Prof. dr. Cornelia Nițipir, șefa Clinicii de Oncologie a Spitalului Universitar de Urgență Elias, a vorbit despre tratamentele oncologice și despre terapiile țintite molecular.
Declarațiile medicului au fost făcute în cadrul cele de-a doua ediție a evenimentului online ”Cancer Survivor”.
Cornelia Nițipir este medic primar oncologie medicală, medic specialist în radioterapie și doctor în științe medicale
Medicul a explicat legătura între genomică și cancer și a vorbit despre noile metode de diagnostic și tratament în oncologie.
”Biopsia lichidă este o nouă direcție în tratamentul oncologic. Această biopsie lichidă constă în analiza unui țesut nonsolid. De cele mai multe ori este vorba de sânge, iar apoi se face o distincție prin tehnici genetice noi a celulelor normale diferențiindu-se față de celulele tumorale. Este un test foarte util pentru că noi putem obține date legate de modificările de la nivel celular. Acestea sunt recunoscute pentru că duc la rezistență sau diferite comportamente clinice biologice și practic aceasta este sursa ideilor noi de tratament. Această biopsie lichidă nu este un examen citologic al sângelui, ci reprezintă o analiză genetică de o mare finețe, bazată pe tehnici de secvențiere genomică de tip next generation sequencing (NGS) , prin intermediul căreia se poate distinge cu certitudine o diferență între celulele normale și cele tumorale”, a spus prof. dr. Nițipir.
Există tratamente personalizate care se adresează caracteristicilor particulare ale unei tumori. Astfel, nu mai sunt afectate celulele normale, așa cum se întâmplă cu unele terapii de tip chimioterapic
Medicul oncolog a precizat pentru 360medical.ro, că celulele tumorale circulante, care, deși au fost oarecum mediatizate printre pacienți, nu sunt o dovadă a faptului că acea tumoră va reuși să dea metastaze, de aceea nu sunt folosite în diagnostic.
”Până acum, practic avem o creștere exponențială a numărului de ținte moleculare, ceea ce face ca aceste ținte să ajute cercetătorii să dezvolte agenți care acționează la nivelul acestor ținte și de aceea numim acest tratament personalizat”, a adăugat medicul.
Medic oncolog: ”Este foarte important să înțelegem că nu există două cancere identice la nivel molecular, au un profil genetic distinct și pe de altă parte, o mare importanță o are și imunitatea organismului și de multe ori mă gândesc de ce nu toate femeile care au mutații BRCA ca fac cancer de sân”
”Ne închipuim ce sistem imunitar și ce mecanisme de protecție particulare au acele paciente care, deși au o mutație clară, dovedită, o mutație care nu repară bine mai multe celule, ele totuși nu fac cancer de sân, de exemplu”, a adăugat Prof. dr. Cornelia Nițipir.
Pe de altă parte, Cornelia Nițipir a precizat că, atunci când sunt folosite terapii țintite molecular, în cazul în care au fost diagnosticate diverse mutații, există un răspuns mai bun prin asocierea diverselor terapii cu mecanisme diferite de acțiune.
”Ne ajută foarte mult, practic, să selectăm o serie de terapii care le putem folosi în diferite etape ale cancerului”, a explicat șefa Clinicii de Oncologie a Spitalului Universitar de Urgență Elias.
O serie de percheziții au fost desfășurate la persoane bănuite de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.
De asemenea, au fost efectuate percheziții ample și la persoane bănuite de furt, cămătărie și șantaj.
Toate aceste acțiuni au ca scop destructurarea grupărilor infracționale și stoparea activităților ilegale
”Astăzi, 9 iunie, polițiștii din cadrul Poliției Române – Direcția Arme Explozivi și Substanțe Periculoase, cu sprijinul structurilor de profil din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Ilfov, I.P.J. Călărași și I.P.J. Buzău, specialiști criminaliști din cadrul I.N.C., D.G.P.M.B., I.P.J. Ilfov si I.P.J. Călărași, precum și luptători din cadrul S.I.A.S., pun în executare 8 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și județele Ilfov și Călărași, în cadrul unui dosar de urmărire penală, aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, privind săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, furt, cămătărie și șantaj”, se precizează în comunicat.
Acțiunea urmărește documentarea activității infracționale a unui grup de persoane bănuite că ar deține arme și muniții, fără drept, precum și că ar fi săvârșit furturi, cămătărie și șantaj, în județul Ilfov și municipiul București.
De asemenea, se urmărește identificarea si confiscarea bunurilor deținute ilegal, se mai arată în comunicatul emis de Polița Română.
Poliția Română: ”Cel puțin celor care ne citesc aceste câteva rânduri, prin care vă anunțăm că, în acestă dimineață, colegii noștri au desfășurat mai multe percheziții, în București, Ilfov, Călărași și Dâmbovița”
Potrivit unui text distribuit astăzi, 9 iunie, pe contul de Facebook, cele 73 de percheziții domiciliare au un singur target: destructurarea grupărilor infracționale și stoparea activităților ilegale.
Prin urmare, reprezentanții Poliției Române au făcut publică lista infracțiunilor.
Nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, furt, cămătărie și șantaj;
Obținere ilegală de fonduri și înșelăciune;
Infracțiunilor de înşelăciune, uz de fals și fals în declaraţii.
