Câmpulung Muscel este unul din numeroasele exemple de orașe din România care a cunoscut declinul treptat în ultimele decenii, după ce unitățile industriale au dispărut în timp ce traficul de persoane și proxenetismul au luat amploare, potrivit presshub.ro. Câmpulung Muscel a fost prima capitală a Ţării Româneşti, în secolul al XIV-lea, fiind până în 1989 un oraş prosper, unde își desfășurau activitatea Uzina ARO Câmpulung, Combinatul de Fire și Fibre Sintetice (Melana), fabrica de ciment de la ieşirea din oraş spre Braşov-Târgovişte, dar și Exploatarea Minieră care asigura „ţării cât mai mult cărbune”.
Populaţia oraşului era de peste 44.000 de locuitori, în 1992, dar după Revoluţie toată industria, care aducea locuri de muncă și venituri pentru localnici, a dispărut treptat
Exploatarea Minieră s-a închis, Combinatul Melana s-a privatizat, noii proprietari tăind şi vânzând totul la fier vechi, fabrica de ciment s-a privatizat, reducând drastic numărul de locuri de muncă, în timp ce Uzina ARO a intrat oficial în faliment în anul 2006. Declinul demografic a fost unul impresionant, populaţia oraşului scăzând de la 44.000 de locuitori la puţin peste 31.000, la recensământul din 2011 şi la sub 30.000, în prezent.
În condițiile declinului economic sever, tipic oraşelor industrializate în perioada comunismului, activităţile infracţionale au luat amploare
Grupurile de proxeneţi au devenit din ce în ce mai numeroase, profitând de situația economică şi de credulitatea victimelor. Anual, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate de la Poliţia Argeş face cel puţin 3-4 razii de amploare la Câmpulung şi în împrejurimi, în dosare privitoare la traficul de persoane şi/sau proxenetism.
Câmpulung Muscel este considerat unul dintre polii acestui tip de criminalitate din România
Astfel, potrivit Biroului de Informare şi Relaţii Publice a Tribunalului Argeș, „în perioada 1 februarie 2014-31 decembrie 2021, au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Argeş un număr de 28 de dosare având ca obiect traficul de minori”, mai mult de jumătate dintre aceste dosare vizând persoane cu domiciliul în Câmpulung sau în împrejurimi şi/sau fapte petrecute în zonă. Numărul dosarelor privitoare la traficul de persoane adulte sunt cel puţin duble.
Dacă autoritățile locale nu au dorit să discute cu presa despre acest subiect, publicistul şi scriitorul muscelean Sterian Pricope, un bun cunoscător al vieţii economico-sociale a zonei, a vorbit despre noua realitate
„Proliferarea în Argeş/Muşcel a reţelelor de prostituţie are câteva particularităţi, pe lângă cele de ordin general. Ar fi vorba de existenţa unor comunităţi rurale periferice, unde predomină sărăcia, mentalităţile retrograde şi climatul educaţional precar, uneori cu lipsă de afecţiune parentală sau cu familii în care fetele se căsătoresc sau au prematur contacte sexuale. Aceste medii declasate social sunt o sursă fecundă de infracţionalitate, precum furtul, tâlhăria, cerşetoria, dar şi traficul de carne vie.
Apoi, poate că poliţiştii şi magistraţii de aici au fost mai toleranţi cu acest fenomen nociv, ba au existat şi voci (cum ar fi activistul civic Alexandru Cumpănaşu) care au oferit nume concrete de oameni ai legii care ar proteja astfel de reţele, dar nu se cunoaşte dacă s-a efectuat vreo anchetă. Dar înmulţirea proxeneţilor este cauzată şi de însăşi existenţa reţelelor care, pe lângă faptul că oferă exemplul obţinerii unor venituri frumoase, asociate cu destinderea şi distracţia, prin imunitatea lor aparentă în faţa legii, prin bogăţia vizibilă pe care o generează liderii lor şi prin tehnicile de racolare care îşi au aici o mai mare experienţă, devin modele tentante de trăi uşor şi chiar de succes în viaţă”, a punctat Sterian Pricope.
Câmpulungul este un teren fertil pentru aşa ceva, lucru confirmat de Andreea Şipoteanu-Constantinescu, psiholog de profesie, din Câmpulung
„Din punctul meu de vedere, în calitate de psiholog care încearcă să empatizeze cu ce se întâmplă în mintea și sufletul unei tinere care trece prin teribila experiență a traficului de persoane, consider că aceasta reprezintă o traumă semnificativă care cu greu poate fi vindecată. De cele mai multe ori, membrii rețelelor de traficanți se ascund în orașe mici, atât ca dezvoltare, cât și ca populație, unde șansele de a da peste fete care provin din medii defavorizate sunt mari. Fetele, prea fragede de vârstă ca să înțeleagă rostul vieții și dorind să facă rost de bani mai ușor și mai repede, se lasă ispitite de proxeneți. Atrase de sumele mari de bani, cad în plasa traficanților și din păcate nu mai pot scăpa. Și susțin ceea ce spun fiindcă, deși există persoane care au fost racolate și ulterior au reușit să scape, trauma le va însoți toată viața. Multe dintre ele ajung să sufere de tulburări alimentare, depresie, izolare, neîncrederea în sine sau recurg la suicid. Modul în care ele percep situația poate fi privit din două perspective: fie îl va urî pe traficant, fie va avea o atitudine dependentă și protectoare față de el. Ca psiholog, recomand ca aceste fete să fie tratate ca niște supraviețuitoare și nu ca niște victime”, a conchis dna Şipoteanu-Constantinescu.
Adi Ilinca, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti argeşeni, specializat pe Justiţie, proprietar al săptămânalului „Impuls de Argeş”, originar chiar din zonă, cunoaşte bine subiectul. „Câmpulungul a ajuns să aibă acest prost renume şi din cauza incompetenţei unor poliţişti şi magistraţi de aici, dar şi din cauza legăturilor dubioase dintre oameni ai legii şi capi ai lumii interlope din oraş şi din împrejurimi. Aş mai sublinia, în plus, uşurinţa cu care aşa-numiţii loverboy racolează fete care provin din medii defavorizate, pe care ulterior le supun exploatării sexuale”, a spus Adi Ilinca.
Este greu de spus când va scăpa Câmpulung Muscel de problema legată de traficul de carne vie, dar se pare că acest lucru va depinde decisiv de revenirea din colapsul economic.
Companiile din industria IT oferă cele mai mari salarii din România, dar nu găsesc angajați
