Zeci de percheziții în această dimineață pe raza județelor Neamț, Brașov, Ilfov și a municipiului București, într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia și spălarea banilor, în care anchetatorii estimează un prejudiciu de 2 milioane de euro.

Din ce s-a stabilit până acum, ar fi vorba despre o grupare care inițial a fost constituită în București, începând cu luna ianuarie, dar care mai apoi s-a extins în mai multe zone ale țării.

Pentru destructurarea rețelei, sunt efectuate în total 33 de percheziții domiciliare, acțiunea fiind coordonată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, împreună cu Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Bacău – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor și cu sprijinul polițiștilor din cadrul B.C.C.O. Bucuresti, B.C.C.O. Brașov, S.C.C.O. Neamț, S.C.C.O. Ilfov, I.P.J. Neamț și I.P.J. Ilfov, precum și forțe din cadrul Jandarmeriei Române.

Activitatea grupului infracțional organizat, potrivit DIICOT, are legătură cu comercializarea a diferite mărfuri, totul fiind minuțios pus la punct. Până în acest moment, au fost identificate peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul țării, producători sau distribuitori de diferite mărfuri, cărora membrii grupării le-au produs prejudicii materiale.

„Acţiunile de inducere în eroare a persoanelor vătămate au avut loc cu ocazia negocierii, încheierii și derulării unor contracte de vânzare cumpărare mărfuri, pentru care nu a existat niciodată intenția de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste”, arată procurorii.

În comunicatul de presă, DIICOT mai precizează și cum au reușit membrii grupării să inducă în eroare persoanele vătămate:

„Într-o primă etapă, membrii grupului au preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiție socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracțiunii de înșelăciune, 3 societăți comerciale, toate cu istoric financiar-bancar și comercial pozitiv, cărora le-au încheiat și asigurări de credit comercial, cu intenția de a crea o aparență de bonitate și stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.

După preluarea societăților, într-o a doua etapă, au fost create conturi de e-mail, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăți de mărfuri și produse (de exemplu: autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie în construcţii, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, aparatură electronică şi telefoane mobile, produse de birotică și papetărie, produse alimentare şi produse congelate). Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanții furnizorilor și, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poștă sau prin e-mail.

Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate și o identitate falsă în cadrul societăților comerciale folosite în circuitul infracțional, fiindu-le interzis în mod expres să acționeze în afara “zonei de responsabilitate”. Aceștia au dobândit cunoștințe de specialitate în domeniu și au folosit termeni specifici în discuțiile purtate cu reprezentanții persoanelor vătămate.

Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracțională, au fost închiriate mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe județe din țară, unde mărfurile erau descărcate și ulterior încărcate și transportate către alte puncte de depozitare sau diverși clienți, regula fiind ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepția situației în care transportatorul era un apropiat al grupului infracțional organizat.

Din cercetări, a rezultat faptul că, în a treia etapă, produsele obținute în mod ilicit au fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preț care reprezenta între 40 și 50% față de valoarea de achiziție, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăți controlate de grupul infracțional organizat, ascunzându-se proveniența reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziționate de către instituții cunoscute din România.

Acționând în această modalitate, prin crearea circuitului de ascundere a provenienței mărfurilor obținute prin înșelăciune, sumele de bani obținute au dobândit o aparență de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obținute în urma unor contracte derulate cu instituții publice”.