Un dosar penal a fost deschis după ce un pistol și mai multe cartușe au fost găsite în posesia unui bărbat din Craiova.
Este vorba despre un bărbat fără adăpost, în vârstă de 22 de ani. Acesta a precizat că ar fi adus pistolul din Franța. Atât arma, cât și cartușele au fost confiscate de polițiști.
Bărbatul a fost depistat noaptea trecută de un un echipaj al Poliţiei Locale Craiova. Prin urmare, oamenii legii au deschis o anchentă
O anchetă a fost deschisă de poliţiştii din Craiova după ce, asupra unui tânăr în vârstă de 22 de ani, fără adăpost, a fost găsit un pistol şi 30 de cartuşe calibrul 9 milimetri, anunță Reporter24, citat de G4 Media.
Craioveanul nu a declarat arma la punctul de trecere a frontierei
”În noaptea de 8/9 iunie, în jurul orei 01.00, un echipaj de poliție locală din cadrul Poliției Locale a Municipiului Craiova s-a prezentat la sediul Secției 5 Poliție Craiova, însoţit de un bărbat de 22 de ani, din Craiova, persoană fără adăpost, asupra căruia, cu ocazia legitimării și verificării bagajului s-a găsit o arma din categoria celor supuse autorizării, prevăzută cu încărcător și 30 cartușe. Persoana depistată a declarat că ar fi cumpărat arma din Franța și ar fi introdus-o în România fără a o declara la punctul de trecere a frontierei. Arma a fost ridicată de poliţişti în vederea continuării cercetărilor”, a transmis IPJ Dolj, potrivit sursei citate.
Prim-ministrul României Nicolae Ciucă a declarat că programul „Masă sănătoasă în școli” trebuie să aibă o arie de cuprindere tot mai mare, să acopere întreg teritoriul național, informează edupedu.ro.
De asemenea, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a precizat că „a avea sau nu a avea o masă în școală” face diferența pentru mulți părinți de a-și trimite sau nu la școală copii. Ministrul Educației a anunțat că pentru programul național „Masă sănătoasă în școli” sursele de finanțare depășesc un miliard de euro, grupul țintă fiind peste 900 de mii de elevi.
Oficialul a explicat faptul că pentru învățământul primar există finanțare prin PNRR.
Ministrul Educației: „Runda I – avem deja 190.000 de elevi, runda a II-a – estimam 380.000 de elevi”
Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre sursele de finanțare pentru Programul Național „Masă sănătoasă în școli.”
„Pentru elevii din învățământul primar este POEO, 212 milioane de euro pentru 2023-2027. Finanțarea este de 140 milioane de euro pentru elevii din învățământul gimnazial. PNRAS-ul este pentru 2022-2026. Se adaugă finanțarea Băncii Mondiale pentru 120.000 de elevi de liceu, de data aceasta”, a anunțat ministrul Educației.
Totodată, oficialul a precizat că se adaugă și programul clasic „Masă caldă în școli”, care are peste 70 de mii de beneficiari.
Ministerul Sănătății va defini lista cu alimentele care corespund conceptului de masă sănătoasă în școli, iar Ministerul Agriculturii va încuraja utilizarea exclusivă a produselor agroalimentare românești.
„(…) Toate aceste surse de finanțare pe care le-am menționat pot fi utilizate eficient, prin această decizie, de constituirea grupului de lucru: Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene(…). Ar trebui să înceapă din septembrie anul acesta”, a conchis Sorin Cîmpeanu.
Reamintim că în urmă cu două zile, Asociația „Neamunit România” a organizat un protest în fața Ministerului Educației. Cei prezenți au protestat împotriva măsurilor de reformă gândite de Cîmpeanu și consilierii săi.
Nicușor Dan nu poate fi amendat, deși a traversat printr-un loc nepermis.
Poliția Rutieră a analizat imaginile video în care se vede clar cum primarul General al Capitalei a traversat neregulamentar, cu copilul său în brațe.
Potrivit Poliției, fapta nu a fost constatată într-una dintre modalitățile prevăzute expres de legislația rutieră în vigoare
”În referire la imaginile video apărute în spațiul public, facem următoarele precizări: În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 1 și 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, constatarea contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice se face în două modalități: fie direct, de către polițistul rutier, situație în care fapta contravențională este percepută prin propriile simțuri, fie cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, iar în ambele situații agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției” se arată în comunicatul emis de Poliția Rutieră din București.
Mai mult, polițiștii au precizat că, având în vedere prevederile legale menționate anterior, prin raportare la situația apărută în spațiul public, fapta nu a fost constatată într-una dintre modalitățile prevăzute expres de legislația rutieră în vigoare.
Nicușor Dan a recunoscut că a traversat neregulamentar: ”Gestul nu e scuzabil”
Într-o postare distribuită pe contul de Facebook, edilul Capitalei și-a recunoscut greșeala, dar a precizat că nu este de acord să fie filmat în momentul în care se află în timpul său liber.
