Era al 14-lea incendiu produs în spitalele din România în ultimul an, iar în patru din aceste incendii, produse la Secții ATI-Covid, și-au pierdut viețile peste 40 de pacienți. Este bizar să se producă incendii în cele mai sigure locuri din țară, spitalele, la care românii vin ca să le fie salvate viețile, nu ca să moară. Faptul că aceste incendii se repetă sistematic e una din dovezile că statul este defect.

Unii oficiali explică seria neagră a incendiilor catastrofale prin faptul în secțiile în care sunt tratați pacienții infectați cu Covid-19 echipamentele și instalațiile sunt suprasolicitate și cedează. Este o explicație, dar de ce ar fi valabilă numai în România? De doi ani, în toate țările din Europa sunt tratați pacienți dependenți de oxigen, sunt sute sau mii de Secții ATI-Covid în toate spitalele din Europa, dar nu am auzit vreo știre despre un incendiu devastator produs la un spital din altă țară, din Italia sau Spania, care au trecut prin crize asemănătoare.

Practic, incendiile din spitalele încep să capete amploarea unui fenomen și ne putem aștepta oricând la producerea unui alt incendiu în oricare spital din țară. În acest context, e de neînțeles atitudinea autorităților statului, care nici măcar nu se grăbesc să afle cauzele acestor tragedii și amână alocarea fondurilor pentru măsurile de creștere a siguranței la incendiu în spitale.

Instituțiile „statului eșuat” puteau lua măsuri încă din 2010, când incendiul de la Maternitatea „Giulești” era primul avertisment cu privire la situația gravă din spitale. Puteau fi alocate fonduri pentru înlocuirea instalațiilor electrice vechi de 40-50 de ani sau dotarea Secțiilor ATI cu echipamente de reducere a conținutului de oxigen din aerul ambiental din saloane sau instalarea unor detectoare de incendiu, dar statul n-a făcut nimic. Această nepăsare este un prim răspuns la întrebarea cum, când și de ce a eșuat „statul eșuat”?   

În spitalele din România s-au produs 14 incendii în mai puțin de un an

Din noiembrie 2020 și până în prezent, în spitalele din țară s-au produs 14 incendii. În patru din aceste incendii și-au pierdut viețile 40 de români. Primul incendiu catastrofal a fost cel produs la Spitalul Județean Piatra Neamț pe data de 14 noiembrie 2020, care a provocat decesele a 10 pacienți internați în Secția ATI-Covid și rănirea gravă a medicului Cătălin Danciu, care și-a riscat viața pentru a salva pacienții. A urmat incendiul de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, de pe data de 29 ianuarie, care a dus la decesele a 20 de pacienți și transferarea la alte spitale a 120 de pacienți.

La scurt timp, pe 21 februarie, s-a produs incendiul de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, unde a luat foc un ventilator din unitatea mobilă ATI-Covid. Vestea bună e că n-au fost victime.

Cel mai recent incendiu produs la o Secție ATI-Covid a fost cel de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța pe data de 1 octombrie 2021. În incendiu au decedat 7 pacienți, iar alți patru pacienți, care au supraviețuit incendiului, au murit la spitalele la care au fost transferați. În total, au murit 11 pacienți. Alți 107 pacienți au fost transferați la alte spitale. 

Alte 10 incendii s-au produs în secții care nu aveau legătură cu tratarea pacienților infectați cu Covid, dar și această statistică trebuie să ne îngrijoreze, pentru că spitalul pare să fi devenit unul din cele mai periculoase locuri din România.

Pe 4 decembrie 2020, a fost incendiul de Secția ATI a Clinicii Medicale III din Tg. Mureș, la care nu au fost înregistrate victime. A urmat, pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun, incendiul de la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași, care s-a soldat cu moartea unui pacient.

Pe 2 ianuarie 2021, la Spitalul de Psihiatrie Roman a luat foc o ghenă de gunoi și fumul a păstruns pe holuri și în saloane prin tubulatura de ventilație, intoxicând 17 pacienți.

După 3 zile a avut loc alt incendiu, la Spitalul de Psihiatrie Gătaia, soldat fără victime.

Pe 9 martie, s-a produs incendiul la Spitalul de Psihiatrie Craiova. Bilanțul acestuia: 24 de pacienți evacuați și trei cadre medicale rănite după ce au sărit pe geam de la etajul 1.

