei, anunţate iniţial, au fost organizate doar cinci. În 1936, Jocurile Olimpice de iarnă din Garmisch-Partenkirchen au fost boicotate de elveţieni şi austrieci, deoarece monitorii de schi fuseseră cotaţi drept schiori profesionişti, interzicându-li-se astfel dreptul de a participa la competiţie.
Boicoturile politice au început în 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, când Spania, Olanda și Eleveția au refuzat să-şi trimită sportivii în competiţie în semn de protest faţă de înăbuşirea revoltei din Ungaria. La aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice au lipsit, de asemenea, Egiptul, Irakul, Cambodgia şi Libanul, la rândul lor însă din cauza crizei Suezului, cunoscută şi drept războiul din Sinai.
Însă, apogeul acestui gen de boicot a fost la ediția din 1976, de la Montreal, unde Noua Zeelandă a spart boicotul sportiv împotriva Africii de Sud prin susţinerea unui meci de rugby cu statul african. Cum acest sport nu era reglementat încă de CIO, nu au putut fi luate măsuri contra Noii Zeelande, astfel că în semn de protest, cele 28 de state africane prezente în Canada au părăsit, de îndată, Montrealul.
În 1980, Jocurile Olimpice de la Moscova au fost boicotate de SUA, Germania (RFG) și 63 de țări occidentale, din cauza invaziei sovietice a Afganistanului. Au existat totuși și țări care au boicotat boicotul și au participat la această competiție, printre ele aflându-se Marea Britanie și Italia.
În replică, în 1984, URSS și 14 țări din blocul comunist nu au participat la JO la Los Angeles. România a fost singura țară din Europa de Est care nu s-a alăturat boicotului. La finalul competiției, delegația olimpică română s-a poziționat pe locul secund într-un clasament al națiunilor, după țara gazdă.
Un alt boicot politic a fost cel de la Seul, în 1988, când Coreea de Nord a refuzat să participe la Jocurile Olimpice organizate de vecina sa, Coreea de Sud. Nordicilor li s-au alăturat în acest boicot Cuba, Nicaragua și Etiopia.
Iran și motivele de a nu se confrunta cu sportivii israelieni
De departe cel mai longeviv boicot este cel al Iranului, care ediție de ediție a inventat motive pentru a nu participa în competiţii împotriva sportivilor israelieni. Cea mai amuzantă „motivație”, de altfel respinsă de către organizatori, a fost înainte de JO de la Londra, din 2012.
Logo JO Londra, 2012
„Folosirea cuvântului Zion (n.r. termen biblic ce se referă la Ierusalim) în logo-ul Jocurilor Olimpice din 2012 este o acțiune dizgrațioasă și contrară valorilor Jocurilor Olimpice. Nu e nicio îndoială că această neglijență poate afecta prezența unor țări la JO, în special a Iranului”, se arăta în scrisoarea oficială a Iranului, consemnată de presa vremii. În replică, un oficial CIO a confirmat plângerea depusă de Iran, însă a negat acuzațiile de rasism: „Logo-ul Londra 2012 reprezintă numărul 2012, nimic altceva”.
Tokyo și Beijing, pandemia și „boicotul diplomatic”
De altfel, nici următoarele două ediții ale Jocurilor nu par lipsite de evenimente. Jocurile de la Tokyo (23 iulie – 8 august) sunt sub atentă observație din punct de vedere medical, Japonia fiind lovită de al patrulea val pandemic, iar competiția, cel puțin până la acest moment, se va desfășura fără public. Asta, deși atât medicii, cât și societatea civilă insistă pe ideea de anulare a evenimentului, fiind trimise scrisori deschise către organizatori sau petiții online.
Jocurile de iarnă de la Beijing (China) sunt la un pas de boicotare, după ce preşedinta democrată a Camerei Reprezentanților (SUA), Nancy Pelosi, a îndemnat marţi, 18 mai, la un „boicot diplomatic” al JO din 2022 pentru a denunţa încălcarea drepturilor omului în China, notează AFP, citat de HashtagNews.
„Nu putem pretinde că totul este în regulă cu organizarea Jocurilor Olimpice din China”, a afirmat ea în cursul unei audieri consacrate drepturilor omului şi Beijingului, în contextul în care în Statele Unite se înmulţesc apelurile la boicotarea acestora. Cum pandemia este departe de a se termina, nu este exclus să vedem și un eventual „boicot sportiv”, din motive medicale, știut fiind faptul că deja mulți sunt reticenți în privința călătoriilor spre China, aceasta fiind considerată epicentrul pandemiei.
Violența la Jocurile Olimpice: Masacrul de la Munchen
În 1972, la Munchen, urma să aibă loc cea de-a 20-a ediție a Jocurilor Olimpice, iar întreaga atenție a publicului era pe acest eveniment, o „sărbătoare a păcii”, la 25 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, care vizau prezentarea unei Germanii democratice și moderne.
Însă dimineața zilei de 5 septembrie avea să marcheze un moment care a schimbat lumea. Concret, un grup de opt terorişti palestinieni, cu feţele acoperite de măşti de schi şi înarmaţi cu arme Kalashnikov şi cu grenade de mână, aparţinând grupării „Septembrie Negru”, au pătruns în clădirea în care erau cazaţi sportivii israelieni, capturând 11 ostatici. Teroriștii au cerut eliberarea celor 232 de militanți palestinieni reținuți în Israel, a teroriștilor germani Andreas Baader și Ulrike Meinhof, precum și a teroristului de stânga japonez Kozo Okamoto.
Unul dintre atacatorii de la Munchen
De la începutul crizei, guvernul din Israel condus de Golda Meir a refuzat ferm orice tip de negociere, iar Germania a refuzat permiterea unei echipe a forţelor speciale ale statului evreu să opereze în München. În schimb, poliţia germană a lansat propriile serii de operaţiuni de salvare şi eliberare a ostaticilor, însă situaţia avea să degenereze pe parcursul a 21 de ore, din rău în mai rău. Un factor avea să devină crucial în rezolvarea situaţiei: poliţia germană nu dispunea de trupe speciale pregătite pentru a face faţă unor situaţii dificile, potrivit Historia.
În timpul Olimpiadei de vară de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park în care au murit 2 persoane și 111 au fost rănite. Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 de la Salt Lake City au fost primele Jocuri de la atacurile din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost fără precedent.
Într-un articol viitor vom prezenta cum România a făcut istorie la Jocurile Olimpice, dar și cum în ultimii ani a ratat calificarea la probe ce altă dată urcau sportivii români pe podium.
Cu două luni în urmă am trimis 28 de întrebări oficiale, în baza Legii 544/2001, către patru instituții direct implicate în viitorul Clubului Sportiv...
Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.
Săptămâna aceasta, un cetățean...
Banca Națională a României (BNR) va avea un nou director, începând de luna viitoare.
Este vorba despre funcția director al Direcției emisiune, tezaur și casierie...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