”Zilele trecute am făcut o greșeală, traversând strada printr-un loc nepermis, cu fetița în brațe. Chiar dacă m-am asigurat, gestul nu e scuzabil. Totuși, faptul că există oameni care mă filmează în viață privată și că un sindicat al polițiștilor n-are altă treabă decât să promoveze filmarea cu mine înseamnă că am deranjat anumite grupuri de interese”, a fost reacţia lui Nicuşor Dan.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Vlad Popescu Piedone a declarat că va fi alături de cetățenii Sectorului 5 așa cum tatăl său l-a învățat, precizând că povestea trebuie să meargă mai departe.
„Cu tata… acolo, încerc sa-l înlocuiesc, așa cum pot, și sa fiu mereu prezent in comunitatea care știu ca îl iubește necondiționat. Merg oriunde aflu ca nu e bine, oriunde comunitatea nu e bine, oriunde prietenii virtuali, de aici, de pe Facebook, îmi spun ca este musai nevoie sa ajut! Încerc sa fac ce m-a învățat tata: Imposibilul… posibil! Dacă el a dovedit ca se poate… înseamnă că se poate!”, a scris Vlad Piedone.
Fiul fostului primar al Sectorului 5 a vizitat blocul de pe strada Baciului, zona Ferentari, unde pe 14 mai, oamenii s-au trezit „cu năpasta în casă”, 18 apartamente devenind scrum din cauza unui incendiu puternic ce a cuprins etajul 2 al blocului.
Vlad Piedone: „Tata m-a învățat că orice problemă are o soluție!”
„Pe 14 mai, oameni ca mine, ca tine, ca oricine… s-au trezit cu năpasta in casă! De atunci, 18 apartamente din Baciului sunt scrum… Fiecare proprietar încearcă sa repare ce poate, fiecare se chinuie sa alunge coșmarul… Dar coșmarul nu se vrea dus!”, a spus Vlad.
El a precizat că în urmă cu trei săptămâni, funcționarii Primăriei Sectorului 5 au vizitat apartamentele, au analizat și au notat în agendă, fără a veni cu soluții clare, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Vlad Piedone i-a anunțat pe proprietari că va merge la Primărie pentru a afla „de la responsabili” ce au de gând să facă.
„Voi merge la Primarie, sa aflu de la responsabili ce au de gand, ce pot face, ce vor face pentru acești oameni aflați la ananghie! Dacă din varii motive nu vor putea mișca lucruri… nu-i bai! O sa le mișc impreuna cu prietenii mei!”, a mai scris Vlad.
În încheierea mesajului, Vlad Piedone a declarat că tatăl său l-a învățat că orice problemă are și o soluție, iar problema cetățenilor năpăstuiți din strada Baciului va fi rezolvată în cel mai scurt timp.
„Voi fi lângă ei! E ok! Împreuna cu oamenii cu suflet mare, facem imposibilul… posibil! Nu-i așa?Cu respect, Vlad Piedone, fiul lui Piedone NEVINOVAT!”
Cristian Popescu Piedone: „Vlad va face tot ceea ce este nevoie și tot ceea ce trebuie pentru ca imposibilul să devină posibil în Sectorul 5”
Fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a declarat în urmă cu ceva timp că planurile de modernizare ale sectorului nu vor fi spulberate de „orci”, iar fiul său va continua să facă imposibilul posibil.
„El, tânărul și bunul meu Vlad, a rămas stâlpul familiei noastre! Are 32 de ani. E copt, pentru că s-a copt lângă mine! Știe exact ce mi-am dorit pentru comunitatea noastră! Și cu sprijinul VOSTRU, Vlad va face tot ceea ce este nevoie și tot ceea ce trebuie pentru ca imposibilul să devină posibil în Sectorul 5!”, a scris Cristian Popescu Piedone pe o rețea de socializare.
De asemenea, fiul fostului primar al Sectorului 5 a anunțat că va candida la Primăria Sectorului 5.
Potrivit unui studiu recent, românii și-au schimbat comportamentul de consum în ultimele luni din cauza scumpirilor ce au avut loc, informează Digi24. Cei mai mulți dintre români susțin că prețurile vor crește cu 25% în următoarele luni.
De asemenea, pentru a reuși să pună bani deoparte cumpără mai puțin și așteaptă reducerile de sezon. Mai mult, 4 din 10 români au decis să amâne achiziționarea unor bunuri de folosință îndelungată ( cum ar fi o mașină), iar 20% dintre ei au decis să nu-și mai deschidă propria afacere.
Totodată, peste 16% dintre românii chestionați au declarat că nu își vor schimba locul de muncă în următoarea perioadă, chiar dacă aveau în plan o astfel de schimbare.
Prețurile dau bătăi de cap românilor. Scumpirile din ultimele luni, o adevărată problemă
Potrivit studiului, 38% dintre conaționali au decis să-și amâne renovarea casei, iar 23% au declarat că se mai gândesc dacă vor achiziționa o locuință sau nu.
Mai mult, creștrea prețurilor la toate produsele de pe piață i-a făcut pe 30% dintre români să-și cumpere mărci ieftine, iar 20% consumă mai puțin decât o făceau înaintea scumpirilor ce au avut loc.
Jumătate dintre români au decis să taie din bugetul alocat achiziționării de haine și au pus pe „pauză” ieșirile în oraș. De asemenea, 44% dau mai puțini bani pentru îngrijirea personală, iar 43% au decis să facă mai puțin sport și să micșoreze considerabil bugetul pentru hobby-uri.