Nu au fost înregistrate victime nici la incendiul produs pe 21 aprilie la Spitalul Județean Slatina, dar acolo a fost necesară evacuarea a 24 de pacienți, dintre care 6 au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au fost intoxicați cu fum.

Pe 22 iunie, la incendiul produs la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, nu au fost înregistrate victime, dar au fost evacuați 30 de copii. „Am trecut pe lângă o catastrofă”, a spus un medic din spital, care a explicat că instalația electrică este din anii 70. Pe 24 iulie, flăcările au cuprins mai multe saloane de la Secția de Chirurgie Cardiovasculară de Spitalul Județean Constanța. Nu au fost victime, dar au fost evacuați toți pacienții.

„Spitalul – pericol de moarte!”. Zece români și-au pierdut viețile în incendiul de la Secția ATI-Covid a Spitalului din Piatra Neamț

Primul incendiu produs la o Secție ATI-Covid a fost cel de la Spitalul Județean Piatra Neamț, de pe data de 14 noiembrie 2020, care a provocat decesele a 10 pacienți internați în saloanele de la ATI și rănirea gravă a unui medic. Flăcările au devastat două saloane, în care erau internați 16 pacienți infectați cu Covid-19. Medicul Cătălin Danciu a fost rănit grav pentru că intrat într-un salon și a scos pe hol toate paturile în care se aflau bolnavii. ISU a intervenit cu 150 de pompieri și 35 de autospeciale, stingând incendiul în 20 de minute.

Citește și UPDATE – Dezmințire Environ -Mafia deșeurilor a dat în „clocot”. Clanurile de romi din Strehaia au „turnat” nume grele. Milioane de euro pentru milioane de tone reciclate FICTIV(I)

Opt pacienți au murit în incendiu, alți doi au murit o oră mai târziu. Șase pacienți au fost transferați la unitatea mobilă de la Lețcani, iar dintre aceștia a spraviețuit numai un bărbat în vârstă de 70 de ani. Medicul Cătălin Danciu a fost transportat la Spitalul Floreasca din Bucuresti. Acolo s-a hotărât transferul către Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, de unde a fost externat recent.

Anul 2021 a început cu o nouă tragedie. Alți 17 români au murit în incendiul de la Institutul „Matei Balș”

A urmat o nouă tragedie într-un spital. Pe 29 ianuarie, a fost cuprins de flăcări un pavilion de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Trei pacienți au ars de vii, alt pacient a decedat la scurt timp, iar după patru ore o altă victimă a fost găsită în baie, carbonizată. În zilele care au urmat, au murit și alți bolnavi internați în pavilionul cuprins de flăcări. În total, au murit 17 pacienți.

Ca și la Piatra Neamț, au fost aduși specialiștii Insemex Petroșani pentru expertiză. La primele verificări s-a constatat că erau detectoare de incendiu numai în cabinetele medicilor, nu și în saloane. S-a vorbit despre faptul că în saloane era frig și rudele unor pacienți ar fi adus aeroterme care ar fi putut produce o scânteie care să aprindă aerul cu concentrație mare de oxigen.

Pe 10 martie a apărut și un raport de control, în care sunt consemnate cam aceleași cauze ca și la alte incendii din spitale: instalația electrică, proiectată și executată în anul 2000, era subdimensionată pentru necesitățile actuale ale spitalului. Instalația a cedat din cauza suprasolicitării ca urmare a cuplării unor  echipamente de ultimă generație, aparatură medicală, paturi electrice etc.

Incendiul din TIR-ul ATI de la Institutul „Marius Nasta”, fără victime, dar 3 pacienți au murit sufocați în TIR-ul ATI de la  „Babeș”

Întrucât secțiile ATI din spitale nu făceau față numărului foarte mare de pacienți care aveau nevoie de tratament au fost puse la dispoziția spitalelor mai multe  Unitățile Mobile ATI, care sunt de fapt TIR-uri cu echipamente pentru tratarea a câte 12 pacienți. Pe data de 21 februarie, un ventilator din unitatea mobilă ATI-Covid de la Institutul „Marius Nasta” a început să scoată fum, alertând corpul medical. Din fericire, acest incendiu nu s-a soldat cu victime.

