„Greii” din CSM au fost uluiți după ce au citit raportul Inspecției Judiciare privind modul în care se anchetează, respectiv se judecă cauzele de viol, de act sexual cu minor. Astfel, propun introducerea limitei de vârstă(n.r. 14 ani) pentru încadrarea juridică a infracțiunii de act sexual cu minor. Sub această vârstă, infracțiunea va fi considerată viol.
Ancheta inspectorilor judiciari a pornit, însă, la inițiativa presei. Jurnaliștii de la site-ul dela0.ro au publicat, constant, informații despre modul în care magistrații se pronunțau asupra acestor cazuri. Au existat situații în care victimele erau chiar umilite.
„Acest control a fost dispus de Plenul CSM cu o majoritate strânsă, de 10-8, și mă bucur că votul meu a fost decisiv (ca și ale celorlalți 9 colegi). Raportul final, însă, a fost aprobat în unanimitate.
Doar un exemplu, ar mai fi, din păcate, si altele, mărturisesc ca nu am putut să înteleg cum două unități de parchet au instrumentat dosare penale cu obiect „act sexual cu un minor” si nu „viol”, victimele având 7 si 8 ani. Oare ce consmițământ valabil să poată să exprime un copil de 7 sau 8 ani?”, se întreabă retoric președintele CSM, Bogdan Mateescu, pe pagina sa de Facebook.
Cum a ajuns să se confunde acceptul cu manipularea. Nici CSM nu se aștepta la astfel de motivări
În fapt, la baza diferenței între cele două infracțiuni (act sexual cu un minor și viol) este consimțământul. Chiar dacă un minor consideră că e în regulă să întrețină un act sexual cu un adult, cel din urmă ar trebui să dea dovadă de real discernământ și să nu dea curs solicitării.
Argument uluitor: „Victima a stat deasupra”
Dacă un minor nu este sigur sau se opune vehement actului sexual, e de la sine înțeles că este vorba despre un viol. O poate înțelege oricine, fără cunoștințe juridice.
Cu toate acestea, uniit procurori și judecători au șocat prin încadrarea juridică, motivarea deciziiloR
Judecătoria Brăila: „ Din probele depuse la dosar, victima nu a încetat să se mai vadă cu inculpatul. Ba mai mult, a stat deasupra”(n.r victima avea 10 ani)
Judecătoria Iași după ce șapte indivizi au violat simultan o minoră: „Instanţa apreciază că măsura privativă de libertate nu se mai impune, considerând că perioada scursă de la momentul arestării inculpaţilor Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru şi Surleac Ioan a fost în măsură să conducă la o diluare a pericolului social concret pe care lăsarea în libetate a acestor inculpaţi ar reprezenta-o pentru ordinea publică”
Există și cazuri în care consimțământul a fost întors pe toate„ fețele”. Unul dintre cazurile de viol care a zguduit România s-a înregistrat la Călărași, în 2015. Abuzatorii erau doi politiști în misiune, iar victima o orfană, aflată sub influența drogurilor, în vârstă de 15 ani.
Întrucât pe parcursul procesului penal a împlinit 16 ani, apărarea a încercat din răsputeri să inducă ideea că e vorba de act sexual cu un minor(actuala legislație încadrează această vârstă la act sexual cu un minor) și nu de viol. În pledoarie, au invocat argumentele: „ a cerut o țigară, a vrut și nu o dată. I s-a dat suma de doi lei”, susținând că asta e ocupația ei.
Judecătorii au încadrat fapta la viol, precizând că, la data faptei avea discernământul afectat, deci nu este vorba despre consimțământ.
De ce se ajunge la lipsa de încredere victimă-anchetator
Deși probele din anumite dosare în care victime ale infracțiunilor sexuale sunt minore, se ajunge la o lipsă de empatie, de încredere față de trauma conștientizată sau nu de părți. Psihologii judiciari spun că, este o vulnerabilitate a sistemului de Justiție, iar asemenea cazuri ar trebui să fie judecate de complete specializate, din care obligatoriu să facă parte și un psiholog judiciar.
„Nu poți judeca un banal furt și apoi să intri imediat într-un caz de viol, mai ales când în cazuri în care abuzatorii sunt tații victimelor, persoane cu influență. În cazul acelor polițiști din Călărași, e clară manipularea: fata le-a văzut uniforma, i-au spus că o lovește(…) Susțin că judecătorii nu trebuie să se transforme în roboței. Ca să înțelegi o faptă, trebuie să înțelegi societatea, să înțelehi neajunsurile acesteia, emoțiile oamenilor”, a explicat pentru Ziarul de Investigații, Alina Buzoianu, psiholog judiciar, lector la Universitatea de Drept Dimitrie Cantemir București.
Ce anunță președintele CSM, Bogdan Mateescu
Judecătorul Bogdan Mateescu spune că vor fi și alte controale, în perioada următoare. Scopul acestora este îmbunătățirea legislației, privind practici unitare.
„Vor fi monitorizări. Dar dincolo de reglajele interne pe care le vom face, pentru că suntem responsabili, trebuie și reglaje legislative. ȘI dincolo de toate acestea trebuie educație. Noi toți, chiar mai departe de proceduri, în viață de zi cu zi nu trebuie să tratam cu ușurință acest tip derapaje pentru că ele pot lasă urme pentru totdeauna în viață unui copil, în viață unui om”, a spus Bogdan Mateescu, pe pagina sa de Facebook.