Reamintim că aproape 40% dintre tinerii din România au cumpărat în mod intenționat produse contrafăcute deoarece prețul este mult mai accesibil. Potrivit unui studiu InfoCons, 14% au accesat conținut piratat în mod voluntar și 61% preferă să acceseze conținut digital din surse legitime.
Produsele contrafăcute pe care tinerii le cumpără intenționat sunt îmbrăcămintea și accesoriile (17%), urmate de încălțăminte (14%), dispozitive electronice (13%) și parfumuri (12%).
Potrivit unui studiu ING, 75% dintre români și-au redus cheltuielile considerabil, peste media europeană de 57,5%, fiind pe primul loc la nivel european. Pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii şi spaniolii (66%).
Parlamentarii europeni au votat, ieri, interzicerea vânzării automobilelor cu motor termic începând cu 2035, informează RFI.
Cu toate acestea, pachetul de legi ecologice al Uniunii Europene, „Fit for 55”, (Pregătiți pentru 55) a primit vot negativ în Parlamentul European, iar din întreg ansamblul, legea privind interzicerea vehiculelor pe benzină și motorină a trecut ușor la vot.
De asemenea, tensiunile între dreapta și stânga europeană, dar și între legiuitori și industrie continuă, motiv pentru care negocierile privind pachetul propus de UE nu au decurs bine.
Mașinile echipate cu motor termic, pe benzină sau pe motorină, vor dispărea în următorii 13 ani
Potrivit legii și mașinile hibride vor fi interzise din 2035, astfel Uniunea Europeană încearcă să nu mai contribuie la încălzirea climatică.
Blocul comunitar european și-a luat angajamentul să elimine total emisiile gazelor cu efect de seră până în 2050, motiv pentru care automobilele trebuie să fie neutre din punct de vedere climatic cu 15 ani înainte de 2050.
Încă de anul trecut, producătorii din industria automobilului au anunțat că sunt pregătiți pentru această schimbare. Constructorii germani și francezi au anunțat că vor renunța la fabricarea mașinilor hibride și vor acorda o atenție dezvoltării de automobile ecologice cât mai fiabile.
Pentru dezvoltarea acestei infrastructuri noi ( automobile ecologice) este nevoie de investiții serioase în rețele de încărcare pentru mașinile electrice. Cu toate acestea, producătorii din industria automobilului își vor diversifica modelele pe piețele unde, pentru moment, nu s-au interzis motoarele termice: SUA și China.
Potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de autoturisme la mia de locuitori. În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Potrivit Asociației Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA), vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani.
Reamintim că planul Comisiei Europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, denumit Fit for 55 a fost blocat în Parlamentul European de europarlamentarii socialiști, conservatori, de stânga și de extremă dreaptă. Mai exact, 340 de europarlamentari au votat „împotriva” propunerii, iar 256 „pentru”.
Ungaria riscă să fie dată în judecată, potrivit unui document al Comisiei Europene, dacă nu suspendă prețurile descriminatorii la combustibil pentru vehiculele cu numere de înmatriculare străine, informează Reuters.
Conflictul între Uniunea Europeană și Ungaria a crescut în ultimele luni din cauza refuzului Budapestei de a accepta noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Guvernul lui Orban a decis la începutul anului că toate vehiculele de peste 7.5 tone și camioanele cu plăcuțe de înmatriculare care cântăresc peste 3,5 tone nu pot cumpăra combustibil la prețul de 480 de forinți, adică 1,31 dolari pe litru, ci trebuie să plătească prețul pieței.
Discriminare din partea Ungariei în ceea ce privește alimentarea cu combustibil
Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, a declarat că măsura pe care Viktor Orban a impus-o reprezintă o discriminare indirectă și este împotriva normelor Uniunii Europene.
Oficialul european a mai precizat că vehiculele cu numere de înmatriculare din Uniunea Europeană plătesc cu aproape 60% mai mult pentru combustibil față de vehiculele cu numere de înmatriculare maghiare.
„Vă cer să ne furnizați un răspuns cu privire la justificarea și perioada de valabilitate a acelor măsuri, care ar putea constitui încălcări ale legislației UE. De asemenea, vă cer să suspendați aplicarea acestor măsurilor până când va fi asigurată conformitatea acestora cu legislația UE”, a spus Breton.
În cazul în care Ungaria ignoră avertismentele venite de la Bruxelles, Consiliul European poate lansa proceduri urgente pentru încălcarea dreptului comunitar, ceea ce ar putea duce la acțiuni în instanță împotriva Ungariei.
Guvernul de la Budapesta și-a motivat decizia precizând că în ultimele luni s-a intensificat „turismul pentru combustibil”, iar traficul de tranzit a crescut considerabil, ducând astfel la creșterea consumului de combustibil.
Reamintim că ieri, Parlamentul ungar a votat prelungirea stării de urgență până pe 1 noiembrie din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina. Legea a fost aprobată cu prioritate, cu 116 voturi pentru şi 43 împotrivă.
Scopul prelungirii stării de urgență este să pună la dispoziția Budapestei instrumentele necesare pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului și de a proteja Ungaria de efectele economice nefavorabile ale conflictului.