Însă pe 12 aprilie, un alt accident tragic produs într-o unitate mobilă avea să curme viețile a 3 pacienți, care au murit sufocați în TIR-ul ATI-Covid de la Spitalul „Victor Babeș”  din cauză că s-au blocat ventilatoarele ce asigurau oxigenul. Blocarea instalației s-a produs în momentul în care presiunea crescuse la 6 bari. Cadrele medicale au reușit să salveze trei pacienți, pe care i-au scos din TIR-ul ATI. Alți trei pacienți n-au mai putut fi salvați.

A fost discutată ipoteza că din eroare un angajat ar fi făcut o manevră care a crescut presiunea din instalația de oxigen și asta ar fi dus la blocarea ventilatoarelor. A fost deschisă o anchetă a Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei și a fost găsit un vinovat, care a fost trimis în judecată. Dar a mai fost o cauză a acestui accident: cei 6 pacienți trebuiau să fie internați într-o secție din spital, pentru că utilizarea unui TIR amenajat ca ATI e recomandată pentru internarea temporară a pacienților, pentru 24 de ore, nu zile întregi.

Alți 11 români au murit în incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța

Pe 1 octombrie s-a produs incendiul de la Secția ATI-Covid de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, în care și-au pierdut viețile 11 pacienți. A fost probabil cel mai violent din cele patru incendii produse în secțiile în care erau tratați pacienți infectați cu coronavirus. Imaginile din saloane erau la fel ca la Spitalul din Piatra Neamț și Institutul „Matei Balș”: paturi arse, pe care se mai vedea amprenta trupului pacientului, monitoare ATI contorsionate de flăcări, mobilier și echipamente făcute scrum.

Echipele de la ISU Constanța au intervenit prompt, pentru că alertele la 112 au venit și de la constănțenii din cartierul din jurul spitalului. Primii pacienți au fost scoși din saloane pe ferestre. Unii au ieșit singuri pe pervaz, alții ajutați de asistente și pompieri. Reprezentanții ISU au explicat că s-a preferat evacuarea pacienților pe ferestre pentru că era calea cea mai bună pentru o evacuare rapidă.

Au fost impresionante imaginile cu pacienții evacuați, care așteptau pe bordură să fie preluați de ambulanțe, cu masca de oxigen pe față și concentratorul de oxigen alături. La fel de impresionante erau și imaginile cu pacienții resuscitați de medici și asistente pe iarba din curtea spitalului.

Lovitură cu manta! Incendiul de la Constanța a dat un „zvâc” cercetărilor în dosarul incendiului de la Piatra Neamț

Ancheta de la Constanța va dura mult și bine, pentru că o meteahnă a „statului eșuat” este amânarea pronunțării adevărului, care ar putea dezvălui șubrezenia sistemului. A fost încheiată cercetarea la fața locului, procurorii au luat primele declarații, dar urmează expertizele tehnice și criminalistice, etc.

Printr-o lovitură cu manta, ca la biliard, repetarea unui incendiu la o Secție ATI-Covid, a readus în atenția presei faptul că ancheta din cazul incendiului de la Spitalul din Piatra Neamț nu a fost finalizată nici după 11 luni.

Pe 5 octombie, Parchetul General a dat publicității un comunicat care începea cam așa: „Având în vedere referirile făcute în mass-media privind dosarul care are ca obiect incendiul de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț din data de 14 noiembrie 2020, Biroul de informare și relații publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice…”.

Citește și EXCLUSIV(II) Lavinia Coțofană chiar a „zburat” la trei locuri de muncă. Actele arată că era imposibil și a semnat fără atribuții legale

În comunicat, urmează o listă a procedurilor penale rezolvate până acum: au fost audiate peste 130 de persoane, au fost efectuate 18 expertize medico-legale, o expertiză realizată de Insemex Petroșani, trei expertize ale Institutului Național de Expertize Criminalistice București, etc. Comunicatul Parchetului General se încheie cu câteva promisiuni: „Concluziile expertizelor şi constatărilor vor fi integrate cu restul probelor pentru stabilirea situaţiei de fapt care conturează infracţiunile de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă”.

Știe cineva cum au fost rezolvate cele 1.921 de deficiențe descoperite la Secțiile ATI ale spitalelor din țară?

