Mamele minore sunt un fenomen socio-medical complex. Cifrele reale arată că au primit mai mult sprijn din partea organizațiilor nonguvernamentale. În ultimii cinci ani, statul român nu a „construit” nicio politică publică notabilă, care să vină în sprijinul lor. Potrivit unei statistici obținută de la organizația „Salvați Copiii”, numărul celor care rămân însărcinate și nu au împlinit vârsta de 18 ani nu sunt doar din mediul rural.
Dintre cele 16.470 de adolescente care au devenit mame în 2020,(n.r ultima statistică) aproape 400 sunt din București.
Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020:
- Mureș – 871
- Dolj – 723
- Brașov – 695
- Iași – 656
- Bihor – 614
- Bacău – 586
- Constanța – 556
Argeș – 489
Dâmbovița – 480
Sibiu – 479
România are peste 16 000 de mame minore și multe comentarii împotriva educației sexuale. Asistența lor medicală, acoperită masiv din sponsorizări
De la dictonul „să nu vii cu burta la gură”, folosit excesiv în perioada comunismului, România a ajuns la o altă zicală: „să nu te îmbolnăvești(…) că s-ar putea să arzi în spitale de viu!”. Prin urmare, nu putem vorbi despre politici publice care să prevină „fenomenul mamelor minore”. Mai mult decât atât, statul român a înregistrat numeroase comentarii împotriva educației sexuale. S-a confundat(se confundă) sexul cu pornografia, educația cu nuditatea, rușinea cu necesitatea de a ști ce se întâmplă cu corpul nostru.
Pe de altă parte, sistemul medical nu face față dotărilor cu adevărat necesare pentru tratarea pacienților. Astfel, s-a ajuns ca asistența medicală să fie acoperită masiv din sponsorizări. Ceea ce ar fi trebuit să fie o „excepție” a devenit regulă.
Sistemul de sănătate publică: statul nu are bani, privații donează. Peste 7 milioane de euro pentru sănătatea mamelor și a copiilor
„Salvați Copiii România” a dezvoltat, în 2021, programul de susținere a sănătății mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate la nivel național. Numai în București 6 unități medicale au fost dotate cu aparatură și echipamente medicale în valoare totală de 742.398,80 de euro. Astfel, au fost donate Spitalului „Grigore Alexandrescu” din Capitală două ambulanțe performante și aparatură medicală de ultimă generație. Tot din donații a fost renovată și modernizată integral secția Obstetrică-Ginecologie I a Maternității Polizu. Totodată, a fost demarat un amplu proces de reabilitare a Blocului Operator și a Secției de Terapie Intensivă ale aceleiași unități medicale.
De ce este important ca România să aibă strategii viabile de sănătate publică
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului.
Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei.
Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate.
Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii.
România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
Fără medici de familie
Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
Fiecare județ din țară are câte un centru maternal, loc în care mamele, inclusiv minore, pot găsi adăpost temporar. Însă, asta nu este tot ce au nevoie. România nu are pârghii prin care să reintegreze în societate mamele minore.
Cele mai multe dintre ele rămân cu studii incomplete, cu alocațiile, drept singurele venituri „stabile” și cu povara rușinii.
Statul român plânge. Mai tare ca un copil
Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a recunoscut că România este dezorganizată, mai cu seamă la capitolul „servicii medicale”.
„Sunt probleme de resurse umane, de îmbunătățire a accesului la serviciile de sănătate. Toate acestea ar trebui coordonate de undeva. Nu avem o integrare a acestor servicii de care este nevoie. Uitați-vă că acum ne găsim într-o situație dificilă cu noul coronavirus. În loc să acționăm, avem discuții despre cum se numește, educație pentru sănătate, educație sanitară, educație sexuală. Noi suntem la capitolul de pregătire permanentă a unei organizări care niciodată nu este organizată”, a menționat Alexandru Rafila, potrivit Europa Liberă România.
Următoarea statistică a mamelor minore din România poate fi plină de „surprize”, deoarece în perioada pandemiei(2020-2021) avorturile chirurgicale au fost întrerupte.