Pe de o parte, Guvernul României investește sume importante pentru dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană după București”. Distanța dintre cele două orașe, de 15 km și faptul că împreună cu localitățile din jur au 600.000 de locuitori, justifică investițiile în construirea podului peste Dunăre, a patru drumuri expres care să lege zona de restul țării și chiar a unui aeroport.
Dar în timp ce investește pentru a pune în valoare „a doua aglomerare urbană”, același Guvern al României ducea un război în instanță pentru desființarea zonei metropolitane care va uni Galațiul și Brăila pentru a forma concret „a doua aglomerare urbană”. Practic, Guvernul României a ajuns să se lupte în instanță cu Guvernul României, pentru că prin războiul în instanță se voia anularea unor prevederi ale HG 512/2002 ale Guvernului României, prin care era alocată o suprafață de 1.000 ha pentru înființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila.
În septembrie 2017, Guvernul României și-a asumat printr-un Memorandum, un exces de patriotism local, o inițiativă a unui grup din Brăila, care a numit zona metropolitană „Cartierul Șireteniei” și timp de 5 ani juriștii de la Palatul Victoria s-au luptat prin instanțe pentru desființarea zonei metropolitane.
Desant ministerial pentru investițiile din „zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană din România”
Pe 20 mai, zona Galați-Brăila a fost luată cu asalt de o „delegație” a Guvernului României, formată din ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. A fost un mesaj clar că la Palatul Victoria este percepută importanța zonei, care va fi pusă în valoare cu susținerea Guvernului.
„Zona Galați – Brăila este a doua aglomerare urbană din România, după București, de aceea în această zonă este nevoie de investiții și acest lucru îl vom face. De când sunt ministru, de 5-6 luni, asta este a cincea vizită a mea, fie la Galați, fie la Brăila și voi continua să vin, pentru că avem multe investiții, unele în derulare și altele care vor începe în perioada imediat următoare. Trebuie să demarăm proiecte pentru a ajuta mediul de afaceri şi să contribuim la schimbarea hărţii economico-sociale a întregii regiuni”, a declarat ministrul Transporturilor, care a trecut în revistă investițiile derulate în zonă.
Cel mai important proiect este cel al Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, în valoare de 400 milioane euro, cel mai important proiect de infrastructură dezvoltat în România după 1990. După ani de izolare a zonei de restul țării, acum este în construcție drumul expres Galați-Brăila și sunt în derulare proiectele drumurilor expres de la Galați-Brăila spre Buzău și Focșani. Este în lucru și centura ocolitoare a Galațiului, singurul proiect de infrastructură finanțat numai de la bugetul Ministerului Transporturilor. O asociere a județelor Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, a semnat recent cu CNAIR un Protocol de Colaborare pentru realizarea drumului expres Galați – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2. La aceste proiecte se adaugă cel al Aeroportului Galați-Brăila: „Se mișcă lucrurile și spre ceea ce este foarte necesar în această zonă, un aeroport. Poate pentru unii este un proiect care ţine aşa, de SF, dar să ştiţi că nu ţine”, a spus Grindeanu.
În timp ce aproba investițiile, Guvernul României se războia instanță pentru desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila
Curtea de Apel București a respins ca nefondată acțiunea Guvernului României și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor
Exact în perioada în care ministrul Transporturilor făcea aceste declarații la Galați, la București, Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunța în procesul în care Guvernul solicita desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În declarații, Guvernul susține dezvoltarea zonei, în instanță cerea desființarea ei.
În 2017, Guvernul României a deschis acțiune în instanță la Tribunalul București, solicitând Primăriei Galați să renunțe la 655 ha din cele 1.000 ha pe care le primise în proprietate pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane care ar urma să unească Galațiul și Brăila, despărțite de numai 15 km. Povestea a început în 2002, când Guvernul Năstase a aprobat HG 512, privind „transferul unui teren în suprafaţa de 1.000 ha, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”.
Cele 1.000 de hectare de „construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale” ar fi trebuit să devină noul cartier de blocuri, case, școli, biserici, hypermarketuri, sedii bancare, terenuri de sport, etc., care să unească Galațiul și Brăila. Ideea nu era nouă. Se mai gândise la unirea celor două orașe și Regele Carol I.
În 2002, Guvernul Năstase a lansat proiectul cartierului care să unească Galațiul și Brăila mizând pe impactul său electoral. Liderul PSD Galați, Dan Nica, ministru al Comunicațiilor, i-a sugerat premierului Adrian Năstase că acesta ar fi atu-ul câștigării alegerilor la Galați și Brăila. Construirea câtorva blocuri ANL și atribuirea la mii de familii din Galați și Brăila a unor loturi de teren pentru construirea de locuințe ar fi trebuit să garanteze victoria PSD și a lui Adrian Năstase la alegerile din 2004. Dar după ce a primit cele 1.000 ha, Primăria Galați nu a construit nici un bloc ANL, nu a atribuit nicio vatră de casă, iar PSD și Năstase au pierdut alegerile. În anii care au urmat au fost construite 16 blocuri ANL, care ocupă doar vreo 50 de hectare. Restul de 950 ha este teren arabil.
În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului București, Guvernul României a cerut ca instanța să oblige municipiul Galați să restituie o suprafață de 655 ha din mia de hectare primită în 2002.