A existat un moment al adevărului în privința dezastrului din spitale. Imediat după incendiul de la Spitalul Județean din Piatra Neamț, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență au efectuat acțiuni de control la Secțiile ATI de la toate spitalele din țară. Echipele ISU, DSP și ISCIR au efectuat 292 de controale şi au identificat la Secțiile ATI o listă de 1.921 de deficienţe în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Raportul a fost centralizat în luna decembrie, dar a rămas închis într-un sertar. Nu știe nimeni care au fost cele peste 1.900 de deficiențe constatate și câte dintre acestea au fost rezolvate până în prezent.

Zece ani pierduți! Avertismentul situației grave din spitale a fost incendiul de la Maternitatea „Giulești”, din 2010

Avertismentul cu privire la situația gravă din spitale a fost incendiul de la Maternitatea Giulești. Pe 16 august 2010 a fost cuprins de flăcări un salon al maternității, în care erau internați 11 copii născuți prematur. Incendiul a fost provocat de un scurt-circuit la o priză la care era cuplat un aparat de aer condiționat. În incendiu au murit 3 bebeluși, iar alți 3 au murit la Spitalul „Gheorghe Alexandrescu”, unde au fost transferați. Alți cinci nou-născuți au suferit traumatisme care îi vor afecta toată viața.

La momentul producerii incendiului, toți cei 11 copii erau în grija unei singure asistente, Florentina Cârstea, care în momentul producerii scurt-circuitului nu se afla în salon pentru că se dusese la baie. Toți șefii spitalului știau de defecțiunile instalației electrice, anunțate prin hârtii lipite pe pereți: „La scoaterea ștecherului țineți de prize!”. Șefii spitalului au fost achitați, asistenta Florentina Cârstea a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu executare, iar electricianul Gigel Oprea a primit un an de închisoare cu suspendare.

Adevăratul vinovat de producerea incendiului era statul, respectiv Guvernul Boc, care pe fondul crizei economice a luat mai multe măsuri de austeritate în sănătate. Ministrul Sănătății din Guvernul Boc, Cseke Atilla, actualul ministru interimar al Sănătății în Guvernul Cîțu, a dispus închiderea a 200 din cele 450 de spitale.

Atunci a fost dispusă și reducerea personalului medical. Așa se explică de ce asistenta Florentina Cîrstea era singură pe tură, deși conform Ordinului 1.500/24.11.2009, privind aprobarea „Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor ATI din unitățile sanitare”, ar fi trebuit să fie două asistente. A trecut un deceniu în care statul nu a făcut nimic, deși a fost primul avertisment că instalațiile vechi din spitale pot provoca astfel de tragedii.

Ce a făcut șeful „statului eșuat”?

Pe fondul revoltei opiniei publice care a urmat după tragedia de la Spitalul din Piatra Neamț s-a implicat în rezolvarea situației și șeful statului. La patru zile de la producerea incendiului, pe 18 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu șefi de spitale și specialiști pentru a vedea ce trebuie făcut pentru ca o astfel de tragedie să nu se mai repete. Directorii de spitale au atras atenția că aproape toate clădirile de spitale sunt vechi, că numai 59% dintre spitalele din România aveau autorizații de securitate la incendii.

Nu au fost comunicate concluziile acelor discuții între președintele Iohannis și directorii de spitale, dar bănuim că una din concluzii a fost că trebuie construite spitale noi, un proiect de termen lung. Pe termen scurt, este nevoie de măsuri realiste, de alocare de fonduri pentru înlocuirea instalațiilor electrice vechi, dar nu s-a întâmplat nimic concret și de la întâlnirea președintelui Iohannis cu directorii de spitale și specialiștii din sănătate deși s-au mai produs alte 13 incendii.

După aproape un an, pe 1 octombrie 2021, în dimineața în care s-a produs incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, șeful statului se afla în drum spre Aachen, unde a doua zi urma să primească medalia „Carol cel Mare”  și a transmis un mesaj deconcertant: „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.

Cum să înțelegem acest mesaj venit chiar de la șeful statului? Că nici după implicarea sa în rezolvarea situației nu au fost găsite soluții concrete pentru evitarea dezastrului? Că șeful statului a fost învins de sistem? Parcă am mai auzit asta!