Acțiunea în instanță a Guvernului României, bazată pe declarația de război „Cartierul Șireteniei, un prejudiciu istoric”!
Zona Metropolitană Galati-Brăila, un cartier prea mic pentru un război atât de mare
Evident, se pun mai multe întrebări în legătură cu acțiunea Guvernului împotriva Primăriei Galați. În primul rând, de ce după 15 ani de la aprobarea HG 512 Guvernul României a deschis acțiune în instanță pentru a recupera 655 ha din cele 1.000 ha? De ce Guvernul nu a recurs la varianta mai simplă, a modificării HG 512/2002? De ce a cerut ca Primăria Galați să restituie la ADS numai 655 ha din cele 950 ha pe care nu sunt construcții?
Acțiunea în instanță a Guvernului a avut la bază un episod de patriotism local, din serialul războiului dintre Brăila și Galați. În iunie 2017, când liderul PSD Brăila, Mihai Tudose, a devenit prim-ministru, politicienii din Brăila și-au spus că este momentul oportun pentru revendicarea terenurilor din județul Brăila trecute în proprietatea Primăriei Galați. Era un demers dificil pentru cei de la PSD, dar au preluat inițiativa consilierii PNL din Consiliul Județean (CJ) Brăila, care au propus un proiect de hotărâre prin care cereau preluarea a 950 ha din cele 1.000 ha, întrucât municipiul Galați nu a respectat destinația transferului de teren prin HG 512/2002, construirea de locuințe, închiriind terenurile unor firme care fac agricultură. Nu făceau obiectul „revendicării” 47 ha pe care au fost construite cele 16 blocuri ANL. Expunerea de motive a acelei inițiative era intitulată „Cartierul Şireteniei, recuperarea unui prejudiciu istoric”!
În baza hotărârii CJ Brăila, pe 13 septembrie 2017, Guvernul condus de Mihai Tudose a aprobat un „Memorandum cu tema: Transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului”. Practic, Guvernul desființa proiectul Zonei Metropolitane Galați-Brăila, pentru că dispărea terenul pe care să fie construită.
Guvernul și Statul Român au pierdut războiul cu Primăria Galați prin sentință definitivă a „Înaltei Curți”
După aprobarea Memorandumului, Guvernul condus de Mihai Tudose a deschis o acțiune în instanță la Tribunalul București împotriva Primăriei și Consiliului Municipal Galați, prin care cerea restituirea terenurilor. În martie 2018, Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București. În mai 2018, a devenit parte în proces și Statul Român, care, prin Ministerul Finanțelor, s-a alăturat Guvernului României.
Prin acțiunea în instanță, Guvernul cerea Primăriei și Consiliului Municipal Galați să restituie numai 655 din cele 950 ha de teren. Explicația era că cele 655 ha sunt suprafața pe care Primăria Galați o închiriază anual firmelor care fac agricultură, alte 300 ha, care sunt date în arendă, nefăcând obiectul procesului. Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD) a explicat că Primăria Galați a fost obligată de Curtea de Conturi să închirieze cele 655 de hectare pentru valorificarea terenului aflat în proprietatea sa. Dacă nu o făcea, lăsând terenul de pârloagă, Curtea de Conturi ar fi constatat prejudicii în administrare și s-ar fi ajuns la plata daunelor.
La Curtea de Apel București dosarul 44707/3/2017 a fost tergiversat printr-o succesiune de termene amânate pentru depunerile de probe și înscrisuri. Instanța s-a pronunțat pe 27 noiembrie 2019, când de la Palatul Victoria plecase și Guvernul Dăncilă, nu numai Guvernul Tudose.
„Instanța respingere cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Obligă reclamantul (Guvernul României – n red) la plata către pârâţi a sumei de 5.232 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată acordate parţial (cheltuieli cazare, transport)”, se spune în decizia nr 2.565/27.11.2019 a Curții de Apel București.
După jumătate de an, pe 15 aprilie 2020, Guvernul Orban a făcut recurs și dosarul nr 44707/3/2017 a ajuns la instanța de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție. După alte trei amânări, „Înalta Curte” s-a pronunțat pe data de 17 mai 2022: „Instanța respinge recursurile formulate de reclamantul Guvernul României și intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor”, se spune în sentința nr 2.272/17.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În timp ce magistrații de la „Înalta Curte” respingeau acțiunea Guvernului în procesul împotriva Primăriei și Consiliului Muncipal Galați, deci împotriva Municipiului Galați, o parte din Guvernul României, adică miniștrii Grindeanu, Spătaru, Chesnoiu și Boloș, se aflau la Galați, pentru a da asigurări că Guvernul investește în dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană”.
Ideea unirii celor două orașe a fost unul din proiectele Regelui Carol I
Unirea celor două orașe nu este o idee nouă. În timpul domniei sale, Regele Carol I a vizitat de peste zece ori Galațiul și Brăila și unul din planurile sale era unirea celor două orașe-port la Dunăre, care erau printre cele mai prospere din țară.
Ideea Regelui Carol I a fost reluată în 1999 de Laurențiu Ulici, care era președintele Uniunii Scriitorilor și senator UFD de Brăila. La inițiativa sa a reacționat și președintele CJ Brăila, Aurel Simionescu (PDSR) și CJ Brăila a elaborat un plan al „Megapolisului” Brăila-Galați. Laurențiu Ulici găsise și un grup financiar din Canada interesat să investească un miliard de dolari. Investiția s-a blocat la Guvern, deoarece canadienii n-au înțeles „apropourile” unuia din consilierii premierului de atunci, care aștepta un comision.
Unirea Galațiului cu Brăila, ratată din cauza orgoliilor politicienilor
Rivalitatea dintre cele două orașe este doar la nivelul politicienilor. Oamenii simpli nu au astfel de probleme, fac shoppping sau merg la distracție în orașul vecin, unii au locuri de muncă în orașul vecin, alții își cumpără locuințe în orașul vecin. Când intervin politicienii, lucrurile se complică.
În 2007, la 5 ani de la alocarea de către Guvern a celor 1.000 de hectare pentru construirea Zonei Metropolitane Galați-Brăila, începuse construirea primelor blocuri ANL. Rivalitatea era de domeniul trecutului și avantajul era că cele două orașe unite pot constitui un pol de creștere, care să atragă investiții. În februarie 2007, primarii Galațiului și Brăilei și președinții celor două consilii județene s-au întâlnit la Prefectura Galați și au semnat un document prin care stabileau că trebuie să continue dezvoltarea zonei. Dar s-a produs un nou derapaj, pentru că discuțiile s-au blocat la stabilirea numelui Zonei Metropolitane: oficialii brăileni, dintre care cel mai vocal era baronul de Brăila, Gh Bunea Stancu, insistau să fie „Brăila-Galați”, pentru că cele 1.000 ha sunt în județul Brăila, iar gălățenii insistatu să fie „Galați-Brăila”, pentru că cele 1.000 ha sunt în proprietatea Galațiului.
Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian a încercat să facă pace în războiul dintre politicienii din Galați și Brăila
În 2012, arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, a încercat o reconciliere a divergențelor dintre conducătorii celor două județe care compun Arhiepiscopia Dunării de Jos. Întâlnirea mediată de ÎPS Casian s-a finalizat cu semnarea unui Protocol de înființare a Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În iunie 2012 a fost înființată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, în care sunt asociate municipiile Galaţi şi Brăila, CJ Galați și CJ Brăila, precum şi alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi chiar câteva localități din județul Tulcea.
În 2013 urma să se treacă la constituirea oficială a Zonei Metropolitane Galați-Brăila, dar încă mai existau unele disensiuni între pesediști. Liderii PSD Brăila, conduși de Bunea Stancu, nu îi puteau ierta președintelui PSD Galați, Dan Nica, faptul că le „furase” cele 1.000 de hectare. Așa că discuțiile s-au purtat între primarul de atunci al Galațiului, Marius Stan (PNL, UNPR) și președintele de atunci al CJ Brăila, Gh Bunea Stancu (PSD). Discuțiile s-au blocat din nou, pentru că Bunea Stancu insista ca sediul Zonei Metropolitane să fie la Brăila, pe strada Buzăului nr 3, unde deja amenajase un sediu. Gălățenii nu au fost de acord, pentru că fondurile trebuiau atrase prin Primăria Galați, care era proprietara terenului de o mie de hectare.
După alegerile din 2016, noii primari și președinți CJ din Galați și Brăila au avut 2-3 tentative de reluare a discuțiilor despre Zona Metropolitană, dar n-au ajuns la niciun rezultat și acum colaborează la alte proiecte comune, cele patru drumuri expres care să scoată zona din izolarea de restul țării și Aeroportul Galați-Brăila.
„Războiul Brăila-Galați” a fost declanșat în 1950 de Gheorghiu Dej și „restartat” în 2002 de Adrian Năstase
Adrian Năstase – Foto facebook.comNastase.Adrianphotos
Nu e prima rivalitate dintre două orașe învecinate, dar intensitatea cu care se duc ostilitățile, până la implicarea Guvernului, este cel puțin inedită. Resentimentele brăilenilor față de gălățeni datează din perioada comunistă. În 1950, guvernul comunist condus de Petru Groza desființa cele 58 de județe în care era organizată administrativ România în perioada interbelică înființând „regiunile”, printre care și Regiunea Galați care, cu sediul la Galați, care includea și fostul județ Brăila. La supremația Galațiului asupra Brăilei a avut un cuvânt greu de spus liderul comunist de la vremea aceea, Gheorghe Gheorghiu Dej, care în tinerețe a lucrat ca electrician la Atelierele CFR din Galați, iar în 1926, s-a căsătorit la Galați cu Maria Stere, fiica unui sifonar din oraș.
În 1952 și 1960 au mai fost două reorganizări, dar n-au adus schimbări notabile și după reorganizarea administrativă din 1960 situația a rămas la fel, cu „Raionul Brăila”, în „Regiunea Galați”. La Brăila au fost chiar și mici proteste de stradă, dar comuniștii se pricepeau de minune să pună batista pe țambal. Situația s-a rezolvat în 1968, când Ceaușescu a reînființat județele și odată cu județul său natal, județul Olt, a reapărut și județul Brăila.
Tensiunile au fost „restartate” în 2002, când Guvernul Năstase a „rupt” cele 1.000 de hectare din teritoriul Brăilei, pentru a le trece în proprietatea Galațiului, iar liderii PSD Brăila nu sunt dispuși să uite că liderii PSD Galați le-au luat cele 1.000 ha fără să le spună un cuvânt. Liderii PSD Brăila nu-l iartă nici pe Adrian Năstase, pentru că nu i-a consultat înainte să îi dea ordin ministrului de atunci al Administrației, celebrul Octav Cozmâncă, să întocmească HG 512 prin care erau transferate în proprietatea Galațiului cele 1.000 de hectare din județul Brăila.
Deocamdată, pe cele 1.000 de hectare se află numai cele 16 blocuri ANL, locuite de vreo 250 de familii care au probleme și la deschiderea unui cont bancar din cauza adresei derutante: strada „x”, orașul Galați, județul Brăila!?
Potrivit unui studiu InfoCons desfășurat între 7 și 28 februarie, 40% dintre tinerii din țara noastră au cumpărat în mod intenționat produse contrafăcute deoarece prețul este mult mai accesibil, iar numele brandului contrafăcut le aduce o oarecare influență socială.
De asemenea, 14% au accesat conținut piratat în mod voluntar și 61% preferă să acceseze conținut digital din surse legitime.
Printre factorii care descurajează achiziționare de produse contrafăcute se află frauda cibernetică, impactul asupra mediului și amenințările cibernetice.
Bani mai puțini pentru calitate redusă. Tinerii „dau moda” în 2022 cu produse contrafăcute și dăunătoare mediului înconjurător
Totodată, în cadrul proiectului unde au participat peste 23 de mii de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din toate cele 27 de state membre blocului comunitar european s-a putut confirma faptul că achiziția de produse contrafăcute a crescut considerabil.
Directorul executiv Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Christian Archambeau, a declarat că pirateria nu scade, chiar dacă cei tineri preferă conținut provenit din surse legitime.
„Această nouă analiză oferă o unealtă valoroasă părţilor interesate, factorilor de decizie politică, cât şi educatorilor şi organizaţiilor civile în formarea iniţiativelor de conştientizare pentru a susţine alegerile informate ale tinerilor noştri cetăţeni şi consumatori”, a afirmat Christian Archambeau.
Produsele contrafăcute pe care tinerii le cumpără intenționat sunt îmbrăcămintea și accesoriile (17%), urmate de încălțăminte (14%), dispozitive electronice (13%) și parfumuri (12%).
Reamintim că pirateria inteționată la nivel european este de 21%, tinerii consumatori recunoscând că au accesat cu bună știință conținut piratat în ultimul an.
Totodată, accesul din surse legale câștigă, de la o zi la alta, teren în rândul tinerilor. Peste 60% au declarat că nu au utilizat sau descărcat conținut din surse ilegale în ultimele 12 luni, comparativ cu 51% în 2019 și 40% în 2016
Printre cele mai piratate produse în online sunt filmele, serialele de televiziune și muzica.
O studentă de la Universitatea din Canterbury a descoperit microplastice în zăpada din Antarctica, după ce a colectat mostre din mai multe puncte de pe platforma de gheață Ross, informează G4.media.ro.
Alex Aves a declarat că este pentru prima dată când sunt descoperite microplastice în această zonă.
„Este incredibil de trist, însă găsirea de microplastice în zăpada proaspătă din Antarctica evidenţiază gradul de poluare cu plastic chiar şi în cele mai îndepărtate regiuni ale lumii”, a mai spus ea.
Datele au fost publicate în revista ştiinţifică „The Cryosphere”
Potrivit raportului, Aves a descoperit cel puțin 29 de particule de microplastic pe litru de zăpadă topită, densitatea acestora fiind de trei ori mai mare lângă bazele ştiinţifice de pe Insula Ross, Baza Scott şi Staţia McMurdo.
Cel mai frecvent dintre tipurile de plastic găsite a fost PET ( polietilen tereftalat), folosit în fabricarea de articole de îmbrăcăminte și sticle de băuturi răcoritoare.
Producția de plastic a atins apogeul în ultimii ani, iar guvernele lumii încearcă să găsească o soluție privind poluarea mediului înconjurător din cauza plasticului.
Reamintim că în urmă cu 70 de ani, la nivel mondial producția de plastic era de 1,5 milioane de tone, aceasta ajungând la peste 400 de milioane de tone în 2018. Chiar dacă s-a înregistrat o scădere în prima jumătate a anului 2020, din cauza pandemiei de Covid-19, producția de plastic și-a revenit spre finalul anului.
Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la plasticul ce ajunge în mări și oceane. În vara anulului 2021, CE a interzis 10 produse de unică folosință din plastic găsite pe plajele europene.
De asemenea, în cadrul Pactului Verde, toate țările membre blocului comunitar european trebuie să recicleze 55% din ambalajele din plastic până în 2030.
Anul acesta, oamenii de știință au anunțat că amenințarea reprezentată de poluare cu plastic este echivalentă cu schimbările climatice. Mai mult, ei susțin că supraproducția de plastic va afecta capacitatea planetei de a susține un mediu în care omul să poată trăi.
Potrivit unei cercetări internaționale publicate în revista PLOS One în 2014, în oceanele lumii plutesc peste 5 trilioane de bucăți de plastic, constituite în mare parte din ambalaje de alimente și băuturi, dar și îmbrăcăminte.
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
